Selectarea proiectelor de investitii realizate de institutiile publice

Construirea si modernizarea infrastructurii (construirea unui spital, a unei biblioteci, a unei case de cultura, construirea unor statii de pompare a apei, etc.) precum si a altor obiective de interes pentru comunitate implica un efort investitional din partea statului, reprezentat de administratia centrala sau locala, precum si de institutiile publice prin care acestea isi desfasoara activitatea.

Pentru ca o institutie publica sa realizeze o investitie trebuie ca aceasta sa fie caracterizata prin rezonabilitate (existenta logicii in realizarea proiectului de investitii) si fezabilitate. Aceste judecati trebuie facute cu referire la consecintele politice, juridice, economice, financiare, sociale, comerciale, tehnice, de mediu si institutionale.

Simpla enumerare a consecintelor care trebuie urmarite arata ca un proiect de investitii realizat de o institutie publica are obiective diferite si un mod diferit de evaluare fata de un proiect de investitii realizat de o persoana sau entitate privata.

- Un proiect de investitii poate fi acceptat sau respins din considerente politice (corespunde/nu corespunde liniilor generale ale politicii duse de autoritati, este sau nu impus de un grup de presiune etc) chiar daca el indeplineste/nu indeplineste conditiile de fezabilitate economice, sociale, financiare etc.

- De asemenea, pentru realizarea unui proiect de investitii trebuie sa fie indeplinite conditiile legale referitoare la legitimitatea realizarii si procurarii surselor de finantare.

- Din punct de vedere economic un proiect de investitii realizat de o institutie publica, pentru a fi fezabil trebuie sa acopere cheltuielile presupuse de realizarea lui si mentinerea sajin functiune prin avantajele pe care le realizeaza. In aceasta situatie, nu se urmareste numai acoperirea cheltuielilor efectuate prin veniturile realizate de institutia publica, ci se considera ca un proiect este fezabil economic daca sunt acoperite cheltuielile prin venituri.

Din punct de vedere financiar, un proiect de investitii trebuie analizat cu atentie, deoarece de multe ori cheltuielile cad in sarcina institutiei publice, iar veniturile sunt realizate de o alta entitate sau de alte entitati. Acest fapt implica o sustinere financiara din partea institutiei publice, deci este nevoie de fonduri disponibile pentru investitie.

Criterul beneficiului social este, de asemenea, un criteriu de luat in seama la realizarea unei investitii. Daca se doreste construirea unui spital, a unei biblioteci, a unei scoli, criteriul principal va fi cel social, aceste activitati neurmarind neaparat realizarea unei fezabilitati economice.

Factorul comercial in stabilirea fezabilitatii unui proiect de investitii este dat de activitatile comerciale pe care le presupune derulerea investitiei: achizitia de bunuri si servicii, contractarea de lucrari, angajarea personalului, operatiuni bancare etc.

Factorul tehnic in stabilirea fezabilitatii unui proiect de investitii nu poate fi neglijat, orice obiectiv de investitii trebuind sa indeplinesca anumite cerinte de ordin tehnic. Proiectarea tehnica a unei investitii este importanta, deoarece ea poate duce la o crestere a costurilor peste varianta optima (daca este supraevaluat tehnic) sau poate duce la niste costuri ulterioare cu intretinerea, functionarea si reparatiile ridicate (daca este subevaluat tehnic).

Factorul institutional se refera la aria de competenta a institutiei publice, care pentru a realiza o investitie fezabila din punct de vedere institutional trebuie sa isi desfasoare activitatea in domeniul repectiv sau sa aiba angajat personal cu specializarea necesara. Daca se doreste construirea unei activitati de medicina a muncii este necesar ca institutia publica beneficiara a acestei investitii sa dispuna de personal specializat in acest domeniu (sau sa angajeze personal), in caz contrar, investitia nejustificandu-si existenta.

