Cum sa traiesc 100 de ani si sa mor sanatos ?

Cum sa traiesc 100 de ani si sa mor sanatos ?

Toti vor sa traiasca mai mult,dar nici unul nu vrea sa imbatraneasca

Jonathan Swift

Timpul nu sta locului,chiar daca fizicienii considera ca ar fi posibil si asa ceva. Orologiile si ceasurile se pot opri,timpul nu !

Poate ca nimic nu ni se pare mai obisnuit si,totodata,mai inspaimantator ca timpul, acest fenomen atat de trecator. Obisnuit,deoarece prin agendele incarcate,calendarele insemnate si ceasurile de la mana sau de pe pereti, terorizeaza viata noastra de fiecare zi. Inspaimantator,deoarece esenta,natura lui ne-a ramas straina pana azi - poate pentru ca ne gandim prea rar la el,in mod serios,sau poate pentru ca organele de simt nu ne vin in ajutor : timpul n-are miros,nici gust,si se scurge fara zgomote,dar nu si fara urmari.

Va mai amintiti ce-ati simtit cand v-ati intalnit cu colegele si colegii la 25-30 de ani dupa terminarea studiilor ?

Fiecare om isi are problemele lui cu timpul,iar oglinda,daca mai indraznim sa privim in ea,ne aminteste,mereu,ca timpul nu sta locului.

O secunda este a 86.4000-a parte a unei zile solare medii,sau durata pana cand in elementul cesiu electronii au oscilat de 9.192.631.770 de ori. Si aceasta vibratie continua,cu o viteza uluitoare,dar fara nici un zgomot,constituie,poate, expresia incontestabila a scurgerii timpului.

Cel putin de la Albert Einstein stim ca timpul este relativ. Fara indoiala, teoria relativitatii a modificat intelegerea noastra despre cosmologie si fizica,insa explicatia hazlie a lui Einstein vrea sa ne invete ceva despre relativitatea trairilor noastre in timp:"Cand stai de vorba doua ore cu fiinta iubita,ti se pare doar un minut;dar cand trebuie sa stai un minut pe un cuptor fierbinte,ti se par doua ore - aceasta e relativitatea !"

Indiferent cum percepem noi timpul,el se scurge,inexorabil si cu aceeasi viteza,si tot ce are viata imbatraneste,mai repede sau mai incet.Procesul biologic al imbatranirii nu poate fi oprit si nici schimbat in sens invers,ci,in cel mai bun caz,se poate intarzia.

In cautarea tineretii vesnice,oamenii au fost extrem de creativi. Acum 2000 de ani,Cleopatra facea baie in lapte de magarita.In evul mediu,femeile din inalta societate isi tamponau fata cu vin rosu,iar metodele de infrumusetare din zilele noastre sunt atat de numeroase,incat insiruirea lor ar cere sute de pagini. Sfortarile de a evita imbatranirea sunt rezumate in notiunea moderna  Anti Aging. Cu toate ca durata de viata este determinata,intr-o anumita masura de gene si o parte din sanatatea noastra e influentata de mostenirea pe care o avem de la parintii nostri,sta in puterea noastra cum sa ne traim viata,si ce stare de sanatate sa avem pana la o varsta inaintata. Deja Democrit,acum aproape 2600 de ani,a observat ca oamenii se roaga zeilor pentru sanatate,fara sa stie ca ea tine de modul lor de vietuire. Dar Anti Aging are ca scop nu doar prelungirea vietii,ci extinderea fazei active si scurtarea perioadei de invaliditate.

Rasfoind literatura in legatura cu arta de a imbatrani,veti intalni mereu pe Jeanne Calment, nascuta la 21 februarie 1875,in localitatea Arles,in sudul Frantei.In pravalioara parintilor ei s-a intalnit cu Van Gogh,a trait ororile primului si celui de-al doilea razboi mondial,la 100 de ani mergea inca cu bicicleta si la 121 a inregistrat un CD.La intrebarea despre secretul vietii ei lungi,raspunsul era,mereu,acelasi:"Cu siguranta ca Bunul Dumnezeu m-a uitat".Pana la urma a inchis ochii la 4 august 1997,in orasul natal Arles,in varsta de 122 ani si 164 zile.

Barbatul cu viata cea mai lunga a fost americanul Christian Mortensen,decedat in anul 1998 la San Francisco si avand 115 ani.

In realitate, durata de viata cea mai lunga, atestata prin documente incontestabile, a avut-o englezul Thomas Parr, care se odihneste in celebra catedrala din Londra,Westminster Abbey. Epitaful lui cuprinde ceva incredibil:"Thomas Parr,din comitatul Sailop,nascut in anul Domnului 1483.A trait sub domnia a zece regi:Eduard al IV-lea,Eduard al V-lea,Richard al   III-lea,Henric al VII-lea,Henric al VIII-lea,Eduard al VI-lea,regina Maria,regina Elisabeta, regele Iacob si regele Carol I.A trait 152 ani si a fost ingropat aici,la 15 noiembrie 1635".

