Cantitatea de alimente necesare unei mese

Exista o corelatie directa intre cantitatea de alimente careia trebuie sa-i faca fata sistemul imunitar si eficienta acestuia. Cu cat mancam mai mult, cu atat devine mai putin eficient sistemul imunitar. Pentru o functionare optima a lui, ar fi indicat sa fie evitate mesele prea incarcate - mai ales alimentele pline de grasime, cum ar fi carnea si lactatele.

Zaharul si imunitatea. Mai multe studii stiintifice au aratat ca, cu cat creste nivelul glicemiei, cu atat scade eficienta sistemului imunitar. Toate formele de zahar rafinat au acest efect, asa ca  el trebuie eliminat pe cat posibil din alimentatie impreuna cu toate produsele car contin zahar rafinat ,,ascuns " cu ar fi ciocolata ,jeleurile dulcetutile produsele de patiserie (etc)

Lamaile , usturoiul , broccoli, sunt doar cateva dintre alimentele pe care trebuie sa le includem in alimentatia care prin compozitia lor au efecte biostimulatoare si imunomodulatoare .  

Usturoiul , are proprietati imunomodulatoare si vermifuge fiind totodata un condiment si aromatizant.

Fructe uscate
Curmalele, smochinele, stafidele, caisele sunt surse importante de energie, furnizand, in acelasi timp, elemente nutritive pretioase: magneziu, necesar activitatii cerebrale si musculare, fibre alimentare, care regleaza tranzitul intestinal, dar si o paleta variata de vitamine si microelemente necesare bunei functionari a sistemului imunitar. Nu trbuie insa  abuzat de ele, pentru ca au multe calorii!

Manatarca

Denumirea latina Agaricus bisporus .
Este o ciuperca de crescatorie, cu caciulita si piciorusul alb.
Este cultivata in principal in Europa de Nord si in tarile vorbitoare de limbi anglo-saxone.

Ciupercile erau considerate ca "hrana a zeilor" inca din timpul Faraonilor. Egiptenii credeau in nemurirea asigurata de consumul de ciuperci iar aceasta era destinata doar Faraonilor. Oamenii de rand nu aveau nici macar dreptul sa le atinga, ca sa nu vorbim de ideea de a le manca.

 100 g de manatarci  - 15 kcal
Contin amidon, vitamina D, E, PP, si vitamine din grupa B, precum si fier, fosfor, zinc si potasiu. Din cauza continutului mic de sodiu este un adaos excelent la dieta "fara sare". Deoarece manatarcile nu contin zahar si nici lipide, pot fi consumate cu succes de catre diabetici.

Zincul continut in manatarci mobilizeaza sistemul nostru imunologic.

Manatarca contine mai multa vitamina din grupa B decat legumele proaspete. Este planta care contine cea mai mare cantitate de riboflavina , adica de vitamina B2, care cauzeaza scaderea durerilor de cap la persoanele care sufera de migrene. Durerile de cap pot fi cauzate de asemenea de oboseala, al carei antidot este acidul pantotenic

Cultivarea manatarcilor a fost inceputa in Europa de catre francezi in secolul al XVII-lea. Aceasta posibilitate a fost descoperita in mod accidental de catre cultivatorii de pepeni verzi din regiunea Parisului -de aici vine si denumirea de "ciuperca Pariziana". In secolul al XVIII-lea un gradinar francez a observat faptul ca cele mai bune conditii pentru cultivarea manatarcilor sunt in grote si pesteri.

Timp de multe secole ciupercile erau o delicatete destinata doar bogatasilor. Se spune ca George al IV-lea, in palatul sau din Londra avea o incapere special destinata pentru cultivarea ciupercilor.

Broccoli
Broccoli a devenit o leguma la moda de cand au fost descoperite beneficiile regimului mediteraneean, in care ocupa un loc de frunte. Este inzestrat cu proprietati antioxidante, va furnizeaza cantitati mari de calciu, necesar sanatatii oaselor, potasiu, element care combate hipertensiunea, precum si vitamina C, vitamina imunitatii.

