Sistemul de indicatori statistici ce caracterizeaza

SISTEMUL DE INDICATORI STATISTICI CE CARACTERIZEAZA

ACTIVITATEA DE TURISM

Privit in corelatie cu ansamblul economiei nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri de servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. Totodata, cererea turistica determina o adaptare a ofertei care se materializeaza, intre altele, in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector si, indirect, in stimularea productiei ramurilor participante la construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii pentru agrement etc.

In abordare sistematica, turismul poate fi privit ca un sistem cibernetic, inclus in sistemul economiei nationale, si format la randul lui dintr-o serie de subsisteme interconectate, a caror stare de functionare trebuie permanent cunoscuta. Pentru formularea, fundamentarea si alegerea deciziilor optime, factorii decizionali trebuie sa detina in permanenta informatii despre starea sistemului, ceea ce se realizeaza prin culegerea informatiilor, sistematizarea, prelucrarea si prezentarea lor sub forma de indicatori.

Avand in vedere marea diversitate a serviciilor, caracterul sezonier al turismului, diferitele forme de turism practicate (organizat, neorganizat, itinerant, de sejur, balneo-medical etc.), categoriile de preturi si tarife diferentiate pe grade de confort, pe forme de turism, etc., activitatea din aceasta ramura nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori, care are un continut complex. Acest sistem de indicatori formeaza partea principala a sistemului informational statistic in domeniul turismului si reprezinta o parte componenta, un subsistem al sistemului de indicatori ai economiei nationale.

Dupa cum progresul tehnologic permanent influenteaza pozitiv ramurile primare si secundare ale economiei, este nevoie ca si in sectorul tertiar, in speta in turism, sa fie introduse tehnologii de varf care sa contribuie la optimizarea si eficientizarea activitatilor.

Avansul impresionant din ultimul deceniu al tehnologiei informatiei si-a gasit numeroase aplicatii in domeniul turismului. Aceste tehnologii, coroborate cu progresele din sfera telecomunicatiilor, contribuie sistematic si substantial la modernizarea serviciilor turistice. Utilizarea tehnologiei informaticii in turism, ceea ce implica realizarea sistemelor informatice, permite :

• cunoasterea cererii turistice;
• cunoasterea ofertei turistice;
• urmarirea serviciilor turistice pe toate formele de turism;
• urmarirea serviciilor legate de formele si mijloacele de transport, agrement;
• rezervari hoteliere;
• studiul pietei turistice;
• un sistem complex si flexibil de contabilitate si management.

1 Particularitatile sistemului indicatorilor turismului

Evolutia turismului este influentata de o serie de factori, dintre care, determinanti sunt cei care influenteaza cele doua laturi corelative ale pietei :

• factori ai cererii turistice - venituri, timp liber, dinamica populatiei ;
• factori ai ofertei turistice - diversitatea si calitatea serviciilor, costul prestatiilor, nivelul de pregatire a fortei de munca.

Turismul este analizat si urmarit in evolutia sa printr-un sistem de indicatori specifici, bazat pe o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial.

Indicatorii turismului furnizeaza si cuantifica informatiile necesare actiunilor de politica turistica, permitand si masurarea efectelor acestor actiuni. Pentru a calcula indicatorii turismului sunt necesare urmatoarele surse de informatii

• registrele si statisticile intrarilor turistice la frontiera ;
• registrele si statisticile capacitatilor de cazare ;
• registrele ofertei turistice pe categorii de intreprinderi ;
• rezultatele anchetelor efectuate asupra turistilor straini si nationali la locul destinatiei turistice ;
• rezultatele anchetelor privind cheltuielile turistice ale fiecarei categorii de consumatori ;
• recensamantul populatiei ;
• balanta de plati in structura ;
• balanta legaturilor dintre ramuri.

