Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat

Sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat

Capitolul I

Definitii

Art. 1.

In intelesul prezentei legi, in sistemul national de servicii medicale de urgenta si de prim ajutor calificat, termenii utilizati au intelesul urmator:

a) Sistemul National de Servicii Medicale de Urgenta si Prim Ajutor Calificat reprezinta ansamblul de structuri, forte, mecanisme si relatii, organizate dupa aceleasi principii si reguli, care utilizeaza proceduri integrate de management specializat si / sau calificat.

b) Asistenta Publica Integrata de Urgenta este asigurata de institutiile publice de stat aflate in structurile Ministerului Sanatatii, Ministerului Administratiei si Internelor si/sau in structura autoritatilor publice locale precum si de Serviciul de Telecomunicatii Speciale prin Directia pentru Apel Unic 112. Ea include ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic, tehnic si medical destinate in principal salvarii si pastrarii vietii.

c) Asistenta medicala privata de urgenta este ansamblul de masuri si activitati cu caracter logistic si medical avand ca scop principal salvarea si pastrarea vietii, asigurata de serviciile private de urgenta apartinand unor organizatii non-guvernamentale care functioneaza in scop umanitar, non-profit, sau unor firme, asociatii sau persoane fizice, care functioneaza in scop comercial.

d) Asistenta medicala de urgenta este ansamblul de masuri diagnostice si terapeutice intreprinse de catre personal medical calificat. Ea poate fi acordata la diferite nivele de catre medici si asistenti medicali cu diferite grade de pregatire.

e) Urgenta medicala este o accidentare sau imbolnavire acuta, care necesita acordarea primului ajutor calificat si/sau a asistentei medicale de urgenta la unul sau mai multe nivele de competenta, dupa caz. Ea poate fi urgenta cu pericol vital, unde sunt necesare una sau mai multe resurse de interventie in faza prespitaliceasca, continuand ingrijirile intr-un spital local, judetean sau regional, sau urgenta fara pericol vital unde ingrijirile pot fi efectuate, dupa caz, cu sau fara utilizarea unor resurse prespitalicesti, la un centru sau cabinet medical autorizat sau, dupa caz, la un spital.

f)  Pacient critic este pacientul cu functiile vitale instabile sau cu afectiuni care pot avea complicatii ireversibile si care necesita interventie medicala de urgenta sau ingrijiri intr-o sectie de terapie intensiva generala sau specializata.

g) Primul ajutor de baza este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specifice acestui scop. Primul ajutor de baza se acorda de oricare persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta.

h) Primul ajutor calificat este efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit o accidentare sau imbolnavire acuta, de catre personal paramedical, care a urmat cursuri speciale de formare si care are in dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semi-automate, functionand sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat.

i)  Defibrilator semi-automat este un defibrilator care are ca si caracteristici minime efectuarea analizei ritmului cardiac intr-un mod automat sau in urma apasarii unui buton de catre salvator, alegerea energiei socului in vederea defibrilarii in mod automat, incarcarea la nivelul energiei necesare pentru defibrilare in mod automat urmand ca declansarea socului sa se efectueze de catre salvator, la comanda verbala si/sau scrisa a defibrilatorului

j)  Spital local / centru local de urgenta este un spital la nivelul unui municipiu, al unui oras respectiv centru de permanenta, cu competentele si resursele umane si materiale necesare rezolvarii unei parti din urgentele locale, urmand ca urgentele ce nu pot fi rezolvate definitiv sa fie stabilizate si transferate catre spitalul judetean sau direct catre spitalul regional, dupa caz, in conformitate cu protocoalele in vigoare.

k) Spital Judetean de Urgenta este un spital aflat in resedinta unui judet, care detine competentele si resursele umane si materiale, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive de urgenta pentru majoritatea cazurilor care provin din judetul respectiv si care nu pot fi tratate definitiv la nivel local in spitalele municipale sau orasenesti sau in centrele de permanenta in conformitate cu protocoalele in vigoare.

l)  Spital Regional de Urgenta este un spital clinic judetean, care detine competentele si resursele umane si materiale suplimentare necesare, in vederea asigurarii ingrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales in cazul urgentelor si a pacientilor aflati in stare critica, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, in spitalele municipale si orasenesti, la nivelul judetului respectiv, precum si pentru toate cazurile din judetele arondate, ce nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judetene, din cauza lipsei de resurse materiale si / sau umane sau din cauza complexitatii cazului, in conformitate cu protocoalele in vigoare. Centrul regional de urgenta indeplineste rolul spitalului judetean de urgenta in judetul in care se afla.

m)   Serviciul de Ambulanta Judetean respectiv al Municipiului Bucuresti sunt unitati sanitare publice de importanta strategica, cu personalitate juridica, aflate in coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sanatatii si a Autoritatilor de Sanatate Publica Judetene respectiv a Municipiului Bucuresti, avand in structura lor un compartiment pentru asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenta, cu sau fara medic, si un compartiment pentru consultatii medicale de urgenta la domiciliu si transport sanitar neasistat. Compartimentul pentru asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de lucru continuu in asteptarea solicitarilor de asistenta medicala de urgenta.

n) Transport medical asistat este transportul de urgenta al pacientilor care necesita monitorizare si ingrijiri medicale, pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical utilizand ambulante de tip B sau C.

o) Transport sanitar neasistat este transportul pacientilor care nu se afla in stare critica si nu necesita monitorizare si ingrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul sanitar neasistat se efectueaza cu ambulante tip A1 sau A2 precum si cu alte tipuri de autovehicule, altele decat ambulantele de tip B si C, aflate in dotarea serviciilor de ambulanta.

p) Ambulanta tip C este o ambulanta destinata interventiei medicale de urgenta la cel mai inalt nivel si transportul medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale si medicamente de terapie intensiva. Echipajul ambulantei tip C este condus obligatoriu de un medic special pregatit iar vehiculul este astfel construit incat sa permita accesul la pacientul aflat in vehicul din toate partile, targa fiind amplasata in mijloc cu posibilitatea mutarii acesteia la dreapta si la stanga, si ridicarii ei la o inaltime care sa permita acordarea asistentei medicale de urgenta in mod corespunzator.