Acest epitaf de necrezut poate fi dovedit cu acte.Registrul nasterilor din biserica satului natal noteaza ca Thomas Parr s-a nascut in anul 1483:Alte acte atesta ca,in anul 1518,Thomas Parr a mostenit de la tatal sau mica gospodarie taraneasca.Un certificat de casatorie mentioneaza o casnicie incheiata la varsta de 80 de ani,si,un document asemanator,din anul 1605,certifica o noua casatorie,la varsta de 122 ani.

In septembrie 1635,regele Carol I l-a invitat la palat.Agerimea,memoria formidabila,simtul umorului si istorisirile fara de sfarsit l-au uimit pe monarh,care i-a propus sa se mute in palatul regal.Acceptarea propunerii i-a fost fatala.Primind hrana de la masa imbelsugata a regelui,Thomas Parr a mancat atat de mult,incat organismul sau n-a rezistat.Dupa cateva saptamani moare, in cursul unei mese copioase.La autopsie se constata ca moartea a fost determinata de "o indigestie acuta,cauzata de alimente prea bogate,cu care organismul sau nu a fost obisnuit".

Stimati cititori ! Daca aveti 60 de ani sa nu ganditi ca cele mai remarcabile realizari le aveti deja in spatele dvs.

In anul 1987,profesorul David Snowdon,de la Universitatea Kentucky,SUA,a initiat un studiu privind relatia intre imbatranire si boala Alzheimer,urmarind starea de sanatate a 678 calugarite romano-catolice,trecute de varsta de 70 de ani. Sora Esther Boor,pensionata la 97 ani, a refuzat sa fie luata in studiu, pe motivul ca este prea ocupata. La varsta de 107 ani, la scurt timp inainte de a deceda,in anul 2002,a predat ultima ei lucrare de ceramica.

Pictorul Robertson si-a vandut primul tablou la 79 ani,si a continuat sa lucreze inca 20 de ani.

Cand a implinit 75 de ani,pictorul japonez Hokusai spunea:"Nimic din ce-am realizat inainte de varsta de 70 de ani nu are o valoare deosebita.La 73 de ani am invatat,in sfarsit,ceva despre adevaratele forme ale naturii,ceva despre caracterele animalelor,plantelor,copacilor,pasarilor, insectelor si pestilor.Din  aceasta deduc ca la 90 de ani voi fi in stare sa patrund in misterele vietii,iar la 110,fiecare punct si fiecare linie vor fi incarcate cu viata".

La 88 ani Goya deseneaza lucrarea intitulata "Invat mereu".

Michelangelo si-a terminat ultima fresca in Capela Paulina din Vatican la 75 de ani.

Benjamin Franklin a inventat lentilele bifocale la 78 de ani,pentru a-si corecta propria vedere.

Giuseppe Verdi a terminat ultima opera,"Falstaff" cu 8 luni inainre de a implini 80 de ani.

Iar arhitectul Frank Lloyd Wright a lucrat la Muzeul Guggenheim pana in clipa mortii,ce a survenit la 91 ani.

Un creier de adult contine aproximativ 100 miliarde neuroni,din care unii mor,cu inaintarea in varsta. Dar unele parti ale creierului se pot dezvolta si la varsta inaintata,daca sunt solicitate,daca le oferim ocazia sa lucreze. Cu siguranta neuronii pot dezvolta dendrite noi si la 70 de ani. Emisfera dreapta este implicata mai mult in solicitarile vizuale,pe cand cea stanga mai mult in vorbire.

Majoritatea conceptelor creative are nevoie de ambele emisfere, ca si de hipocampus,o parte a creierului ce se specializeaza in depozitarea si rechemarea informatiilor. Numeroase cercetari sugereaza ca activitatea creatoare poate ajuta la mentinerea sanatatii.

Marion Diamond profesoara de biologie integrativa la Universitatea Berkeley,SUA, aminteste cinci factori esentiali pentru mentinerea vigorii mintale:alimentatia,activitatea fizica, provocarile mediului din jur,noutatile si relatiile sociale, asupra carora vom reveni. (Harvard Health Letter 2005)

Procesul biologic al imbatranirii. Odata, Daniel Francois Esprit Auber a spus ca "Imbatranirea pare sa fie singura modalitate disponibila pentru a trai o viata lunga".

In ciuda epidemiei tragice de SIDA (peste 40 de milioane de persoane imbolnavite pe glob), a efectelor dezastruoase ale bolilor cardiovasculare, tumorale, ale abuzului de droguri si alcool in ciuda violentelor,accidentelor si ale altor nenorociri din secolul 21, este important sa fim constienti ca exista numai un singur fenomen ce afecteaza fiecare fiinta umana si pe toti membrii regnului animal si vegetal,si anume,procesul imbatranirii.

Imbatranirea reprezinta cea mai importanta problema personala,medicala si socioeconomica a societatii noastre.

Oamenii de stiinta spun ca fenomenul imbatranirii n-a fost inscris de la inceput in natura noastra,ca imbatranirea omului poate fi considerata ca un artefact al civilizatiei, si ca majoritatea problemelor de sanatate,ce se pot atribui procesului de imbatranire,sunt legate de factorii de stil de viata si de mediu,chiar din primii ani de viata.