Indicatorii turismului trebuie definiti pe baza notiunilor oficiale cuprinse in documentatia tehnica a O.M.T., unitatea statistica de observare fiind turistul (persoana ce sejurneaza minimum 24 de ore, minim o noapte si pentru orice alt motiv decat cel de a exercita o activitate remunerata). Sistemul de indicatori trebuie sa furnizeze prompt informatii cu privire la :

• cererea turistica - prin masurarea circulatiei turistice interne si internationale in cadrul teritoriului national ;
• oferta turistica sau potentialul economic din punct de vedere al bazei materiale si al personalului ;
• rezultatele valorice ale activitatii turistice, prin cheltuieli, incasari si eficienta economica ;
• calitatea activitatii turistice

Dupa forma de exprimare, acesti indicatori se pot exprima in: unitati naturale, natural-conventionale si valorice (lei, euro, dolar). Toti indicatorii ce caracterizeaza activitatea de turism se pot determina sub forma de: indicatori absoluti (globali), medii, de intensitate, de structura, de dinamica.

Pentru a avea aplicabilitate si eficienta, sistemul de indicatori ai turismului trebuie sa aiba la baza principiile generale care stau la baza oricarui sistem de indicatori statistici, respectiv:

• unicitatea conceptiei cu privire la continutul, metodologia de calcul si mijloacele de agregare ale acestora;
• asigurarea comparabilitatii ;
• extinderea si largirea sistemului cu noi indicatori.

Datorita acestui fapt ei pot fi grupati in doua mari categorii :

• indicatori macroeconomici ;
• indicatori microeconomici.

2 Indicatori macroeconomici ai turismului

Sursa datelor o constituie cercetarile statistice pentru urmarirea rezultatelor din activitatea de turism, organizate de Comisia Nationala pentru Statistica :

• rapoartele primite de la agentii economici, organizatii obstesti etc. care au in proprietate sau administreaza unitati de cazare turistica pentru activitatea de turism intern ;
• surse administrative : Ministerul de Interne pentru turismul international (sosirile si plecarile in/din tara inregistrate la punctele de frontiera).

2.1 Capacitatea de cazare turistica

Unitatea de cazare turistica furnizeaza turistilor in mod permanent sau ocazional prestatia de cazare. In unitatile de cazare turistica sunt cuprinse unitatile existente la sfarsitul anului respectiv, exclusiv cele care si-au intrerupt activitatea pentru o perioada de timp. Se face distinctie intre:

• capacitatea de cazare existenta - care reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica inscrise in ultimul act de receptie, omologare, clasificare a unitatii de cazare.
• Capacitatea de cazare in functiune (disponibila)- care reprezinta numarul de locuri de cazare de care pot beneficia turistii, tinand cont de numarul de zile cat sunt deschise unitatile intr-o anumita perioada.

Indicatorii folositi pentru masurarea capacitatii de cazare se prezinta sub forma de : marimi absolute (numar de unitati, numar de camere, capacitate de cazare in functiune locuri-zile, capacitate existenta, permanenta si sezoniera),structurate pe tipuri de unitati, categorii de confort, forma de proprietate precum si in dinamica. Tipurile de unitati sunt structurate in hoteluri si moteluri, hanuri turistice, cabane turistice, campinguri, vile turistice, tabere de elevi si prescolari, unitati scolare, locuinte contractate cu cetateni, pensiuni.

Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune, pe tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in perioada 2005 - 2007

Tabel 1

Sursa: INSSE - Anuarul Statistic al Romaniei

Figura 1 Capacitatea de cazare turistica totala in perioada 2005 - 2007

2.2 Circulatia turistica

Masurarea statistica a circulatiei turistice are drept scop de a determina dimensiunile acesteia si de a oferi informatii utile pentru dezvoltarea in perspectiva a industriei serviciilor.

Indicatorii statistici care masoara si caracterizeaza fluxurile turistice sunt: numarul total de turisti, numarul total de zile-turist, numarul mediu zilnic de turisti, durata medie a sejurului, densitatea circulatiei turistice, preferinta relativa a turistilor.