q) Ambulanta tip B este o ambulanta destinata interventiei de urgenta si transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, dupa caz, utilizata in acordarea primului ajutor calificat sau in acordarea asistentei medicale de urgenta. Dotarea ambulantei de tip B este formata din echipamentele si materialele sanitare care includ, dupa caz, un defibrilator semi-automat sau un defibrilator manual si medicamentele necesare resuscitarii si acordarii asistentei medicale de urgenta.

r)  Ambulanta tip A1 este o ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie.

s) Ambulanta tip A2 este o ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau a mai multor pacienti pe targa si/sau scaune, fiind dotata cu echipamentele si materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie.

t)  Serviciul Mobil de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD) este o unitate de interventie publica integrata de importanta strategica, fara personalitate juridica, avand in structura sa echipe integrate de reanimare, specializate in acordarea asistentei medicale si tehnice de urgenta, precum si echipe cu personal para-medical, specializat in acordarea primului ajutor calificat. SMURD functioneaza in cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta si a Unitatii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, in colaborare cu spitalele judetene, regionale si cu autoritatile publice locale.

u) Unitate de Primire a Urgentelor (UPU) este o sectie sau o sectie clinica aflata in structura unui spital, judetean sau regional, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta a pacientilor cu afectiuni acute, care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante.

v) Centru de Primire a Urgentelor (CPU) este o sectie aflata in structura unui spital orasenesc sau municpal, cu personal propriu, special pregatit, destinata triajului, evaluarii si tratamentului de urgenta a pacientilor cu afectiuni acute care se prezinta la spital spontan sau care sunt transportati de ambulante.

w)   Sistemul National Unic pentru Apeluri de Urgenta - 112 este un ansamblu integrat de puncte publice de acces a cetateanului la sistemul public de urgenta prin care este activat raspunsul adecvat de urgenta. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenta si dispeceratele serviciilor publice specializate de interventie.

x) Centrul Unic de Apel de Urgenta este structura specializata de preluare si transfer al apelurilor de urgenta primite la numarul unic de apel 112 si la numarul de apel 961 redirectionat catre 112 pana la transformarea acestuia in numar comercial la dispozitia serviciilor de ambulanta judetene si al Municipiului Bucuresti.

y) Dispecerat Medical de Urgenta este structura specializata de preluare si tratare a apelurilor de urgenta cu caracter medical, primite prin Centrul Unic de Apel de Urgenta sau la un numar propriu in cazul serviciilor private de ambulanta. Dispeceratele medicale de urgenta sunt coordonate de personal cu pregatire medicala superioara in serviciu permanent.

z) Dispeceratul Integrat de Urgenta este structura specializata care pe langa preluarea apelului la numarul de urgenta, asigura alarmarea si coordonarea echipajelor de interventie ale tuturor serviciilor specializate de interventie, cu caracter medical si nemedical, din aceeasi locatie fizica. Coordonarea se face de catre personal special pregatit avand un coordonator medical cu studii superioare din cadrul serviciului de ambulanta sau SMURD, in serviciu permanent.

aa)  Centre de expertiza si coordonare medicala la distanta sunt centre aflate in structura unor dispecerate medicale sau in structura unor centre de apel unic 112 destinate furnizarii de informatii de specialitate specifice necesare echipajelor de urgenta din teren si/sau spitalelor de urgenta precum si coordonarii la distanta a echipajelor de prim ajutor calificat pe baza informatiilor primite telefonic de la membrii echipajelor sau pe baza informatiilor si a datelor primite prin sistemele telemedicale de transmisie de date.

bb) Misiuni de Salvare Aeriana sunt interventii primare sau secundare ce se desfasoara utilizand elicoptere special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii unei/unor vieti aflate in pericol, din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute sau care se afla intr-un mediu ostil vietii.

cc)  Misiuni de Ambulanta Aeriana sunt transporturi sanitare, planificate in prealabil, in care starea pacientului sau a pacientilor nu impune efectuarea unei misiuni de salvare aeriana. Misiunile de ambulanta aeriana pot include si cazurile critice transportate pe distante lungi, ce nu pot fi efectuate decat cu avionul sanitar.

dd) Misiuni de Salvare Navala sunt misiuni primare sau secundare care se desfasoara in zone accesibile mai rapid sau numai prin utilizarea de ambarcatiuni special dotate, respectand standardele in vigoare, in vederea salvarii unei/unor vieti aflate in pericol, din cauza unei accidentari sau imbolnaviri acute.

ee)  Consultatia de urgenta la domiciliu reprezinta asistenta medicala de urgenta acordata de compartimentul de consultatii si transport sanitar neasistat al serviciilor de ambulanta, in colaborare cu medicii de familie, cazurilor medicale de urgenta care nu pun viata pacientului in pericol imediat si care cel mai probabil nu necesita transportul la o unitate sanitara.

ff)   Personal paramedical este personalul fara pregatire medicala, instruit special la diferite niveluri in acordarea primului ajutor calificat, utilizand echipamente specifice, inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, activand in echipe intr-un cadru institutionalizat.

gg) Ambulantierul este o categorie de personal fara pregatire medicala care a absolvit cursurile de ambulantieri autorizate de Ministerul Sanatatii pentru a activa in cadrul serviciilor de ambulanta.

hh) Accident colectiv este un eveniment care implica un numar de victime care necesita declansarea unui plan special de interventie utilizand forte de interventie suplimentare fata de cele aflate de garda la momentul respectiv. Numarul victimelor pentru care este necesara declansarea unui plan special de interventie difera de la caz la caz luand in considerare resursele umane si materiale de interventie disponibile in zona in care are loc accidentul.

Capitol II

Dispozitii generale

Sectiunea 1

Primul ajutor de baza si primul ajutor calificat

Art. 2.