O serie de stari patologice pot incepe deja in viata intrauterina,motiv pentru care viitoarele mame ar trebui sa fie deosebit de atente la stilul de viata pe care-l aleg.

Dupa nastere,parintii au marea responsabilitate de a imprima obiceiuri sanatoase copilului, iar de la varsta cand putem hotari noi insine,prin alegerile noastre bune am putea preveni 80-90% din bolile canceroase si o mare parte din bolile cardiopulmonare,contribuind,astfel,intr-o masura apreciabila la prelungirea duratei de viata.

Unul din aspectele cele mai evidente ale schimbarilor fizice survenite la varstnici este scaderea masei musculare scheletale, cu toate ca,prin mentinerea activitatii fizice sau,mai ales, prin cresterea ei,diminuarea masei musculare n-ar fi atat de accentuata..

Scaderea masei musculare,legata de varsta,este insotita de cresterea masei de tesut adipos.

La randul ei, pierderea masei musculare scade cerintele energetice si poate reduce si mobilitatea.

Declinul masei musculare survine cu o viteza mai mare la barbati decat la femei, cu toate ca scaderea masei de grasime abdominala poate incepe la femei mai devreme(in jurul varstei de 75 de ani) decat la barbati.

Cu inaintarea in varsta,se schimba nu numai continutul in tesut adipos al corpului,ci si distributia lui,prin acumularea in regiunea abdominala. Aceasta depunere de grasime in abdomen poate produce intoleranta la glucoza, cresterea insulinemiei si a riscului aparitiei diabetului de tip 2.

Modificarile legate de varsta ale aparatului respirator. Dupa cum trecerea anilor schimba aspectul tegumentelor si scade functia lor de aparare, la fel si mucoasa sistemului traheobronhial nu ramane aceeasi in tot cursul vietii.Cu o suprafata alveolara de 70 pana la 95 m2,plamanii vin in contact cu mediul inconjurator,poate mai mult decat orice alt organ.

Spatiul alveolar constituie principalul loc de depunere a particulelor aflate in aerul respirat cu marimea pana la 5 microni. Fumatorii trebuie sa stie ca 80 pana la 90% din particulele aflate in fumul de tigara raman in plamani. Cu inaintarea in varsta survine atrofia mucoasei bronhice,favorizand,astfel,infectiile arborelui respirator.Tesutul colagen din peretii bronhiilor se altereaza,producand deformarea si turtirea cailor respiratorii. Diminuarea elasticitatii pulmonare ingreuiaza miscarile respiratorii, capacitatea vitala scade cu 200 ml pe deceniu, iar volumul rezidual creste cu aproximativ 150 ml la fiecare deceniu.

Cu inaintarea in varsta apare si pierderea de masa osoasa (scaderea densitatii si alterarea structurii).Densitatea osoasa scade intr-o masura mai mare la femei decat la barbati.

In cursul vietii,scheletul este remodelat in mod continuu, osul nou inlocuindu-l pe cel vechi. Pana in jurul varstei de 30 de ani, rata formarii de os nou depaseste pe aceea a distrugerii,ducand la dezvoltarea si fortificarea lui. Masa osoasa atinge un maximum la aproximativ 30 de ani,si cu cat aceasta masa e mai mare,cu atat e mai bine.Incepand de la aceasta varsta,viteza pierderii substantelor minerale si a matricei de colagen (care alcatuiesc osul) este mai mare decat ritmul  formarii de tesut osos nou. Daca densitatea osoasa scade sub un anumit prag,riscul unei fracturi este foarte mare.

Exista numerosi factori ce influenteaza rata pierderii osoase legata de varsta.

Continutul in apa al organismului scade de asemenea. De la nastere pana la varsta inaintata cantitatea totala de apa a organismului scade incet de la 80% la 60-70%,prin pierderea atat a apei intracelulare cat si a celei extracelulare.

Rata metabolismului bazal la 70 de ani este cu 9-12% mai mica decat la adultii de 18-30 de ani,si aceasta mai ales datorita diminuarii masei de tesut muscular.Sarcopenia (adica pierderea de masa musculara si de forta fizica,datorita varstei)survine la oricine,chiar si la atleti.

Gradul pierderii poate fi diminuat,intr-o oarecare masura,prin antrenamentul de rezistenta, ce creste masa musculara si forta la orice varsta,chiar si la persoanele suferind de boli cronice.

Scaderea metabolismuluibazal inseamna ca si necesitatile energetice ale organismului se reduc.Daca un barbat de 25-30 de ani,cu inaltimea de 1,77 m si greutatea de 73 kg are un metabolism bazal de 1800 kcal/zi, la varsta de 65 de ani metabolismul bazal va fi de numai 1400 kcal/zi.Tot cu varsta scade si volumul activitatii fizice,motiv pentru care trebuie redus aportul de calorii.