Numarul total de turisti (Σt) - este un indicator absolut care reprezinta numarul persoanelor (romani si straini) care calatoresc in afara localitatilor in care isi au domiciliul stabil, pentru o perioada mai mica de 12 luni si stau cel putin o noapte intr-o unitate de cazare turistica in zone vizitate din tara; motivul principal al calatoriei este altul decat acela de a desfasura o activitate remunerata in locurile vizitate.

Innoptarea - reprezinta fiecare noapte pentru care o persoana este inregistrata intr-o unitate turistica, astfel incat se pot obtine urmatoarele situatii pe baza acestor indicatori:

• turisti cazati in unitatile turistice;
• innoptari in unitatile de cazare turistica;
• turisti cazati pe tipuri de unitati turistice si grade de confort;
• indicii de utilizare ai capacitatii de cazare in functiune, pe tipuri de unitati si grade de confort; indicele de utilizare a capacitatii in functiune exprima relatia intre capacitatea de cazare disponibila (locuri oferite) si utilizarea efectiva a acesteia de catre turisti intr-o perioada determinata; se obtine prin raportarea numarului total de innoptari realizate, la capacitatea de cazare in functiune.

Numarul total de zile-turist - (Σzt) - este tot un indicator absolut care se obtine ca produs intre numarul de turisti (t) si durata activitatii turistice exprimata in zile (z), perioada maxima luata in calcul fiind de un an.

Numarul mediu de turisti - () exprima circulatia turistica medie intr-o anumita perioada:

in care Σz reprezinta numarul de zile luat in calcul

Durata medie a sejurului () ofera informatii complete in legatura cu amploarea activitatii turistice:

Evolutia in timp a acestui indicator este foarte importanta deoarece scoate in evidenta atitudinea consumatorilor fata de activitatea turistica, atitudine determinata de o serie de factori cum ar fi : veniturile, politica de preturi, timpul liber.

Densitatea circulatiei turistice (dt) este un indicator statistic de intensitate care pune in legatura circulatia turistica cu populatia autohtona a tarii receptoare (P):

sau

Circulatia turistica se poate caracteriza nu numai prin indicatorii absoluti, medii si de intensitate, ci si prin indicatorii de structura, in alcatuirea carora intervin cele doua componente ale turismului - turism intern si turism international, cat si zona sau tara de origine a turistilor.

Analiza poate fi completata cu urmatoarele situatii:

• numarul de zile vacanta petrecute in tara si/sau strainatate, dupa: tipul de sejur (circuit, mare, munte, rural); tipul de cazare; categorii socioprofesionale; categorii de varsta; gradul de aglomerare a rezidentei principale;
• sejururi si zile petrecute in strainatate dupa tarile de destinatie;
• analiza sejururilor petrecute in timpul sezonului cald/rece dupa: tipul de sejur, modul de cazare, modul de transport, lunile corespunzatoare acestui sezon;
• comparatii intre zone turistice nationale si internationale.

Aceste analize se pot realiza pe baza de esantion, extinderea rezultatelor efectuandu-se in conditii de probabilitate dinainte stabilite.

3 Indicatori statistici microeconomici in turism

Sistemul de indicatori prezentati la nivel macroeconomic se regasesc si la nivel microeconomic, dar mult mai detaliati, permitand o analiza mult mai amanuntita a modului de desfasurare a activitatii turistice, precum si a factorilor care o influenteaza. Acesti indicatori pot fi structurati pe :

indicatori ai cererii turistice;

indicatori ai ofertei turistice;

indicatorii relatiei cerere - oferta;

indicatorii cheltuielilor turistice;

indicatorii incasarilor din turism;

indicatorii potentialului turistic al pietelor;

indicatorii eficientei economice a turismului;

indicatorii calitatii activitatii turistice.

1 Indicatorii cererii turistice

Intre cererea turistica si consumul turistic exista o anumita similitudine:

cererea turistica - ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa in afara resedintei proprii;

consumul turistic - cheltuielile efectuate de cererea turistica pentru achizitionarea unor bunuri si servicii legate de motivatia turistica; se poate realiza inainte de deplasarea la locul destinatiei, in timpul deplasarii, la locul de destinatie.