Acordarea primului ajutor de baza, fara echipamente specifice, se efectueaza de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire prealabila actionand la indicatiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor sau a serviciilor de urgenta, avand ca scop prevenirea complicatiilor si salvarea vietii pana la sosirea unui echipaj de interventie.

Fiecare cetatean are obligatia sa anunte direct, sau sa se asigure ca un caz de urgenta a fost anuntat deja, la numarul 112, inainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat sa respecte indicatiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenta.

Acordarea primului ajutor calificat se efectueaza in regim public si este o datorie a statului si un drept al cetateanului; ea nu poate fi efectuata in scop comercial.

Primul ajutor calificat se acorda intr-un cadru institutionalizat, de echipe aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta in colaborare cu autoritatile publice locale si structurile Ministerului Sanatatii.

Echipele de prim ajutor calificat vor fi dotate cu echipamente specifice, inclusiv pentru defibrilare semi-automata.

Personalul din cadrul echipajelor de prim ajutor calificat si ambulantierii vor fi formati si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semi-automate.

Echipele de prim ajutor pot opera utilizand ambulante tip B, conform normelor si standardelor nationale si europene in vigoare, si autospeciale de interventie fara capacitate de transport pacient, dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilatoare semi-automate.

Acordarea primului ajutor calificat este organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

a.  8 minute pentru echipajele de prim ajutor calificat in zonele urbane la cel putin 90% din cazurile de urgenta.

b. 12 minute pentru echipajele de prim ajutor calificat in zonele rurale la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

Organizatiile non-guvernamentale, non-profit pot participa in aceasta activitate, pe baza unor protocoale de colaborare cu inspectoratele pentru situatii de urgenta si cu autoritatile publice locale.

Salvamontul, Salvamarul, Jandarmeria Montana, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta si alte institutii publice similare pot avea personal instruit in primul ajutor calificat care actioneaza in cadrul misiunilor specifice de salvare asigurate de aceste institutii.

Art. 3.

Persoanele fara pregatire medicala care acorda primul ajutor de baza in mod voluntar, pe baza indicatiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunostinte in domeniul primului ajutor de baza, actionand cu buna credinta si cu intentia de a salva viata unei persoane nu pot fi acuzate de acordarea unui prim ajutor gresit si nu raspund penal sau civil.

Personalul paramedical care acorda primul ajutor calificat cu intentia de a salva viata unei persoane, nu poate fi acuzat de acordarea unui prim ajutor gresit si nu raspunde penal sau civil cu conditia respectarii competentei acordate, protocoalelor si procedurilor stabilite.

Art. 4.

Personalul paramedical care activeaza in cadrul echipajelor de prim ajutor calificat este pregatit in institutiile de invatamant si in centrele de formare specializate aflate in structura Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si/sau in alte centre de formare autorizate si acreditate aflate in structura institutiilor publice care detin echipaje de prim ajutor calificat conform prezentei legi.

Formarea personalului specializat in acordarea primului ajutor calificat se va efectua pe baza unui program aprobat de Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, acreditat si autorizat de Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta include conditiile de certificare si recertificare a personalului, precum si necesitatile de formare continua.

Art. 5.

Finantarea activitatilor echipajelor de prim ajutor calificat, de functionare si dotare a acestora se face de la bugetul de stat, bugetul autoritatilor publice locale si alte resurse financiare prevazute in lege inclusiv sponsorizari si donatii.

Sectiunea 2

Asistenta medicala publica de urgenta

Art. 6.

Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile de ambulanta judetene si cel al municipiului Bucuresti, precum si de echipajele integrate ale Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD), aflate in structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, a autoritatilor publice locale si spitalelor judetene si regionale.

Personalul medical precum si personalul nemedical (ambulantieri, pompieri si conducatori auto) din cadrul echipajelor care participa in acordarea asistentei medicale publice de urgenta in faza prespitaliceasca va fi pregatit in centre de formare, acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii.

Personalul din cadrul Centrelor de Apel Unic 112 precum si din cadrul dispeceratelor medicale va fi special pregatit in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Centrele de Apel Unic 112 si dispeceratele medicale pot avea in strucutra lor centre de expertiza regionale in vederea furnizarii unor informatii specifice precum si in vederea coordonarii la distanta a activitatii echipajelor de prim ajutor calificat aflate in misiune pe baza informatiilor obtinute telefonic sau prin sisteme de transmisie date.

Asistenta medicala publica de urgenta in faza prespitaliceasca se va acorda utilizand ambulante tip B si C construite si dotate conform standardelor si normelor europene in vigoare. In acordarea asistentei medicale publice de urgenta se pot utiliza si autospeciale de transport, echipaj medical fara capacitate de transport pacient, nave, elicoptere, precum si alte mijloace autorizate de Ministerul Sanatatii.

Asistentii medicali din cadrul echipajelor de urgenta prespitaliceasca vor fi instruiti si autorizati in utilizarea defibrilatoarelor semi-automate iar medicii vor fi unicii autorizati in utilizarea defibrilatoarelor manuale.

Asistenta medicala publica de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale aflate in structura Ministerului Sanatatii si/sau a autoritatilor publice locale.

Art. 7.

Acordarea asistentei medicale publice de urgenta, la toate nivelurile ei, este o datorie a statului si un drept al cetateanului. Aceasta va include si misiunile de salvare aeriana si navala.

Acordarea asistentei medicale publice de urgenta nu poate avea un scop comercial.

Asistenta medicala de urgenta in prespital va fi organizata astfel incat timpul maxim de sosire la locul interventiei de la apelul de urgenta sa nu depaseasca:

a) 15 minute pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva in zonele urbane la cel putin 90 % din cazurile de urgenta.

b) 20 minute pentru echipajele de urgenta sau de terapie intensiva in zonele rurale la cel putin 75% din cazurile de urgenta.

Art.8.

Finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se va face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Administratiei si Internelor, din fondurile Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, de la bugetul autoritatilor publice locale, precum si din alte surse prevazute prin lege inclusiv donatii si sponsorizari.