Modificarea gusturilor.La varstnici,pragul pentru toate gusturile (sarat,dulce,acru, etc) este crescut,ceea ce are repercusiuni asupra alegerii alimentelor.De asemenea exista primejdia unui consum excesiv de sare si zahar. Otetul n-ar trebui folosit niciodata,pentru actiunea acidifianta pe care o are,si prin care favorizeaza osteoporoza.

Cu inaintarea in varsta se altereaza functiile cerebrale si imunitare (crescand riscul infectiilor si al  neoplaziilor),iar dantura deficitara poate influenta negativ alimentatia (grija pentru dantura trebuie manifestata din frageda copilarie !).

Eficienta functiilor digestive scade cu varsta. Secretia salivara diminueaza,iar scaderea senzatiei de sete poate exacerba uscaciunea gurii si poate contribui la deshidratare.

Modificarea cea mai semnificativa a functiei gastrointestinale este scaderea secretiei gastrice acide,la persoanele ce prezinta gastrita atrofica.Secretia diminuata de aciditate gastrica,de factor intrinsec si de pepsina scade mult absorbtia vitaminei B12,a folatului,calciului si fierului.Si secretia enzimelor pancreatice este redusa,avand drept consecinta alterarea digestiei grasimilor si proteinelor.Sensibilitatea veziculei biliare la colecistokinina (hormonul ce face ca vezicula biliara sa se contracte dupa mese) poate fi redusa la varstnici,ceea ce poate tulbura,in plus, digestia grasimilor.

Necesitatile nutritive ale varstnicilor sunt mai mici,din cauza cheltuielilor mai mici de energie.Pofta de mancare ramanand neschimbata,obezitatea este programata !

Tegumentele varstnicilor au o capacitate mai mica de a sintetiza provitamina D3,si functiile renale scazute nu pot sintetiza metabolitii activi ai vitaminei D ca si mai inainte.Pentru majoritatea populatiei Europei,principala sursa de vitamina D sunt razele solare,ce actioneaza asupra tegumentelor.Pentru a asigura cantitatile necesare de vitamina D,varstnicii trebuie incurajati sa se plimbe mai mult la soare (fara a uita riscurile unei expuneri excesive vara !).

Uleiul de peste si avocado constituie surse alimentare de vitamina D.(Nutrition Bulletin 2003; 28:253-263)

De ce si cum imbatranim ?

Nimic nu pare mai inevitabil ca imbatranirea si moartea - nici macar impozitele. Cu o ocazie, actorul Charlie Chaplin a remarcat:"Cu totii suntem amatori;nu traim suficient de mult pentru a deveni altceva".

Nici unul dintre noi nu poate alerga asa de repede, arunca asa de departe sau auzi asa de bine la 55 ani ca la 20 de ani.Cu totii imbatranim.Fiecare planta,animal si persoana pe care ati vazut-o vreodata,in cele din urma va muri,inclusiv persoana din oglinda.

Si ce este imbatranirea daca nu deteriorarea treptata a organismului nostru,cu trecerea timpului ? Nu numai ca ea scade viteza noastra de alergare sau acuitatea auditiva,ci ea mareste si probabilitatea dezvoltarii unor boli grave,cum ar fi cancerul sau bolile cardiace.

S-ar putea sa para un paradox,insa nici o lege neschimbatoare din univers nu spune ca fiintele vii trebuie sa imbatraneasca. Bacteriile imbatranesc ? Ganditi-va ! O bacterie se divide pentru a produce doua bacterii.Este cu neputinta sa deterinam care este parintele,si care este copilul.Sunt doi  indivizi de aceeasi varsta. Aceste doua bacterii se divid pentru a produce 4 bacterii si asa mai departe.Bacteriile continua sa faca aceasta de mii de ori,fara sa-si piarda vitalitatea.In acest sens,iata vietuitoare care n-au imbatranit.

Chiar si la nivelul celulelor individuale ale corpului nostru e posibila scaparea de imbatranire. Celulele canceroase o dovedesc zilnic.De exemplu,celulele neoplazice prelevate in anul 1951 dintr-o tumora uterina a bolnavei Henrietta Lacks,nu inceteaza sa se inmulteasca nici azi, in eprubetele numeroaselor laboratoare. Aceste celule au devenit un standard util de cercetare in biologia celulara.In schimb,celulele normale,ale aceleasi paciente,au murit intr-un an.

De ce au imbatranit si murit celulele normale,in timp ce cele canceroase raman tinere si pline de vitalitate ? De ce imbatranesc mustele mai repede decat oamenii sau balenele ? Sau,mai simplu,de ce imbatranesc organismele ?

Neurologii tind sa atribuie imbatranirea modificarilor ce apar in creier.

Cardiologii pun vina pe alterarile vasculare,cu diminuarea,treptata,a aportului sanguin la diferite organe.

Biologii considera ca radicalii liberi lezeaza componentele esentiale ale celulelor,alterindu-le, incat nu mai pot functiona.

In anul 1990,gerontologul rus Zhores Medvedev a gasit ca exista peste 300 teorii diferite ale imbatranirii.Dar sa nu ne speriem ! Toate teoriile in legatura cu imbatranirea pot fi grupate in doua categorii: primele cauta sa elucideze, global, existenta imbatranirii, a doua grupa se intereseaza de mecanismele specifice care sunt cauza imediata a imbatranirii.