In calculul indicatorilor statistici specifici cererii turistice trebuie sa tinem cont de o serie de particularitati ale cererii turistice: caracterul dinamic, concentrarea in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic, diversitate, eterogenitate, sezonalitate.

Cererea poate fi analizata ca:

cererea pietei turistice - reprezentand numarul de vizitatori corespunzatori sectorului geografic dat, in cursul unei perioade precizate, in conditiile determinate de mediu si raspunzand unui program de marketing specific;

cererea potentiala - corespunde limitei catre care tinde cererea pietei, daca eforturile de marketing ale sectorului turistic cresc la maximum.

Astfel, conditii economice mai bune cresc potentialul pietei turistice;

previziunea cererii turistice - indica, pentru o perioada viitoare determinata, care va fi la nivelul cererii in functie de eforturile de marketing ale intreprinderilor. Cererea turistica se naste dintr-o necesitate specifica si se transforma intr-un consum specific. Pentru ca cererea sa se transforme intr-un act de consum, trebuie indeplinite trei conditii : timp liber, venit disponibil, motivatie. Printre determinantii cererii turistice amintim:

factorul demografic. Populatia reprezinta un rezervor pentru cererea turistica, dar cresterea populatiei nu conduce la o crestere in aceeasi masura a cererii turistice, aceasta depinzand de gradul de dezvoltare economica a tarii, precum si de structura pe varste a populatiei.

Venitul. Baza materiala a oricarui act de consum, deci si a participarii la circulatia turistica. Nivelul ratei de consum turistic depinde atat de venitul national cat si de venitul individual, desi trebuie precizat ca mai curand structura, repartizarea si evolutia venitului national permit aparitia si manifestarea cererii turistice, decat nivelul sau. Venitul trebuie sa atinga un anumit prag peste care devine posibila satisfacerea nu numai a necesitatilor vitale, dar si a celor legate de ridicarea nivelului de trai, ceea ce va duce la cresterea ratei cererii turistice. Nivelul acestui prag variaza in timp si spatiu, deoarece structura consumului individual este strans legata de gradul de dezvoltare economica, de mentalitatea oamenilor, obiceiuri, traditii, grad de cultura.

Gradul de urbanizare. Orasele reprezinta poli puternici emitatori de calatori care doresc sa evadeze din viata trepidanta provocata de ritmul de munca, atmosfera poluata, viata in comun in locuintele de capacitate mare etc. Cu cat gradul de urbanizare creste cu atat creste proportia cererii turistice pe plan national.

Determinantii motivationali. Pot fi grupati in : motivatii psihice (dorinta de recreere, de a efectua diferite sporturi sau motivatii legate de ingrijirea sanatatii); motivatii culturale; motivatii interpersonale (dorinta de a cunoaste alte persoane, de a iesi dintr-o anumita rutina). Prin indicatorii statistici putem analiza cererea turistica in structura si dinamica ei. Acestia pot fi grupati astfel:

cererea totala (Ct) - marime absoluta, constituita din cererea interna (Ci) si cererea externa (Ce).

Marimile de structura reflecta ponderile pe care le detin cele doua tipuri de cereri in cererea totala.

Evolutia in timp a celor trei tipuri de cereri poate fi evidentiata sub forma de

indici

in care :   Ct = cererea totala

Ci = cererea interna

Ce = cererea externa

Din punct de vedere a provenientei cererii se urmareste sa se puna in evidenta tarile care detin cea mai mare pondere in cererea turistica externa

in care :   C_tara = cererea tarii

C_e = cererea externa

pentru cererea turistica interna, ponderile zonelor de provenienta (orasul sau regiunea):

in care :   C_zona = cererea unei anumite zone

Ci = cererea interna

structura si dinamica cererii pe principalele mijloace de cazare:

