Aspecte referitoare la protectia si securitatea muncii

ASPECTE REFERITOARE LA PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII

Legat de activitatea profesionala se disting urmatoarele influente nocive asupra starii de sanatate : noxe, boli profesionale si accidente de munca.

Prin accident de munca legea intelege vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea, si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces.

Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor accidentate, in:

• accidente care produc incapacitatea temporara de cel putin 3 zile;
• accidente care produc invaliditate;
• accidente mortale;
• accidente colective, cand sunt accidentate de cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceasi cauza.

Dupa natura cauzelor care le genereaza, accidente de munca se pot structura in mai multe categorii:

• accidente mecanice, produse prin loviri, striviri, taieri, caderi de la inaltime;
• accidente termice, produse de arsuri sau opariri, in urma contactulu cu obiecte sau lichide fierbinti;
• accidente chimice, produse in urma contactului cu substante acide sau bazice;
• accidente electrice, produse in urma intrarii - fara mijloace de protectie - intr-un camp electric;
• accidente produse de radiatii, ca urmare a intrarii neprotejate in zona de radiatie a unor substante sau instalatii radioactive.

Masurile specifice legate de asigurarea integritatii fizice si psihice, precum si prezervarea starii de sanatate a personalului angajat sunt circumscrise conceptelor de protectie si securitate a muncii.

Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si presupune reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si tinerilor.

Domeniile pentru care se elaboreaza norme generale de protectie si igeniena a muncii sunt:

organizarea protectiei muncii la nivelul persoanel juridice, precum si al persoanei fizice;

sarcinile de munca;

cladiri si alte constructii;

echipamente tehnice;

mediul de munca.

In domeniul constructiilor, ne intalnim cu o serie de pericole:

pericole fizice : caderi, taieturi, explozii, arsuri, zgomot, radiatii

pericole chimice : praf, fum, evacuari de substante toxice, gaze

pericole biologice : virusi, bacterii, micoze, antigeni biologici

pericole de natura psihologica : stres

Cele mai mortale accidente se produc :

a) ca urmare a caderii de la inaltime (43%):

Asa nu Asa da

b) ca urmare a caderii de obiecte (12%):

Asa nu

c) ca urmare a manevrarii de utilaje grele (11%)

d) ca urmare a accidentelor rutiere pe santier (8%)

e) ca urmare a sapaturilor (5%)

f) ca urmare a electrocutatrii (4%)

Asa nu Asa da

Cladiri si constructii - Reguli si masuri

obligatiile proiectantului;

obligatiile executantului;

obligatiile beneficiarului;

amplasarea cladirilor, depozitelor si a altor tipuri de constructii;

cai de circulatie;

inaltimea cladirilor, dimensionarea suprafetelor si a volumului de lucru;

instalatii tehnico - edilitare;

dotari social - sanitare;

necesarul de apa potabila;

colectarea si indepartarea reziduurilor.

Obligatii legate de securitate si sanatate ale fiecarei parti

BENEFICIARUL

• numeste coordonatorii pentru proiectare si executie pe baza unui contract scris ce stabileste clar responsabilitatile, mijloacele si autoritatea investita in relatie cu celelalte parti;
• solicita coordonatorului sa intocmeasca un Plan de Coordonare pentru Securitate si Sanatate (PCSS);
• organizeaza consultari cu ceilalti beneficiari (daca sunt mai multi pe acelasi santier de constructii).

ADMINISTRATORUL PROIECTULUI

• transmite documentele tehnice la coordonatorul pentru securitate;
• intocmeste un program de lucru provizoriu in colaborare cu coordonatorul;
• informeaza coordonatorul despre schimbarile substantiale care afecteaza analiza riscurilor;
• finalizeaza si publica documentele tehnice si administrative care integreaza  datele de securitate ale coordonatorului;
• integreaza securitatea la nivel arhitectural urmand sfatul coordonatorului.

COORDONATORUL PENTRU SECURITATE SI SANATATE

• integreaza aspectele referitoare la securitate in faza de proiectare;
• coordoneaza integrarea de catre intreprinderi si persoanele independente a masurilor de securitate si de prevenire cu privire la munca ce se executa simultan si la succesiunea activitatilor;
• viziteaza santierul de lucru si transmite orice comentarii intreprinderilor;
• transmite si adapteaza Planul General de Securitate si Sanatate, Avizul Prealabil si Dosarul Adaptat pe masura inaintarii lucrarilor sia  schimbarilor facute.