Pentru a lamuri aceasta deosebire,sa folosim o analogie,cu ajutorul intrebarii: de ce nu mai pot fi folosite automobilele dupa un anumit numar de ani ?

Fizicianul va tinde sa raspunda referindu-se la degradarea ireversibila a materialelor din care e alcatuit automobilul.

Mecanicul de la atelierul de reparatii va invoca motive de ordin mecanic,explicand ca uzarea unor piese a determinat oprirea motorului.

Procesul imbatranirii are cauze multiple, si, cu ajutorul unei celule umane putem intelege cateva locuri in care pot "musca" dintii timpului:

Fiecare celula e invelita intr-o membrana ;compusi agresivi de oxigen si raze radioactive pot face ca aceasta membrana sa-si modifice elasticitatea si permeabilitatea,ceea ce va inrautati aportul de nutrienti la celula..Alterarea membranelor celulare este favorizata si de uleiurile cu o proportie mare de acizi grasi polinesaturati,cum ar fi acidul gras linolic(omega-6).

In cursul diviziunii celulare,diferite substante chimice,fumul de tutun,razele solare,pot produce modificari genetice.Daca ele sunt numeroase,unele functii celulare importante sufera si celula moare.

Genele noastre sunt repartizate in 46 cromozomi.Cu fiecare diviziune,cromozomii se scurteaza putin.Dupa mai multe diviziuni,cromozomii sunt atat de micsorati,incat gene importante sunt lezate si celula moare.

Mitocondriile sunt uzinele de energie ale celulei,transformand nutrientii si oxigenul in energie. In cursul acestui proces iau nastere radicali liberi primejdiosi, ce lezeaza membrana mitocondriilor.Uzinele devin mai putin eficiente.

La intrebarea ce este imbatranirea ? putem spune ca imbatranirea este acumularea unor leziuni la nivelul caramizilor ce alcatuiesc viata, in special acidul dezoxiribonucleic,unele proteine, glucide si lipide, care incep devreme, in cursul vietii si, cu timpul, depasesc capacitatea de reparare a organismului.Treptat, leziunile altereaza functia celulelor, tesuturilor,organelor si sistemelor,crescand vulnerabilitatea fata de boli si dand nastere la manifestarile caracteristice ale imbatranirii,cum ar fi pierderea de masa musculara si osoasa,alterarea timpului de reactie,diminuarea simturilor,scaderea elasticitatii tegumentelor si altele.

Acumularea leziunilor moleculare provine din surse diferite,si,in mod ironic, din procesele ce sustin viata,si care sunt implicate in transformarea alimentelor pe care le consumam in energie utilizabila.

Am amintit ca,in cursul activitatii generatoarelor celulare (mitocondriile),iau nastere molecule distrugatoare,oxidante,cunoscute sub denumirea de radicali liberi. Multi nu stiu (inclusiv vegetarienii cei mai stricti), ca mesele abundente,voluminoase,determina producerea unei cantitati mai mari de radicali liberi.Cumpatarea e necesara si la vegetarieni !

Majoritatea leziunilor produse de aceste molecule reactive sunt reparate,insa nu toate.

Biologii banuiesc ca atacurile oxidative produc, in cele din urma, leziuni ireparabile mitocondriilor (uzinele de energie ale organismului), si altereaza capacitatea celulei de a mentine integritatea nenumaratelor molecule necesare bunei functionari a corpului.Traim mai mult decat acum 100 de ani,nu pentru ca am modificat ceva in modul nostru de imbolnavire, ci datorita modificarilor in modul nostru de a trai.

Desi inevitabila, imbatranirea nu este, asa cum cred unii, un proces programat in mod genetic, desfasurandu-se dupa un plan predeterminat.Nu detinem instructiuni genetice,planuite in mod specific,pentru a produce declinul fiziologic,o data cu varsta,sau care sa determine cat sa traim.Dar aceasta inseamna ca nu exista nici remedii rapide si usoare, care sa ne faca sa tratam imbatranirea ca si cum ar fi o boala.Scopul eforturilor de a incetini imbatranirea nu trebuie sa fie doar prelungirea vietii,ci prelungirea duratei sanatatii, este de a face pe oameni sa ramana cat mai mult timp tineri.Pentru aceasta e nevoie ca toate fatetele stilului de viata sa fie imbunatatite.

Ce inseamna o abordare unilaterala,poate fi inteles din urmatorul exemplu. Antioxidantele constituie o clasa populara de suplimente farmaceutice banuite ca ar impiedica imbatranirea. Ele se gasesc,in mod natural,in fructe si zarzavaturi,si se crede ca neutralizeaza radicalii liberi (moleculele ce ataca componentele celulelor). Cei care le comercializeaza afirma ca,luate in cantitati suficiente,suplimentele cu antioxidante vor absorbi radicalii si vor incetini,sau chiar opri procesele imbatranirii.Realitatea este ca eliminarea tuturor radicalilor liberi ne-ar ucide,deaorece ei indeplinesc anumiti pasi intermediari,necesari in reactiile biochimice.