Donatiile si sponsorizarile catre serviciile publice de urgenta nu pot fi efectuate in vederea obtinerii unor privilegii care duc la discriminare in acordarea asistentei de urgenta cum ar fi asigurarea asistentei medicale de urgenta sau a primului ajutor calificat in mod preferential donatorului, sponsorului sau altor persoane.

Serviciile medicale publice de urgenta pot achizitiona echipamente, autospeciale si alte mijloace de interventie direct, in sistem leasing sau contractand credite avand ca sursa de finantare veniturile proprii si/sau bugetul de stat precum si alte surse prevazute de lege inclusiv donatii si sponsorizari.

Spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta de grad II beneficiaza de finantare suplimentara din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii pentru ingrijirea cazurilor critice ale caror costuri nu pot fi acoperite din fondurile obtinute din casele de asigurari de sanatate.

Unitatile si compartimentele de Primire a Urgentelor din cadrul spitalelor de urgenta sunt finantate in mod distinct cu sumele necesare acordarii asistentei medicale de urgenta adecvate, sub forma unui procent calculat din bugetul total al spitalului in structura caruia se afla, luand in considerare numarul total al pacientilor, procentul cazurilor critice si nivelul de competenta al personalului care activeaza in UPU sau CPU. Stabilirea procentului se face prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Sectiunea 3

Asistenta medicala privata de urgenta

Art. 9.

Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata de serviciile private de ambulanta pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a apartinatorilor acestuia.

Personalul medical precum si personalul nemedical care participa in acordarea asistentei medicale private de urgenta in faza prespitaliceasca este pregatit in centre de formare acreditate si autorizate de Ministerul Sanatatii. Programele de formare prevad conditiile de certificare a personalului medical, necesitatile de formare continua si recertificarea acestuia .

Art. 10.

Asistenta medicala privata de urgenta in faza spitaliceasca este asigurata de spitalele private pe baza unui contract direct cu beneficiarul, cu asiguratorul privat al acestuia sau la solicitarea directa a beneficiarului sau a apartinatorilor acestuia.

Asistenta medicala privata de urgenta este acordata de institutii private, cu   respectarea standardelor minime de calitate si de operare impuse serviciilor publice de Ministerul Sanatatii.

Asistenta medicala privata de urgenta include si misiuni de ambulanta aeriana asigurate in baza unor contracte cu beneficiarii sau cu asiguratorii privati ai acestora.

Art. 11.

Publicitatea si reclama pentru asistenta medicala de urgenta privata cu scop comercial va specifica intotdeauna, in mod clar, ca numerele de apel nu sunt gratuite si ca serviciile se presteaza contra cost.

Capitolul III

Acordarea asistentei publice medicale si tehnice de urgenta si a primului ajutor calificat

Art. 12.

Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca este coordonata la nivel judetean sau regional de dispeceratele medicale specializate utilizand infrastructura Sistemului National Unic Pentru Apeluri de Urgenta in conformitate cu prevederile legale in vigoare si a normelor de aplicare ale prezentei legi. In activitatea de dispecerizare se va utiliza o clasificare unica a cazurilor de urgenta, denumita index medical, si un set de indicatii si planuri de actiune si coordonare asociate indexului si specificului local care sunt aprobate de Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Serviciul de Telecomunicatii Speciale.

Art. 13.

Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se organizeaza la nivel rural, urban, judetean/al municipiului Bucuresti si regional.

Asistenta publica de urgenta prespitaliceasca se acorda la diferite niveluri de competenta, incepand cu primul ajutor calificat, asigurat de echipajele aflate la nivel rural, pana la nivelul interventiei de salvare aeriana cu personal medical specializat, care opereaza la nivel regional.

Competentele si atributiile echipajelor publice de interventie de diferite niveluri in faza prespitaliceasca se stabilesc prin ordin comun al Ministrului Sanatatii si al Ministrului Administratiei si Internelor.

La nivel spitalicesc, asistenta medicala de urgenta se asigura in spitalele orasenesti, municipale, judetene si regionale precum si ale municipiului Bucuresti.

Primul ajutor calificat si asistenta medicala de urgenta se acorda fara nici o discriminare legata de, dar nu limitata la venituri, sex, varsta, etnie, religie, cetatenie sau apartenenta politica, indiferent daca pacientul are sau nu calitatea de asigurat medical.

Personalul medical si cel paramedical instruit in primul ajutor calificat are obligatia, cand situatia o impune, ca in afara programului, indiferent de loc, sa acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate in pericol vital pana la preluarea acestora de catre un echipaj de interventie specializat.

Echipajele medicale publice de urgenta precum si echipajele de prim ajutor calificat, in cazuri deosebite, pot acorda asistenta de urgenta si in afara zonelor de responsabilitate la solicitarea dispeceratelor de urgenta.

Asistenta medicala de urgenta la spectacole in aer liber, festivaluri si manifestari sportive se solicita obligatoriu de catre organizator pe baza unor contracte incheiate cu serviciile private sau publice de urgenta prespitaliceasca. Autoritatile publice aproba desfasurarea acestor evenimente numai in cazul in care asistenta medicala de urgenta este asigurata in mod adecvat conform normelor in vigoare.

Art. 14.

Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca nu pot fi subcontractate de serviciile private, in vederea acoperirii lipsei de mijloace ale serviciilor private. Ele nu pot acorda prioritate clientilor serviciilor private sau unor clienti proprii si nu pot rezerva echipaje de urgenta pentru inlocuirea unor echipaje ale unor servicii private.

Societatile comerciale care au in proprietatea lor servicii private de ambulanta nu pot acorda donatii sau sponsorizari serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

Serviciile publice de urgenta pot presta servicii contra cost unor societati comerciale, altele decat serviciile de ambulanta private, cluburi sportive sau institutii in vederea asigurarii asistentei de urgenta in cazul unor manifestari sportive sau de alta natura, pe durata limitata, cu conditia ca personalul si mijloacele folosite in asigurarea evenimentului sa nu fie retrase din resursele necesare asigurarii asistentei de urgenta a populatiei in intervalul respectiv.