INTREPRINDEREA

• transmite coordonatorului propriul sau Paln de Securitate si Sanatate;
• asigura muncitorilor protectia sanatatii si securitatea in munca sub toate aspectele sale;
• informeaza si consulta muncitorii in conformitate cu Directiva Europeana 89/391/EEC din 12 iunie 1989 si cu legislatia nationala;
• tine cont de informatiile furnizate de coordonatorul (ii) din domeniul securitatii si sanatatii.

MUNCITORII

• se conformeaza instructiunilor angajatorului privind securitatea si sanatatea;
• utilizeaza corect masinile, aparatele, uneltele, substantele si echipamentele puse la dispozitie (se va acorda prioritate masurilor code protectie colectiva);
• utilizeaza corect echipamentele individuale de protectie;
• nu indeparteaza instructiunile de securitate specifice echipamentelor si instalatiilor si le aplica in mod corect;
• au grija de propria lor securitate si sanatate si nu compromit securitatea si siguranta celorlalte parti de la locul de munca;
• semnaleaza imediat persoanei responsabile orice situatie periculoasa in munca.

PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE

Planul de securitate si sanatate este impartit in 3 parti:

Partea 1 : o descriere a lucrarii care urmeaza a se executa;

Partea a 2 a : lista partilor participante;

Partea a 3 a : analiza prevenirii riscurilor : este cea mai importanta. Ea este structurata in functie de fazele lucrarii care urmeaza sa aiba loc simultan sau in succesiune:

analiza riscurilor legate de mediul de munca al santierului (conducte ingropate);

analiza analiza riscurilor santierului asuprea mediului inconjurator (demolarea peretilor, evacuarea molozului);

analiza riscurilorin activitati desfasurate simultan pe santier (piloti - foraje, cofrare - armare);

analiza riscurilor legate de succesiunea unor activitati desfasurate pe santier (sapatura);

analiza riscurilor legate de activitatea in sine (debitare armatura).

STRATEGIA PREVENIRII RISCURILOR

Strategia prevenirii poate fi impartita in patru faze :

A. PROIECTARE

Pentru maximizarea securitatii, este necesar sa se intergreze securitatea lucrarii in faza de proiectare, prin identificarea riscurilor pe santier in din acesta faza si asigurarea ca: proiectul de arhitectura integreaza securitatea, echipamentele sunt corespunzatoare si bine proiectate.

B. ORGANIZARE

Prevenirea consta in integrarea securitatii in faza de proiectare, precum si in coordonarea si organizarea activitatilor de catre intreprinderi.

"Lista de control" reprezinta un instrument interesant pentru organizarea prevenirii. Aceasta enumera sarcinile si responsabilitatile fiecareia dintre parti in timpul desfasurarii activitatii.

Acest lucru face posibile urmatoarele :

a) identificarea momentului cand este planificata lucrarea;

b) eliminarea pe cat posibil a riscurilor;

c) reducerea pe cat posibil a riscurilor

C. CONTRACT

Prevenirea trebuie integrata in contractele incheiate cu intreprinderile. Aspectele esentiale ale cerintelor contractuale in materie de prevenire sunt descrise in planul de coordonare pentru securitate si sanatate.

D. SANTIER

Prevenirea in timpul acestei faze consta in examinarea pericolelor implicate in munca si asigurarea desfasurarii acesteia in cele mai bune conditii.

Coordonatorul de securitate si sanatate este primul care trebuie sa implementeze acesta faza de prevenire. In acest scop, el viziteaza santierul de constructii de cate ori este nevoie inainte de a sfatui diferitele parti pentru asigurarea celor mai bune conditii de securitate.

Prevenirea in timpul fazei de executie permite tuturor partilor sa imbunatateasca fundamental sistemele de securitate definite si stabilite in fazele anterioare. Masurile de prevenire planificate sau care au fost deja aplicate sunt adaptate pe masura inaintarii lucrarilor.