Mai mult,desi studiile epidemiologice au demonstrat ca vitaminele antioxidante C si E, din alimentele pe care le consumam pot reduce riscul cancerului,al degenerescentei maculare si al altor tulburari,nu exista nici o dovada ca suplimentele de vitamine,continand antioxidante limiteaza leziunile oxidative din organism sau ca influenteaza imbatranirea.

Un alt exemplu.Deoarece determinarile sanguine arata ca,o data cu inaintarea in varsta,scade nivelul majoritatii hormonilor - printre altele melatonina,hormonul de crestere,testosteronul si dehidroepiandrosteronul (DHEA) - strategia inlocuirii hormonale pare sa fie logica. De asemenea,numeroase experiente pe oameni in varsta au demonstrat ca unele atribute fizice si fiziologice,in special declinul masei musculare si al elasticitatii tegumentelor,reactioneaza favorabil la terapia de durata scurta cu hormonul de crestere.

Pe de alta parte,hormonii pot produce efecte imgrijoratoare.La soareci,de exemplu,melatonina creste riscul dezvoltariii tumorilor,iar productia exagerata a hormonului de crestere duce la tulburari renale,insuficienta cardiaca si respiratorie si la deces prematur.Persoanele adulte care au primit hormon de crestere,au dezvoltat acromegalie si sindrom de tunel carpal.

Terapia de inlocuire cu hormonul estrogen poate oferi  avantaje de sanatate unor femei in menopauza,dar acest tratament creste riscul cancerului mamar si al trombozelor vasculare. Pe scurt,nu exista dovezi ca terapia hormonala ar influenta rata imbatranirii.

Cum putem incetini procesul imbatranirii ?

Chiar daca nu putem opri orologiul,este posibil sa-i incetinim mersul si sa ne bucuram de o sanatate buna pana la sfarsitul vietii.Savantii sunt de acord ca numai 25% din imbatranirea fizica si numai 40-50% din semnele imbatranirii mintale sunt dictate de genele noastre. Nu trebuie sa uitam ca "genele incarca arma,insa stilul de viata apasa pe tragaci".

Cu aproximativ 70 de ani in urma,savantii au descoperit ca animalele hranite cu 30-40% mai putine calorii decat in mod normal,deveneau rezistente la majoritatea bolilor legate de varsta - cancer, boli cardiovasculare, diabet, boala Alzheimer - si ca traiau cu 30-50% mai mult.Restrictia calorica intarzie imbatranirea. Dar cum ? Care sunt genele ce mentin vitalitatea si impiedica aparitia bolilor ?

Acum 15 ani, dr.Leonard Guarente si David Sinclair de la Massachusetts Institute of Technology,SUA,au descoperit ca,adaugand o gena celulelor de drojdie,le prelungea viata cu 30%. In anul 2003 s-au descoperit cateva substante care pot activa sistemul genelor ce prelungesc viata. O astfel de molecula este resveratrolul,produs de multe plante,printre care si strugurii rosii. De atunci, resveratrolul si alti compusi din vegetale, care activeaza genele sirtuin, au ameliorat vitalitatea si prelungit durata de viata speciilor carora li s-a administrat: celule de drojdie de bere,muste,viermi si pesti. Durata maxima a vietii la pesti a crescut cu 59%,ceea ce la oameni ar corespunde cu o durata de viata de 194 ani.

In luna noiembrie 2006 au aparut doua studii diferite in revistele americane Nature si Cell, in care se arata ca resveratrolul a facut ca soarecii sa fie mai activi,le-a crescut performantele fizice si a redus mortalitatea cu 30%. In alte laboratoare pe glob,resveratrolul a protejat soarecii impotriva bolilor cardiovasculare,cancerului,diabetului si a bolii Alzheimer - tocmai bolile ce reduc durata de viata la om.

Indiferent daca vrem sau nu,trebuie sa recunoastem ca Creatorul a avut cunostinte bune de chimie si fiziologie,si ca n-a gresit atunci cand a recomandat alimentatia pur vegetariana.

Deoarece resveratrolul din strugurii rosii se gaseste si in vinul rosu,unii se cred incurajati sa consume vin. Aceasta atitudine nu e deloc justificata,de cel putin 5000 de ani,de cand cunoastem actiunile daunatoare ale alcoolului.Medicii recomanda resveratrolul din fructe, dar fiecare este liber sa aleaga.

Pentru omenire posibilitatea reducerii imbolnavirilor si prelungirea vitalitatii ar insemna economii  imense.Numai in Statele Unite,scaderea permanenta a mortalitatii prin cancer cu 1% ar valora,pentru generatia prezenta si cea viitoare de americani aproape 500 miliarde dolari !

Cel putin de doua ori, in secolul 20, evenimentele istorice au produs conditii "experimentale",in care carnea a fost eliminata, in cea mai mare parte, din alimentatia unor populatii intregi, iar urmarea a fost o scadere a mortalitatii.