  

in care :   C_t = cererea totala

C_hoteliera = cererea hoteliera

C_vile = cererea vile

C_cabane = cererea cabane

din punct de vedere al mijloacelor de transport cererea turistica poate fi structurata pe urmatoarele variante:

cererea totala pentru transportul cu avionul;

cererea totala pentru transportul cu autocarul;

cererea totala pentru transportul feroviar;

cererea totala pentru transportul cu autoturismul;

cererea totala pentru transportul maritim;

cererea totala pentru alte forme de treansport ( transport pe cablu etc.)

sezonalitatea cererii poate fi urmarita calculandu-se:

o  coeficientul lunar de trafic ca raport intre numarul de turisti din luna cu trafic maxim si numarul de turisti din luna cu trafic minim;

o  coeficientul trimestrial;

o  ponderi ale cererii turistice pe luni, in total cerere.

v    Repartitia cererii pe modalitati de organizare a calatoriei;

v    Repartitia cererii pe criterii sociale (varsta, starea civila, sex);

v    Indicatori de fidelitate a cererii turistice calculata ca raport intre numarul de turisti care au venit sau au intentia sa revina in viitor si cererea totala.

v    Elasticitatea cererii masurata cu coeficientul de elasticitate:

in care:

C - cererea turistica;

X - factori de influenta - pretul, venitul, populatia, cheltuieli publicitare.

Coeficientul de elasticitate presupune analiza modificarii cererii in functie de modificarea factorilor de influenta, putand fi utilizat si pentru analize in structura fenomenelor (impartirea consumatorilor in cateva grupe dupa venituri).

o  previziunea cererii turistice - permite intreprinderilor turistice sa sesizeze noi oportunitati, sa se organizeze in functie de schimbarile defavorabile, sa aiba o planificare de marketing mai eficienta.

Metodele de previziune a cererii turistice pot fi clasificate in trei categorii:

metode calitative;

metoda seriilor de timp;

metode cauzale.

Metodele calitative si indicatori cantitativi

Se refera la:

masurarea intentiei de cumparare. Presupune efectuarea unui studiu de piata, luand in considerare un esantion de persoane care sunt chestionate in legatura cu intentia lor de a efectua un voiaj turistic in urmatoarele sase luni. Metoda prezinta dezavantajul ca este costisitoare, iar intre intentia si comportamentul viitor este o legatura slaba.

Analiza istorica. In cazul unui lant hotelier, determinarea cererii pentru primele luni, intr-un hotel pus in functiune, se face comparand cererea hotelurilor similare, recent deschise.

Analiza seriilor de timp

Presupune analiza statistica a evolutiei in timp a innoptarilor sau a sosirilor trecute , determinand:

tendinta (T) sau componentele trendului, care rezulta din evolutia pe termen lung a seriei;

ciclicitatea (C), care este continuta in evolutia sinusoidala;

caracterul sezonier (S), care corespunde evolutiei regulate a seriei in cursul anului;

eroarea (E), ca urmare a actiunii factorilor aleatori.

Metodele cauzale si indicatorii aferenti

Nu se limiteaza la utilizarea datelor istorice pentru extrapolarea viitorului, ele utilizand factori care influenteaza direct sau indirect obiectul previziunii. Din aceasta categorie fac parte:

modele econometrice - se prezinta sub forma mai multor ecuatii interdependente, parametrii fiind estimati simultan;

modelele regresiei multiple - prin care se stabileste o ecuatie a cererii, in care variabila dependenta reprezinta obiectul previziunii, iar variabilele independente sunt selectionate plecand de la ipoteza ca ele influenteaza variabila dependenta

Exemplu:

In care:

Y_t - numarul estimat de vizitatori

X1 - tariful transportului

X2 - venitul pe cap de locuitor

X3 - numarul de vizitatori din perioada anterioara.

2 Indicatorii ofertei turistice

Oferta turistica este constituita din potentialul turistic natural si antropic, baza tehnico-materiala, forta de munca.

Productia turistica reprezinta ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, echipamentele si bunurile materiale care se materializeaza intr-un

consum efectiv.