Art. 15.

Pentru realizarea managementului integrat al urgentelor, se creaza o retea regionala de spitale, avand un spital regional de urgenta de gradul I si, in judetele arondate acestuia, spitale de urgenta de gradul II sau III. In fiecare regiune va functiona minim un spital de urgenta de gradul II intr-un alt judet din afara centrului regional de grad I.

Criteriile de clasificare ale spitalelor de urgenta locale si judetene, din punct de vedere al competentelor si resurselor materiale si umane, se aproba prin ordin al Ministrului Sanatatii.

Art. 16

Prevederile din art. 2 alin. (7) si art. 7 alin (3) vor fi implementate gradual conform normelor de aplicare ale prezentei legi luand in considerare resursele si planurile de dezvoltare astfel incat termenul final sa nu depaseasca anul 2014.

Art. 17.

Spitalele regionale de urgenta se creaza in regiunile de dezvoltare socio-economica, avand la baza resursele umane si materiale aflate in centrele universitare traditionale.

In structura spitalelor regionale de urgenta se afla toate specialitatile chirurgicale si medicale din structura spitalului judetean din judetul respectiv, precum si infrastructura pentru investigatii clinice si paraclinice si oricare alta specialitate unica, cu caracter de urgenta, aflata in afara structurii spitalului judetean din judetul respectiv.

Spitalele regionale si judetene de urgenta au in strucutra lor unitati de primire a urgentelor.

Conducerea si organizarea unitatilor de primire a urgentelor se va face conform normelor de aplicare a prezentei legi.

Medicii si asistentii sefi ai unitatilor de primire a urgentelor nu pot fi sponsorizati si/ sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora si nici de catre firmele de aparatura medicala. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea Ministrului Sanatatii.

Spitalele municipale si orasenesti pot avea compartimente de primire a urgentelor sau camere de reanimare in zonele de receptie a urgentelor, ele urmand a fi deservite de personalul de garda din spital si/sau de medici de urgenta special angajati.

Spitalele regionale de urgenta si spitalele judetene de urgenta au in responsabilitate, prin unitatile de primire a urgentelor, echipaje integrate publice de interventie prespitaliceasca terestra (SMURD) in colaborare cu structurile Ministerului Adminsitratiei si Internelor si cu autoritatile publice locale care sunt coordonate de dispeceratele Sistemului National Unic pentru Apelul de Urgenta.

Spitalele regionale de urgenta au in responsabilitate echipaje integrate publice de salvare aeriana, respectand prevederile legale in vigoare.

Implementarea prevederilor alin. 3 si alin. 4 din acest articol va fi realizata gradual, conform unui plan aprobat de Ministrul Sanatatii si Ministrul Administratiei si Internelor avand la baza resursele materiale si umane disponibile.

Arondarea judetelor la centrele regionale va fi efectuata pe baza unui ordin al Ministrului Sanatatii, luand in considerare regiunile de dezvoltare socio-economica din care fac parte precum si distantele aeriene si terestre intre un spital judetean si un anumit centru regional.

In structura spitalelor regionale si a spitalelor de urgenta de grad II si III functioneaza unitati de primire a urgentelor, corespunzatoare nivelului centrului in care se afla si numarului cazurilor de urgenta asistate anual.

Spitalele regionale de urgenta au rolul de monitorizare si indrumare metodologica a intregii activitati de asistenta medicala de urgenta din regiunile pe care le deservesc.

Modalitatile de monitorizare si indrumare, precum si modalitatile de colectare a datelor se stabilesc prin ordin al Ministrului Sanatatii.

Art. 18.

Spitalele judetene de urgenta, precum si spitalele regionale de urgenta nu au dreptul de a refuza transferul pacientilor aflati in stare critica daca spitalul sau centrul unde se afla pacientul respectiv nu are resursele umane si/sau materiale necesare acordarii asistentei de urgenta in mod corespunzator si definitiv si daca transferul este necesar in vederea salvarii vietii pacientului.

Centrele si spitalele locale de urgenta, precum si spitalele judetene de urgenta organizeaza transferul pacientilor critici in mod corespunzator, evitand intarzierile nejustificate, catre un centru superior, daca rezolvarea definitiva a cazului depaseste competentele sau resursele spitalului in care se afla acestia.

Protocoalele de transfer interclinic al pacientului critic se aproba prin Ordin al Ministrului Sanatatii.

Spitalele regionale si cele judetene de urgenta precum si spitalele de urgenta din municipiul Bucuresti vor furniza dispeceratului de urgenta, periodic sau la solicitare, datele necesare privind locurile si resursele medicale disponibile pentru rezolvarea cazurilor de urgenta.

Criteriile de internare de urgenta a pacientilor care sunt consultati si asistati in unitatile/compartimentele de primire a urgentelor precum si criteriile de transfer de urgenta catre alte spitale vor fi stabilite prin normele de aplicare ale prezentei legi.

Capitol IV

Acordarea asistentei medicale private de urgenta

Art. 19.

Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este coordonata la nivelul dispeceratului propriu al furnizorului de servicii de catre personal medical cu studii superioare.

Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca se organizeaza pe o zona stabilita de furnizorul de servicii, cu conditia ca acesta sa aiba mijloacele necesare acoperirii zonei respective in timpii prevazuti pentru serviciile publice pentru diferite categorii de urgenta.

Asistenta medicala privata de urgenta in faza prespitaliceasca este asigurata cu ambulante si echipamente care respecta normele si standardele minime impuse serviciilor publice de urgenta prespitaliceasca.

Art. 20.

Serviciile medicale private de urgenta prespitaliceasca nu pot contracta serviciile publice in vederea acoperirii unor zone sau activitati care nu pot fi acoperite prin capacitatea proprie.

Serviciile medicale private spitalicesti de urgenta se organizeaza in structura spitalelor private, respectand standardele minime impuse de Ministerul Sanatatii pentru serviciile publice spitalicesti de urgenta.