Un alt factor de care trebuie sa se tina seama in realizarea unui proiect de investitii este mediul. Investitia trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru incadrarea in anumite norme de poluare, conditii de aspect fizic etc.

Pentru realizarea unui proiect de investitii de catre o institutie publica se pleaca de la cerintele prezentate anterior si se aproba investitia sau se respinge. Dar, practica ne arata ca exista situatii in care sunt propuse spre realizare mai multe proiecte de investitii dintre care doar o parte pot fi realizate (deoarece resursele pentru realizarea lor sunt limitate).

Pentru alegerea investitiei optime se poate apela la o serie de metode de evaluare:

- analiza costuri-avantaje, cunoscuta pe larg in literatura sub denumirea de analiza cost beneficiu;

- analiza cost-eficacitate, bazata pe un sens mai larg decat cel economic, atribuit avantajelor;

- metode multicriteriale.

Analiza cost-beneficiu are la baza evaluarea proiectelor de investitii pe baza raportului care exista intre costurile efectuate pentru realizarea investitiei si beneficiile estimate a se realiza.

Instrumentele folosite in aplicarea analizei cost-beneficiu sunt:

1) valoarea prezenta: reprezinta valoarea avantajelor estimate a se obtine actualizata in momentul realizarii proiectului.

unde:

- VP este valoarea prezenta a proiectului de investitii;

i este durata de viata a proiectului de investitii;

B_i este valoarea beneficiului net din anul i (considerat sub

forma de cash-flow);

- r este rata de actualizare a beneficiilor.

Se aleg proiectele care au o valoare prezenta mai mare decat cheltuielile ocazionate de investitie.

2) valoarea prezenta neta: reprezinta valoarea beneficiilor realizate pe intreaga durata de viata a proiectului, tinand cont de investitia initiala, de veniturile si cheltuielile care apar pe parcursul vietii proiectului, precum si de actualizarea la momentul realizarii proiectului.

unde:

- VPN este valoarea prezenta neta a proiectului de investitii;

- Io este investitia initiala;

- i este durata de viata a proiectului de investitii;

- B_i este valoarea beneficiului din anul i;

C_i este valoarea costurilor din anul i;

r este rata de actualizare a beneficiilor.

Se aleg proiectele care au o valoarea prezenta neta pozitiva.

3) rata interna de rentabilitate: reprezinta rentabilitatea la care valoarea prezenta neta a investitiei este 0.

Calculul ratei interne de rentabilitate se realizeaza prin interpolare. Se pleaca de la o rata interna de rentabilitate pentru care VPN este negativa (RIR_max) si de la o rata interna de rentabilitate pentru care VPN este pozitiva (RIR_min).

RIR=RIR_min + (RIR_max - RIR_min) * VPN_min/(VPN_min-VPN_max)

unde:

VPN_min este valoarea prezenta neta calculata la rata de rentabilitate minima (VPN este pozitiva);

VPN_max este valoarea prezenta neta calculata Ia rata de rentabilitate maxima (VPN este negativa).

Se aleg proiectele cu RIR maxim.

4) indicele de profitabilitate: reprezinta raportul dintre beneficiile nete actualizate si investitia initiala.

Se aleg proiectele care au indicele de profitabilitate maxim si mai mare de l .

5) randamentul investitiei

Se alege proiectul cu randamentul maxim.

6) termenul de recuperare: reprezinta perioada de timp in care este amortizata investitia.

unde:

B_{mediu anual} reprezinta beneficiul mediu anual previzionat a se realiza ca urmare a realizarii investitiei.

Beneficiul mediu anual poate fi determinat in doua moduri, in functie de modalitatea de calcul.

sau

Se urmareste realizarea proiectelor care au un termen de recuperare cat mai mic si situat sub durata de viata a investitiei.

Aplicarea acestor instrumente in selectarea proiectelor de investitii poate conduce la aparitia unor situatii in care pentru aceleasi proiecte intrate in concurs pozitionarea sa fie diferita in functie de criteriul ales. In aceasta situatie se urmareste obtinerea unei valori nete prezente pozitive, iar in functie de situatia concreta se poate da intaietate unuia sau altuia dintre celelalte criterii.