Oferta turistica si productia turistica prezinta o serie de particularitati:

productia turistica este mai mica sau cel putin egala cu cererea;

oferta turistica poate exista independent de productie;

oferta exista ferm, pe cand productia turistica exista atat timp cat exista consumul turistic;

oferta turistica este diversificata: pentru turism de vacanta, cultural, ingrijirea sanatatii , turism de afaceri

oferta turistica prezinta un grad mare de rigiditate, caracterizata prin imobilitate, imposibilitatea de a fi stocata, adaptabilitate scazuta la variatiile sezoniere.

Indicatorii bazei materiale din turism

Baza materiala turistica este constituita din totalitatea mijloacelor de munca ce participa la deservirea clientilor.

Poate fi analizata prin indicatorii : capitalului fix, capacitatii de cazare, transporturilor turistice, mijloacelor de agrement, alimentatie publica.

Caracterizarea statistica a fondurilor fixe poate fi facuta ca marime, structura si dinamica, stabilindu-se: volumul fizic, indicatori exprimati valoric prin evaluarea fondurilor fixe

Analiza in structura presupune gruparea fondurilor fixe pe categorii:

Modificarile in timp se urmaresc cu indicii:

Pentru a caracteriza starea fizica a fondurilor fixe folosim indicele starii de utilitate (I su) sau indicatorul uzurii (Iuz)

,

in care:

V_r - valoarea ramasa

V_ic - valoarea de inventar completa

V_uz - valoarea uzurii.

Indicatorii capacitatilor de cazare:

numarul total de unitati de cazare (locuri)

oferta teoretica maxima in unitati-zile

oferta efectiva (reala) in unitati-zile.

Din punct de vedere al mijloacelor de transport detinute de sectorul turistic, analiza se poate referi la:

parcul mijloacelor de transport;

parcul autoturismelor destinate inchirierii;

incasari si cheltuieli din activitatea de transport structurate pe turism intern si international.

Mijloacele de agrement pot fi analizate in structura lor, precum si ca numar de locuri ce revin la 1000 locuitori.

Unitatile de alimentatie publica sunt analizate folosind marimile de structura, precum si marimi de intensitate, locuri ce revin la 1000 locuitori.

Indicatorii ocuparii fortei de munca in turism

Acesti indicatori permit evaluarea repartitiei locurilor de munca in sectorul turistic pe tipuri de intreprinderi, cunoasterea evolutiei in timp a fiecaruia, evaluarea greutatii specifice a sectorului turistic in antrenarea de necesitati de munca in raport cu forta de munca activa sau angajata in cadrul economiei nationale.

Indicatorii repartitiei, evolutiei si dinamicii necesarului de forta de munca in turism:

in care:

LMH₀ - locuri de munca in hoteluri in momentul 0;

LMR₀ - locuri de munca in restaurante in momentul 0;

LMX₀ - locuri de munca in alte activitati turistice in momentul 0

LM₀ - locuri de munca totale/ forta de munca activa/ forta de munca angajata

indicele dinamicii necesarului de forta de munca in hoteluri in perioada 0-i.

Indicatorul importantei turismului ca furnizor de locuri de munca, pentru masurarea contributiei turismului la ocuparea fortei de munca

in care:

P_t0 - personal care lucreaza in turism;

LM₀ - locuri de munca totale/ forta de munca activa/ forta de munca angajata

- indicele dinamicii fortei de munca care lucreaza in turism.

Indicatorul utilizarii temporare a fortei de munca in turism

Din cauza sezonalitatii cererii turistice, care impune conditii speciale ofertantilor, intreprinderile turistice din tarile cu sezonalitate accentuata inregistreaza numeroase locuri de munca sezoniere in lunile cu afluenta turistica maxima. Masurarea acestui fenomen si evolutia sa se obtine prin aprecierea gradului de sezonalitate al locurilor de munca, calculat dupa cum urmeaza:

in care:

LM_p - locuri de munca provizorii;

P_t - personal care lucreaza permanent in turism.