In timpul primului razboi mondial, ocuparea Danemarcei de catre armata germana a facut ca aproximativ 3 milioane de danezi sa fie supusi la restrictii alimentare severe, cu eliminarea aproape totala a consumului de carne. La cativa ani,in 1920,dr.Hinhede a raportat in Jurnalul Asociatiei Medicale Americane ca,dupa restrictia alimentara,rata mortalitatii in Danemarca a scazut cu 2,1 la 1000 locuitori,ceea ce inseamna 6300 vieti salvate pe an,in perioada in care danezii au consumat o dieta,practic,lipsita de carne.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial,ocupatia germana a catorva tari scandinave,de la 1939 la 1945 a produs o restrictie alimentara asemanatoare,ce a scazut foarte mult consumul de carne. In Norvegia,rata mortalitatii a scazut cu doua decese la 1000 locuitori,pentru ca sa revina la cifrele inainte de razboi,atunci cand restrictia a fost ridicata.

In a doua jumatate a secolului 20,epidemiologii au gasit o corelatie intre consumul de produse de origine animala (carne,oua,branza,lapte) si mortalitatea prin infarct miocardic.De exemplu, in Japonia si in unele tari mediteraniene,unde se consuma mai putina carne,in special de vita si porc,rata mortalitatii era mai mica si durata de viata mai lunga,in comparatie cu tarile cu un consum de carne mai mare.

Dupa cum stim,carnea contine o serie de componente care influenteaza, in mod negativ, sanatatea celor ce o consuma.Prezentam, foarte pe scurt,motivele pentru care ar trebui sa fie evitata:

Carnea contine o cantitate foarte mare de acizi grati saturati,care favorizeaza cancerul de prostata,de glanda mamara si de intestin,precum si aparitia aterosclerozei,cu complicatiile ei cele mai frecvente:infarctul miocardic si cerebral.De asemenea,carnea creste rezistenta la insulina si riscul aparitiei diabetului de tip 2.

Proteinele din carne favorizeaza formarea compusilor cancerigeni,de catre flora intestinala

In timpul pregatirii termice,se produc amine heterociclice,cu efecte mutagene,cardiotoxice si cancerigene.

3. Carnea contine pana la de doua ori mai multe calorii decat o portie echivalenta de legume

zarzavaturi.Epidemiologii au gasit o mortalitate mai mica la populatiile cu un aport energetic mai mic.

4. Carnea contine fier hem, care se absoarbe mai bine decat fierul nehem din produsele

vegetale si excesul de fier are efecte nocive.:

- datorita proprietatilor prooxidante,poate favoriza producerea de radicali liberi si sa

contribuie la ateroscleroza prin oxidarea lipoproteinelor cu densitate mica (LDL sau

colesterolul "rau");

- concentratiile mari de fier din intestin pot contribui la aparitia cancerului colorectal,

deoarece radicalii liberi formati prin influenta fierului pot avea un efect proliferativ si

toxic asupra epiteliului intestinal.In special consumul de ficat (deosebit de bogat in fier)

dubleaza riscul cancerului colic.

5. Produsele de carne contin mult mai mult fosfor decat calciu. In comparatie cu alimentele

vegetale,proportia mare de fosfor favorizeaza fixarea si excretia calciului,care,altfel,ar fi

fost depozitat in oase. Cand echilibrul alciu/fosfor din ser este alterat in favoarea fos-

forului,survine o eliberare compensatorie de hormon paratiroidian,care creste resorbtia

calciului din schelet. Consumatorii mari de carne au un risc crescut de osteoporoza .

6. Componentele din carne formate sau adaugate in timpul cresterii animalelor,prelucrarii,

depozitarii si pregatirii au efecte nocive.Nu mai e nici un secret ca,pentru marirea productiei, animalelor li se administreaza antibiotice, hormoni si faina de carne si oase, provenind de la animale.

Unele infectii rezistente la antibiotice au fost puse in legatura cu consumul de carne de la

animale tratate cu antibiotice.

Nitratii si nitritii, folositi pentru pastrarea carnii, favorizeaza cancerul gastric si colorectal.

In cursul comercializarii produsele de carne se pot contamina cu germeni patogeni, mai ales

cu Escherichia coli 0157:h7,si salmonele. Afumarea,prajirea,pregatirea la gratar produce

benzo(a)pirene si alte hidrocarburi policiclice aromatice,care au efecte mutagene si

cancerigene.

Datele epidemiologice confirma faptul ca vegetarienii au o durata de viata mai lunga, iar consumul de vegetale intarzie declinul cognitiv la varstnici. Cercetatorii de la Rush Institute for Healthy Aging,Chicago,SUA,au urmarit,intre anii 1993 si 2002, un grup de 3718 persoane in varsta de 65 de ani sau mai mult,si la sfarsitul studiului a reiesit ca declinul cognitiv al persoanelor care consumau zilnic 2,8 portii de zarzavaturi a fost cu 40% mai mic, fata de acela al celor ce consumau numai 0,9 portii.(Neurology 2006;67:1370-1376)

Fred Gage si colaboratorii de la Salk Institute, California au constatat ca la soarecii batrani sedentari obligati sa devina actoivi fizic,au inceput sa apara neuroni noi.Varsta soarecilor  era echivalenta cu aceea de 70 de ani la oameni.Grupa soarecilor obligati la activitate fizica a prezentat o memorie mult mai buna decat aceea a celor sedentari.Activitatea fizica pare sa duca la aparisia de neuroni noi,care,la randul lor,amelioreaza capacitatile cognitive.