Serviciile medicale private de urgenta spitaliceasca au obligatia de a stabiliza oricare pacient care soseste in serviciul respectiv, in stare critica sau cu acuze ce ridica suspiciunea unei afectiuni acute grave, indiferent de capacitatea financiara a acestuia de a achita costurile tratamentului si de calitatea sa de asigurat, acesta putand fi transportat la un spital public, in conditii corespunzatoare, numai dupa stabilizarea functiilor vitale si acordarea tratamentului de urgenta.

In cazul in care nu au in structura servicii de garda, spitalele private au obligatia sa acorde primul ajutor si sa alerteze serviciile de urgenta publice prin 112

Capitolul V

Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti

Art. 21.

Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice cu personalitate juridica.

Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti au ca scop principal acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul medical asistat, utilizand personal medical superior si / sau mediu calificat la diferite niveluri, precum si conducatori auto formati ca ambulantieri.

Personalul de interventie din cadrul Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

Art. 22.

Serviciile Judetene de Ambulanta si al Municipiului Bucuresti au in structura lor doua compartimente distincte: compartimentul de asistenta medicala de urgenta si transport medical asistat; compartimentul de consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta are in dotare ambulante de tip B si C, si alte mijloace de interventie autorizate in vederea asigurarii asistentei medicale de urgenta cu sau fara medic.

In cazul in care echipajele de urgenta sunt fara medic, ele vor functiona cu un asistent medical ca sef de echipaj. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.

Ambulantele tip B, C si celelalte mijloace de interventie specifice din cadrul compartimentului pentru urgente nu vor fi utilizate in scop de consultatii de urgenta la domiciliu sau transport sanitar neasistat al pacientilor stabili, fara probleme medicale acute.

Art. 23.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta efectueaza si transporturi medicale asistate ale pacientilor critici si ale celor cu accidentari sau imbolnaviri acute, care necesita supraveghere din partea unui asistent medical sau medic si monitorizarea cu echipamentele medicale specifice.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta functioneaza in regim de asteptare si este finantat suplimentar de la bugetul de stat si din alte surse prevazute prin lege, pe langa finantarea de baza din partea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Compartimentul de asistenta medicala de urgenta poate avea in organigrama personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, ambulantieri, operatori registratori de urgenta si dispeceri / radiotelefonisti precum si alte categorii de personal necesare functionarii compartimentului.

Art. 24.

Compartimentul pentru consultatii de urgenta si transport sanitar functioneaza ca structura distincta in cadrul serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti, avand in organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducatori auto ambulantieri, si alte categorii de personal necesare functionarii acestuia.

In dotarea compartimentului pentru consultatii de urgenta si transport sanitar se afla ambulante tip A1 si A2 precum si alte mijloace de transport autorizate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, precum si autoturisme de transport pentru medicii de garda in vederea efectuarii consultatiilor la domiciliu.

In cadrul compartimentului pentru consultatii de urgenta si transport pot efectua garzi si medici de familie din afara structurii serviciilor de ambulanta.

Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta se face prin dispeceratul medical de urgenta ea putand fi realizata, unde este posibil, in colaborare cu medicii de familie.

Compartimentul pentru consultatii de urgenta si transport sanitar neasistat functioneaza in regim de garda si/sau ture de cel mult 12 ore.

Art. 25.

Activitatea de transport sanitar neasistat va fi efectuata de ambulantieri si asistenti sau doar de ambulantieri, dupa caz.

Art. 26.

Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si cea de transport sanitar neasistat este finantata prin Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, precum si din venituri proprii.

Activitatea de consultatii de urgenta la domiciliu si de transport sanitar neasistat poate fi externalizata partial sau total, ea putand fi contractata sau subcontractata de servicii private de ambulanta si de transport sanitar direct cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate sau sub forma unui subcontract cu serviciile publice de ambulanta.

Serviciile de reparatii auto, aprovizionare, alimentare cu carburanti, alimentare cu oxigen medicinal, piese auto si curatenie pot fi externalizate prin contract de parteneriat public privat, contract de asociere prin participatiune sau inchirieri, sumele rezultate constituind venituri proprii ale serviciului de ambulanta contractant.

Art. 27.

Conducerea Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti este formata din:

a) Manager general care poate fi medic dedicat functiei , economist sau jurist cu studii in management.

b) Director medical

c) Un comitet director format din managerul general, directorul medical, directorul economic, directorul tehnic, asistentul sef, medicii sau asistentii coordonatori ai substatiilor serviciului de ambulanta, un reprezentant al Directiei Judetene de Sanatate Publica respectiv a Municipiului Bucuresti si un reprezentant al autoritatilor publice locale.

d) Membrii comitetului director vor fi numiti de managerul general cu exceptia reprezentantului Directiei de Sanatate Publica si a reprezenatantului autoritatilor publice locale care vor fi numiti de conducerile institutiilor din care fac parte.

Managerul general si membrii comitetului director nu pot fi sponsorizati si/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala precum si firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de interventie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea Ministrului Sanatatii.

Coordonarea activitatii compartimentului de urgenta se realizeaza la nivel judetean si al Muncipiului Bucuresti de un medic specialist sau primar in medicina de urgenta, anestezie terapie intensiva sau cu atestat in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca. La nivelul substatiilor, in lipsa unui medic, compartimentul de urgenta poate fi coordonat de un asistent medical.

Coordonarea activitatii de consultatii de urgenta la domiciliu se va efectua de catre un medic specialist sau primar in medicina de familie, medicina generala, pediatrie sau medicina interna.

Coordonarea activitatii de transport sanitar neasistat se realizeaza de catre un asistent medical.

Managerul general semneaza un contract de management pe o perioada maxima de 4 ani in urma absolvirii unui curs de management al serviciilor de sanatate. Postul de manager general se va ocupa prin concurs, contractul putand fi prelungit in urma evaluarii activitatii depuse.