Cereale
Fie ca sunt consumate sub forma de boabe (orez, grau, mei), fie sub forma de faina (paine, biscuiti, paste fainoase), cerealele vor furniza cantitati importante de glucide complexe, care asigura energie organismului, ajutandu-l sa lupte cu virusurile si bacteriile.(vezi capitolul destinat cerealelor) 

Citrice

In categoria citricelor sunt incluse portocalele grapefruitul , mandarinele, chitrele si  lamaia

 Portocalele

Portocala este unul dintre cele mai bune cadouri ale naturii. Este cel mai rspandit fruct dintre citrice. Este un fruct hranitor si delicios. Exista mai multe tipuri de portocale. Ele cresc intr-un pom mereu verde, cu frunze de un verde inchis si flori parfumate.

• Valoare nutritiva

Portocala este o sursa bogata in vitamine cum ar fi vitamina A, B, C, in calciu si de aceea este un fruct foarte bun pentru sanatate. Fata de alte fructe, portocala este un fruct superior in ceea ce priveste cantitatea de calciu. De asemenea aceasta contine sodiu, potasiu, magneziu, cupru, sulf si clor.

Valorile pentru 100 g de fruct:

Apa 87.6%

Proteine 0.7%

Grasimi 0.2%

Minerale 0.3%

Fibre 0.3%

Carbohidrati 10.9%

Calciu 26 mg

Fosfor 20 mg

Fier 0.3 mg

Vitamina C 30 mg

• Beneficiile naturale si proprietatiile curative

Portocala este un aliment care se digera repede la fel ca si amidonul. Zaharul continut de portocale este imediat absorbit in sange. Produce caldura si energie in corp imediat dupa ce a fost mancata.

Utilizarea regulata a portocalelor previne raceala obisnuita si tendintele de a sangera. Cel care mananca portocale in mod regulat este sanatos si puternic. Portocala contribuie la longevitate. Sucul de portocale, fata de celelalte sucuri, este mult mai potrivit pentru toate varstele si exista avantajul ca poate fi administrat in tratarea tuturor afectiuni :

• Febra

Portocala este un aliment excelent in toate tipurile de febra cand puterea digestiva a corpului este serios impiedicata. Pacientul cu febra, sufera de ,,otravirea sangelui" si de lipsa salivei de pe limba si deseori manifesta sete de apa precum si dorinta de a manca. Mirosul agreabil al sucului de portocale, ajuta mult la trecerea acestui obstacol. Sucul de portocale este cel mai ideal lichid in febrele cum ar fi tifoida, tuberculoza si pojar. El da energie, creste fluxul de urina si mareste rezistenta corpului impotriva infectiilor, ajutand la revenirea mai rapida a pacientului.

• Indigestie

Portocala este un aliment eficient in remediul indigestiei cronice. Ofera liniste organelor digestive si suplimenteaza nutritia intr-o forma de asimilare mult mai usoara. De asemenea stimuleaza fluxul sucurilor digestive prin imbunatatirea digestiei si cresterea apetitului. Creaza o stare potrivita fata de dezvoltarea bacteriilor in intestine.

Constipatie

Influenta stimulatoare generala a sucului de portocale exercita o activitate peristalica si ajuta la prevenirea acumularii de reziduri in colon, care duc la putrefactie si auto-intoxicare.

Boli ale oaselor si dintilor

 Acest fruct, fiind o excelenta sursa de calciu si vitamina C, este recomandat in bolile oaselor si a dintilor. Carenta de vitamina C are efecte negative asupra dentitiei si oaselor. Ca urmare consumul de portcale poate asigura necesarul de vitamina C, care inlatura acest neajuns.

Boli ale copiilor

Sucul de portocale este considerat a fi un aliment excelent pentru copii care nu sunt hraniti cu lapte. Acesta previne scorbutul si rahitismul ajutand  la crestere. Acest suc mai poate fi administrat, cu rezultate bune, si bebelusilor cu o varsta mai mare, a caror dezvoltare normala este insatisfacatoare.

Boli ale inimii

Sucul de portocale, indulcit cu miere, este foarte bun pentru bolile de inima. De exemplu se foloseste in caz de infarct, perioada in care se recomanda numai consumarea de lichid. Consumarea de suc de portocale indulcit cu miere este un mod sigur de a furniza energie cat si vitamine necesare ficatului si sistemului cardio- circulator .

Expectoratie grea

 Consumul de suc de portocale amestecat cu un varf de sare si o lingura de miere este un remediu eficient in cazul tuberculozei, astmului, raceala obisnuita, bronsite si alte stari de tuse asociate cu expectoratie dificila. Datorita actiunii sale saline asupra plamanilor, expectoratia se va face mai usor,  ca urmare a fluidificarii secrtetiilor bronhice iar protectia impotriva actiuniilor septice ale unr germeni asupra tractusului respirator va fi mai mare . 