Alte criterii luate in calcul la selectarea proiectelor de investitii sunt:

criteriul maximin;

criteriul maximax;

criteriul minimax.

Criteriul maximin este un criteriu luat in calcul in cazul aversiunii fata de risc. Acesta consta in alegerea variantei care prezinta riscul minim de realizare, deci a variantei cu beneficiul minim pentru fiecare proiect de investitii. Se va alege proiectul de investitii care are valoarea minima a beneficiului cea mai mare.

Criteriul maximax este un criteriu care poate fi luat in calcul de catre iubitorii de risc. Consta in alegerea proiectului care prezinta cel mai mare beneficiu probabil de realizat din cadrul beneficiilor maxime ale proiectelor de investitii.

Criteriul minimax urmareste alegerea proiectului care prezinta cea mai mica valoare a pierderilor posibile. Pentru a aplica acest proiect se va proiecta matricea regretelor. Se va calcula pentru fiecare varianta de realizare a proiectului diferenta dintre beneficiul cel mai ridicat si beneficiul proiectului respectiv, iar prin insumarea 'regretelor' pentru fiecare proiect se va determina suma regretelor fiecarui proiect. Se va alege proiectul care are suma regretelor minima.

Din prezentarea modalitatilor de selectare a proiectelor de investitii se observa ca se pot folosi mai multe criterii de evaluare a proiectelor, criterii care pot conduce la rezultate diferite sau chiar contradictorii. De aici se desprinde concluzia ca, apeland la criterii stiintifice de selectare a proiectelor de investitii, totusi factorul subiectiv are un rol important in alegerea proiectului care va fi realizat. Un rol important in folosirea cu eficienta a fondurilor bugetare ii revine, in acest fel, conducatorului institutiei, priceperii si pregatirii acestuia.

Un alt factor care ingreuaza alegerea proiectelor de investitii in domeniul public spre deosebire de sectorul privat este greutatea sau imposibilitatea de a cuantifica benficiile sociale ale proiectelor.

Deoarece valoarea proiectelor de investitii este ridicata alegerea realizarii unei proiect de investii este extrem de importanta, luarea unei decizii gresite ducand la alocarea unor fonduri uriase fara a se obtine o rentabilitate scontata. De asemenea, optarea pentru un proiect de investitii duce, de cele mai multe ori, la renuntarea la alte proiecte de investitii datorita constrangerilor financiare.

Notiunea de investitie reprezinta o categorie financiara cu semnificatii si sensuri complexe. In definirea investitiilor se urmareste reflectarea anumitor caracteristici generale si omogene ale acestora in raport cu modul de formare sau cu destinatia pe care fondurile respective o primesc. Investitia apare ca o operatiune de modificare si de crestere a patrimoniului initial: constructii sociale (cladiri, echipamente, terenuri, etc).

Tipologia investitiilor este de o mare diversitate. Necesitatile practice de fundamentare si analiza economica au evidentiat mai multe criterii de caracterizare a investitiilor. De exemplu, o investitie de inlocuire a activelor fixe uzate se asociaza, de regula, cu o modernizare a tehnologiei. De asemenea, o investitie financiara poate insemna o fuziune de tehnologii complementare.

In cadrul institutiilor publice, apar numeroase propuneri de proiecte de investitii, unele viabile, in timp ce altele nu prezinta interes si in consecinta trebuie sa se elaboreze metode de selectare a acestora, in general, ordinea propunerilor se face dupa rezultat sau dupa valoarea proiectului de investitie.

Evaluarea si ierarhizarea proiectelor de investitii se efectueaza dupa urmatoarele criterii financiare: criteriul rentabilitatii si criteriul lichiditatii (al riscului). Aceste criterii determina influenta proiectelor asupra rezultatelor si rentabilitatii, echilibrului financiar si riscului suportat de institutia publica.