Functia de manager general este incompatibila cu :

a)   exercitarea unor functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, precum si cu detinerea de orice alte functii salarizate.

b)   detinerea mai multor functii de manager salarizate sau nesalarizate.

c)   detinerea unei functii de conducere salarizata in cadrul Colegiului Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti, Colegiul farmacistilor din Romania, Ordinul Asistentilor Medicali, sau a filialelor locale ale acestora sau a organizatiilor sindicale de profil.

Constituie conflict de interese detinerea de parti sociale sau de actiuni, personal, sau de catre rudele si afinii pana la gradul al IV lea, la societati comerciale sau organizatii non-guvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care sunt angajati.

Managerul general si membrii comitetului director au obligatia de a depune o declaratie de interese, precum si o declaratie cu privire la incompatibilitatile prevazute la alin. (7) in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii. Aceasta declaratie va fi actualizata ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in ea. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii modificarii sau incetarii functiilor sau activitatilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul serviciului de ambulanta respectiv. Modelul declaratiei de interese se aproba prin Ordin al Ministrului Sanatatii.

Capitolul VI

Serviciile Mobile de Urgenta Reanimare si Descarcerare (SMURD)

Art. 28.

Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare sunt structuri publice integrate de interventie, fara personalitate juridica, care functioneaza in organigrama inspectoratelor pentru situatii de urgenta, Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta si a Unitatii Speciale de Aviatie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, precum si in structura autoritatilor publice locale si a unor spitale judetene si regionale de urgenta.

Art. 29.

Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si descarcerare au in structura lor, dupa caz, echipaje de interventie specializate in acordarea primului ajutor calificat, reanimarea, descarcerarea si executarea operatiunilor de salvare, inclusiv salvarea aeriana.

Echipajele integrate de terapie intensiva mobila din cadrul SMURD sunt formate din cel putin 4 persoane din care un conducator auto pompier si un medic special pregatit provenit dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor. Celelalte persoane din echipajele integrate de terapie intensiva mobila pot fi asigurate de inspectoratele pentru situatii de urgenta, de autoritatile publice locale si / sau de structurile spitalicesti. In cadrul acestor echipaje pot actiona si voluntari special pregatiti.

Echipajele de prim ajutor sunt formate din cel putin 3 persoane cu pregatire paramedicala din structura inspectoratelor pentru situatii de urgenta, Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta si/sau din structura autoritatilor publice locale. Echipajele pot include si personal voluntar special pregatit.

Echipajele de salvare aeriana functioneaza conform reglementarilor specifice prevazute in lege.

Echipajele integrate de terapie intensiva mobila au in dotare ambulante de tip C, conform standardelor si reglementarilor nationale si europene.

Echipajele de prim ajutor calificat au in dotare ambulante de tip B, echipate conform standardelor si reglementarilor nationale si europene, inclusiv cu defibrilatoare semi-automate.

Echipajele de prim ajutor calificat pot actiona si cu autospeciale de interventie din dotarea inspectoratelor pentru situatii de urgenta respectiv ale Unitatii Speciale de Interventie in Situatii de Urgenta, fara capacitate de transport pacient, cu conditia de a fi dotate cu echipamentele specifice, inclusiv defibrilator semi-automat.

Art. 30.

(1) Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, cu exceptia componentei de salvare aeriana, sunt coordonate operativ de inspectoratele pentru situatii de urgenta respectiv Unitatea Speciala de Interventie in Situatii de Urgenta, avand ca medic sef un medic specialist sau primar in medicina de urgenta sau anestezie-terapie intensiva, provenind dintr-o structura spitaliceasca de primire a urgentelor dintr-un spital regional sau judetean de urgenta, dupa caz.

(2) Personalul din cadrul SMURD isi desfasoara activitatea zilnica purtand uniformele si gradele profesionale si/sau ierarhice specifice agreate de Ministerul Administratiei si Internelor. Pentru interventie personalul va purta echipamente de protectie distincte conform normelor si reglementarilor in vigoare.

(3) Coordonarea activitatii zilnice de interventie a echipajelor SMURD se face prin dispeceratele integrate judetene de urgenta sau, dupa caz, prin dispeceratele medicale judetene ale Serviciilor de Ambulanta si al Municipiului Bucuresti.

(4) Echipajele de prim ajutor calificat pot fi dispecerizate direct, dupa caz, inclusiv de centrele 112 si/sau de dispeceratele inspectoratelor pentru situatii de urgenta pe baza unor protocoale incheiate in prealabil cu dispeceratele medicale ale Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti.

(5) In situatia in care un echipaj de prim ajutor este dispecerizat direct de un centru 112 sau de un dispecerat al unui inspectorat pentru situatii de urgenta, dispeceratul medical va fi informat in momentul dispecerizarii echipajului de prim ajutor, iar echipajul de prim ajutor va mentine legatura cu dispeceratul medical in vederea raportarii si coordonarii medicale a activitatii echipajului.

(6) Echipajele de salvare aeriana vor fi alertate conform prevederilor legale in vigoare, ele putand fi alertate si direct prin 112 urmand ca medicul de garda sa decida oportunitatea interventiei pe baza informatiilor obtinute de la centrul 112 si de la dispeceratele medicale si ale inspectoratelor pentru situatii de urgenta sau direct de la locul incidentului.

Art. 31.

Activitatea Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare este finantata de la bugetul de stat, prin Ministerul Sanatatii si Ministerul Aministratiei si Internelor, de la bugetul autoritatilor publice locale precum si din alte surse prevazute de lege, inclusiv donatii si sponsorizari .

Activitatea cu caracter medical a echipajelor de terapie intensiva mobila, de salvare aeriana precum si consumabilele pentru acordarea primului ajutor calificat utilizate de personalul paramedical al Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta si al autoritatilor publice locale, este finantata din bugetul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin spitalele care coordoneaza medical activitatea la nivel judetean si la nivelul Municipiului Bucuresti, precum si de la bugetul de stat si prin alte surse financiare prevazute in lege.