Acnee

Coaja de portocala este buna in tratarea acneei si a cosurilor. Coaja zdrobita bine pe o piatra ar trebui aplicata pe zonele afectate.

Lamaile

Lamaia este fructul arborelui Citrus limon. Ea este foarte des intilnita in alimentatie, in cosmetica si in practica farmaceutica ,datorita diferitilor compusi chimici pe care ii contine. Lamaia reprezinta un exemplu in care granita dintre aliment si remediu este foarte putin vizibila Lamaiul este originar din India, arabii fiind cei care l-au cultivat in regiunea sudica a Marii Mediterane. Sediul principal al productiei de ulei de lamaie este insula Sicilia, dar nu trebuie uitate nici centrele din insula Cipru, California si Florida. Zeama de lamaie stimuleazaa functionarea ficatului. Cand se foloseste numai uleiul de lamiie, acesta se extrage astfel: se cojeste fructul iar coaja se introduce in apa rece. A doua zi coaja se preseaza (stoarce) iar uleiul se lasa sa se depuna, apoi se decanteaza si se filtreaza. Folosind mijloacele mecanice de presare se obtine un ulei superior. Din lamaie se extrage si se foloseste sucul si uleiul. Ca remediu se foloseste mai ales sucul de lamaie, care se obtine mai usor si in cantitate mai mare (si in casa) daca se tine lamaia timp de cateva minute in apa clocotita si apoi se ruleaza fructul pe o suprafata plana, apasand cu palma.

Zeama de lamaie obtinuta prin stoarcere contine: acid citric (de aceea are gust acru), saruri minerale de calciu, potasiu, magneziu, cupru, fosfor, mangan si siliciu, aminoacizi si unele zaharuri, precum si vitaminele C (in cantitate mare), A si B. Acidul citric din zeama de lamaie stimuleaza functionarea ficatului, fluidificarea si drenarea vezicii biliare, mai ales in cazurile de diskinezie, de insuficiente sau de afectiuni hepatice. Vitamina C are rol antiinfectios in viroze si stari gripale, intervenand de asemenea in fenomenele de remineralizare, de combatere a anemiei, prin formarea globulelor rosii.

Zeama de lamaie mai produce urmatoarele efecte: este tonic in astenii, datorita calciului si fosforului, fluidifiant al sangelui, in afectiunile venoase (varice si tromboflebite) datorita vitaminei P, maresse elasticitatea vaselor de sange si are efect pozitiv in hipertensiunea arteriala, in afectiunile aparatului cardiocirculator sau la batrani si sclerotici cu depozite de colesterol pe peretii vaselor de sange (ca adjuvant). De asemenea, este eficienta in guta, artritism, previne formarea depozitelor de urati, contribuie la cresterea vitezei de metabolizare a grasimilor si prin aceasta la scaderea greutaatii corporale, in curele de slabire. Sucul de lamaie ,este activ in unele afectiuni ale gurii, cum sunt aftele, stomatitele si glositele. Pentru aceasta se fac amestecuri in parti egale de zeama de lamaie si apa calduta cu care se fac gargare. Spalarea saptamanala a dintilor cu suc de lamaie duce la albirea acestora si la redarea culorii initiale, mai ales la fumatori la care dintii s-au patat cu nicotina.

Sucul de lamaie se mai foloseste si la toaletarea ranilor si plagilor, precum si la tratarea unor eruptii. Cateva picaturi de zeama de lamaie puse intr-un litru de apa, o dezinfecteaza si ii da un gust bun. Datorita uleiului volatil, lamaile maresc forta de aparare a organismului in bolile infectioase si sunt bactericide in infectii digestive si respiratorii. Fiind hipoglicemiante, lamaile intra in regimul diabeticilor. Sucul de lamaie este activ in diatezele urice (artritism, guta, reumatism).


Uleiul din coaja lamailor reda culoarea pielii mainilor, patate cu sucuri de fructe sau de zarzavaturi.Conform aromoterapiei (terapia cu uleiuri aromatice) uleiul este indicat in afectiuni circulatorii (anemie, degeraturi, varice), in afectiuni digestive (diabet, litiaza biliara, gastro-enterita), in afectiunile de ficat, varsaturi, litiaze, in afectiuni ale capului (migrene), laringita, tonifiant gingival, sinuzita si in afectiuni ale aparatului respirator (astm, bronsita).