Investitiile presupun o imobilizare insemnata de capital, ceea ce impune necesitatea procurarii sau asigurarii acestora, in scopul evitarii aparitiei unor investitii incepute si neterminate. Investitorii nu trebuie sa dispuna neaparat, de la inceput, de intreaga suma ce urmeaza sa acopere cheltuielile de investitii. Dimpotriva, este oportun ca resursele financiare sa se formeze paralel si corelat cu procesul efectuarii cheltuielilor. Aceasta ar reprezenta o folosire eficienta a resurselor, cu conditia certitudinii formarii lor in timp. Orice intarziere a formarii resurselor in raport cu aparitia obligatiilor de plata, poate conduce la intreruperea realizarii investitiilor, la prelungirea termenului de dare in folosinta, la pierderi efective concretizate in imobilizari de capital.

Participarea statului la realizarea acestor obiective este determinata de faptul ca in timp ce un agent economic privat este interesat de obtinerea de castiguri, intr-un termen cat mai scurt, pentru a-si putea amortiza investitia, obiectivele de investitii mentionate nu produc intotdeauna rentabilitatea asteptata sau agentul economic nu recupereaza capitalul investit.

Un alt motiv pentru care statul realizeaza aceste investitii este dat si de faptul ca rentabilitatea urmarita de stat nu este doar o rentabilitate economica, ci si una sociala. Castigul realizat ca urmare a unei investitii publice nu trebuie urmarit numai sub forma fluxurile financiare pozitive generate, ci si sub forma avantajelor sociale sau de alta natura de care beneficiaza contribuabilii.

Pentru selectarea proiectelor de investitii se pot practica si alte metode care  au la baza alegerea proiectelor de investitii pe baza valorii asteptate a rezultatelor si tinand cont de riscul care apare in realizarea acestor rezultate.

O prima metoda de analiza este calcularea valorii asteptate a unui proiect de investitii. Acest calcul pleaca de la diferite valori asteptate a rezultatelor si de la probabilitatile lor de realizare.

unde:

E(B) este valoarea asteptata a rezultatelor;

pi este probabilitatea de aparitie a rezultatului Bi;

B_i este rezultatul asteptat;

n este numarul de variante de rezultate asteptate.

In cazul in care avem mai multe proiecte de investitii pentru care trebuie aleasa varianta optima, proiecte ce au estimari de realizare de beneficii pentru care nu se cunosc probabilitatile de aparitie, putem alege criteriul Bayes pentru selectie. Acest criteriu presupune calculul valorii asteptate a rezultatelor pentru fiecare proiect, considerand probabilitati egale de aparitie a beneficiilor (pentru fiecare proiect probabilitatea se obtine prin impartirea lui l (sau 100 pentru calculul procentual) la numarul scenariilor de aparitie a beneficiului).

Luam ca exemplu urmatoarea situatie.

Pentru proiectul I: E(B) = 400 x 25% + 500 x 25% + 600 x 25% + 300 x 25% = 450

Pentru proiectul II: E(B) = 300 x 25% + 800 x 25% + 900 x 25% + 100 x 25% = 525

Pentru proiectul III: E(B) = 600 x 25% + 700 x 25% + 400 x 25% + 200 x 25% = 475

Va fi selectat proiectul II.

Intrebari:

Definiti conceptul de investitie din punct de vedere financiar, contabil, juridic si psihologic

Enumerati criteriile de clasificare a investitiilor

Care sunt criteriile si metodele de alegere a proiectelor de investitii?

Mentionati sursele de finantare proprii si atrase ale investitiilor

Care sunt metodele si indicatorii de evaluare a investitiilor?

Bibliografie:

1. Cistelecan, M.L., Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economica, Bucuresti, 2002

2. Lupu, N., Investitii, Editura Moldova, Bacau, 2003

3. Vasilescu, I, s.a., Investitii, Editura Economica, Bucuresti, 2000