Medicii sefi ai Serviciilor Mobile de Urgenta Reanimare si Descarcerare nu pot fi sponsorizati si/sau finantati, direct sau indirect, pentru participare la conferinte, congrese si alte tipuri de manifestari de catre firmele care comercializeaza produse farmaceutice si/sau materiale sanitare sau firmele care reprezinta interesele acestora, firmele de aparatura medicala si nici de catre firmele care comercializeaza ambulante si alte vehicule de intervetie sau reprezentantii acestora. In situatii speciale, bine justificate, se pot obtine exceptii doar cu aprobarea, dupa caz, a Ministrului Sanatatii sau a Ministrului Adminstratiei si Internelor.

Art. 32.

Dotarea cu echipamente si mijloace de interventie a Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare va fi asigurata de Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si de autoritatile publice locale. Achizitionarea acestora poate fi realizata inclusiv prin sistem leasing sau credit.

Capitolul VII

Asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca

Art. 33.

Asistenta de urgenta in cazul accidentelor colective, calamitatilor si dezastrelor va fi coordonata de Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta, respectiv al Municipiului Bucuresti sau direct de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta conform planurilor nationale aprobate.

Art. 34.

Serviciile publice de urgenta prespitaliceasca intra cu toate fortele planificate sub comanda unica a Inspectorului Sef pentru Situatii de Urgenta din judetul respectiv care se subordoneaza direct Prefectului judetului si Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.

Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta poate solicita Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti punerea la dispozitie a mijloacelor si personalului necesar interventiilor in cazul unor accidente colective, calamitati sau dezastre, pe durata determinata.

Medicii directori ai Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti au obligatia organizarii sprijinului solicitat de inspectoratele pentru situatii de urgenta.

Medicii directori ai Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti precum si medicii sefi ai unitatilor SMURD fac parte din comitetele judetene si al Municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.

Art. 35.

Din momentul directionarii echipajelor catre un accident colectiv sau o zona calamitata, inceteaza toate activitatile din cadrul Serviciilor de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti care nu au caracter de urgenta. Echipajele de transport sanitar neasistat si de consultatii de urgenta vor fi directionate catre compartimentul de urgenta.

Directorul Serviciului de Ambulanta Judetean, precum si cel al Municipiului Bucuresti au obligatia de a dispune realizarea conditiilor necesare pentru indeplinirea tuturor prevederilor planului de actiune in caz de necesitate. Pentru rezolvarea cazurilor curente dispeceratul judetean sau al Municipiului Bucuresti pastreaza un numar minim de echipaje de urgenta, iar daca situatia o impune, se alerteaza personalul din turele libere.

Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti impreuna cu inspectoratele pentru situatii de urgenta intocmesc planul de actiune in situatii de urgenta pe baza listelor cu mijloacele din dotare precum si cu personalul acestora.

Echipajele din cadrul Serviciilor Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare sunt directionate cu prioritate catre zona calamitata sau catre accidentul colectiv ca echipaje de prim raspuns impreuna cu echipajele de ambulanta disponibile.

Inspectorul General al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta poate dispune echipajelor SMURD dintr-un judet participarea la interventie la un accident colectiv sau o zona calamitata din alt judet. La nevoie, el poate dispune, cu acordul Presedintelui Comitetului pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii, participarea la interventii, in alt judet, a unor echipaje ale serviciilor publice sau private de ambulanta dintr-un judet sau din Municipiul Bucuresti.

Inspectorii Sefi ai Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, la nevoie, pot solicita sprijinul serviciilor private de ambulanta in conditiile stabilite prin lege.

In cazul epidemiilor si/sau pandemiilor, coordonarea activitatii de interventie se face de catre comitetele judetene pentru situatii de urgenta sau Comitetul pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii, dupa caz, potrivit legii.

Art. 36.

Serviciile private de ambulanta au obligatia de a raspunde solicitarii, comitetelor judetene / al Municipiului Bucuresti, respectiv Comitetului pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Sanatatii ori Comitetului National pentru Situatii de Urgenta in caz de accident colectiv, calamitati naturale sau dezastre, contravaloarea cheltuielilor rezultate fiind decontata, la tarifele Casei Nationale de Asigurari pentru Sanatate, din bugetul de stat sau din bugetul local.

Inspectoratele Judetene pentru Situatii de Urgenta si cel al Municipiului Bucuresti pastreaza unitatile mobile de interventie la accidente colective si dezastre, aflate in dotarea lor, in stare de functionare, prin Serviciile Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, in colaborare cu Serviciile de Ambulanta Judetene si al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Serviciile medicale publice de urgenta prespitaliceasca care raspund de unitatile mobile pentru accidente colective si dezastre se asigura ca aparatura medicala este in stare de functionare si ca unitatea este dotata cu medicamente si materiale, aflate in termen de valabilitate, suficiente pentru ingrijirea unui numar de minimum 20 de persoane aflate in stare critica.

Managerii generali si directorii medicali ai serviciilor de ambulanta judetene si a municipiului Bucuresti, medicii sefi ai serviciilor mobile de urgenta, reanimare si descarcerare precum si medicii sefi ai unitatilor de primire a urgentelor vor urma cursuri in managementul medical al dezastrelor.

Art. 37.

Finantarea exercitiilor, a pregatirii si a interventiilor in caz de accidente colective, calamitati sau dezastre se face de la bugetul de stat si bugetul autoritatilor publice locale.

Capitolul VIII

Dispozitii finale

Art. 38.

Normele si termenii de aplicare a prevederilor prezentului titlu se aproba prin Ordin comun al Ministrului Sanatatii si Ministrului Administratiei si Internelor in termen de 90 zile de la data publicarii prezentei legi si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 39.

Personalului din cadrul serviciilor publice de urgenta, spitalicesti si prespitalicesti, i se interzice participarea la greve sau la alte actiuni revendicative menite sa afecteze activitatea prin scaderea capacitatii de interventie sau a calitatii actului medical, organizate de sindicate sau de alte organizatii, in timpul programului de lucru, normal sau prelungit.

Art. 40

Nerespectarea prevederilor acestui titlu va fi sanctionata conform prevederilor legale in vigoare si a celor continute in normele de aplicare.