Evolutia in timp a acestui indicator se calculeaza prin formula:

Pentru a se construi corect indicatorii din aceasta categorie, este necesar sa se convinga asupra unei metodologiei unice si riguroase de identificare a grupului de activitati pur turistice, tinand seama de eterogenitatea acestui sector, precum si de utilizarea unor bunuri si servicii, atat de catre turisti, cat si de catre non-turisti.

3 Indicatorii relatiei cerere - oferta in turism

Activitatea intreprinderilor turistice poate fi reflectata prin aceasta categorie de indicatori, deosebit de utili in practica, deoarece reflecta gradul de utilizare a fiecarei intreprinderi turistice, precum si legaturile dintre intreprinderi.

In calculul acestor indicatori se ia numai acea parte a cererii turistice care s-a materializat prin consum, notiunea de cerere se refera la cererea propriu-zisa si nu la cererea potentiala .

coeficientul de utilizare a capacitatilor de cazare:

in care:

N_i - numarul de innoptari;

L - numarul de locuri;

Z - numarul de zile ale ofertei hoteliere;

N_t - numarul de turisti;

D- durata medie a sejurului.

Indicele evolutiei innoptarilor, indicator ce poate fi calculat pe categorii de unitati turistice sau pe categorii de clientela turistica:

Indicatori ce reflecta activitatea comerciala a agentiilor de voiaj calculati in functie de cererea efectiva sau utilizarea ofertei:

 

in care:

C_av - cererea comercializata prin agentiile de voiaj;

C_t - cererea totala;

L_av - locuri in unitati turistice comercializate prin agentiile de voiaj;

Lt - numar total locuri.

4 Indicatorii calitatii activitatii turistice

Acesti indicatori pot fi considerati ca un ansamblu de componente specifice    care, alaturi de indicatorii prezentati contribuie la caracterizarea completa a activitatii turistice. Ei exprima laturile calitative ale ofertei, efectele sociale, cultural-educative si politice ale industriei turistice.

Dificultatile care se intalnesc in comensurarea laturilor calitative ale turismului isi pun amprenta si asupra modului de determinare a indicatorilor specifici. Din aceasta cauza, efectele laturilor calitative ale activitatii turistice se

evalueaza indirect. Indicatorii calitatii ofertei pot fi evaluati prin cresterea/scaderea cererii ca urmare a imbunatatirii/inrautatirii si diversificarii/nediversificarii serviciilor

turistice. Pentru aceasta se iau in calcul: nivelul calitatii prestatiilor si diversificarii serviciilor, gradul de confort si de dotare al unitatilor turistice, indicatorii de competitivitate, indicatorii pastrarii echilibrului ecologic al mediului inconjurator.

Din aceasta categorie de indicatori fac parte:

numarul de monumente istorice, muzee, case memoriale ce revin la 1000de locuitori si densitatea lor pe zone turistice;

numarul de vizitatori ai acestor obiective culturale pe sezoane;

obiective turistice cu cel mai mare numar de vizitatori intr-un sezon.

Ca indicator al calitatii activitatii turistice poate fi utilizat si numarul de turisti care viziteaza zona:

turisti care viziteaza zona pentru prima data;

turisti care repeta vizita (de 2-3 ori, de 4-5 ori etc).

Ca o concluzie se poate spune ca toti acesti indicatori au drept scop informarea factorului decident asupra starii sistemului la un moment dat, sau a evolutiei lui in timp si pe baza lor se pot lua decizii privind atenuarea sezonalitatii prin:

folosirea cat mai buna a bazei tehnico-materiale;

utilizarea rationala a fortei de munca;

modificarea fluxurilor turistice in favoarea celor internationale;

obtinerea unui volum mai mare de incasari;

beneficii si rentabilitate superioara pe baza acelorasi resurse materiale si umane;

diversificarea gamei de servicii;

optimizarea structurii ofertei;

reducerea cheltuielilor;

cresterea productivitatii muncii.