Incercand sa raspundem intrebarii din titlul acestui capitol,sa ne reamintim ca,dupa datele actuale,genele ar permite sa traim in jur de 120 de ani. Dar "genele doar incarca arma" dar viteza de imbatranire tine de stilul individual de viata "care apasa pe tragaci".

In lumea in care trebuie sa traim exista o serie de factori care nu favorizeaza sanatatea,cum ar fi poluarea mediului,conditii de clima,munca in ture de noapte si altele,pe care nu le putem influenta. Exista totusi cateva domenii care tin de vointa noastra,in care deciziile noastre pot face mult pentru prelungirea vietii. Cercetarile privind performantele fizice si intelectuale in cadrul unor institute de geriartrie,au aratat ca, intre varsta calendaristica si cea biologica, pot exista deosebiri de peste 20 de ani.Vitalitatea nu tine doar de domeniul calendarului.Putem face mult ca ceasul nostru biologic sa bata cu un ritm mai lent.

Putem decide ce,cand si cat sa mancam. Din datele existente pana azi,rezulta ca restrictia calorica este singura modalitate, dovedita stiintific, de prelungire a vietii. Dovezile pentru restrictia calorica au aparut din anii 1930,cand profesorul de nutritie Clive McCay din New York,a observat ca sobolanii cu restrictie alimentara traiau mai mult si aratau mai bine, durata vietii fiind prelungita cu aproximativ 30%. Efectul maxim se obtine daca restrictia calorica incepe in copilarie.Profilaxia imbatranirii incepe de la nastere,ceea ce arata imensa responsabilitate pe care o au parintii.Daca restrictia calorica incepe la varsta de adult,atunci durata de viata creste cu 10-20%. Cititorii care,dupa aceasta scurta introducere,cred ca pledez pentru infometarea adultilor si a copiilor,se insala.Inca putina rabdare si totul se va lamuri.

Cum actioneaza restrictia calorica ? In primul rand, incetineste metabolismul, arderea glucozei pentru energie.Acest efect il observa toti care reduc ingestia de calorii,cu scopul de a slabi.Dupa un timp,rata metabolismului scade,si pentru a scadea in greutate in continuare,trebuie sa reduca si mai mult consumul de alimente,sau sa creasca volumul de activitate fizica.

In al doilea rand,metabolismul,un proces esential al vietii,este,in acelasi timp.si un proces distructiv, caci produce radicali liberi, molecule instabile, ce primejduiesc structurile celulare prin procesul numit oxidatie. In decursul unei singure zile,fiecare celula este bombardata de zeci de mii de radicali liberi.S-a descoperit ca radicalii liberi nu numai ca produc o serie de boli,dar accelereaza mult si procesele de imbatranire.Sunt putine dovezi ca antioxidantele,administrate sub forma tabletelor,au vreun efect asupra longevitatii.In schimb,restrictia calorica scade compusii oxidanti la sursa lor.

In al treilea rand,restrictia calorica ,asa cum spune Georg Roth,de la Institutul National de studiu al imbatranirii din SUA,are un efect protector asupra celulelor,care incep sa lucreze mai bine.Maimutele hranite restrictiv nu prezinta aceleasi modificari hormonale ca si cele hranite normal.Glicemia este mai mica,ceea ce scade riscul diabetului.Cu inaintarea in varsta,unele gene isi inceteaza activitatea,in timp ce altele devin mai active.Restrictia de hrana previne 70% din modificarile genetice majore .

In California exista Societatea de Restrictie Calorica,avand ca presedinte pe profesorul de filozofie Brian Delaney,de 42 ani,inalt de 1,80 m si cantarind 63 kg. Consuma zilnic 1800 kcal/,repartizate pe doua mese. Cand este invitat la o masa,in ziua respectiva nu are decat o singura masa.A inceput cu 1400 kcal/ acum 12 ani,mai putin de jumatate din caloriile pe cale le consuma,in mod normal,un american adult.Daca va persevera si daca nu se va incheia istoria planetei noastre,are toate sansele sa ajunga in secolul 22 !

Chiar daca societatea californiana, pe care am amintit-o, are un numar apreciabil de membri,exista o cale mult mai usoara, care ofera rezultate aproape la fel de bune.

Stiind ca senzatia de satietate este data,mai ales,de distensia stomacului, alimentatia total vegetariana, cu reducerea grasimilor la aproximativ 10% din aportul caloric total, poate oferi foarte usor cantitatile necesare de proteine,grasimi si glucide,fara sa fie nevoie sa suferim de foame,la un aport caloric de aproximativ 2000 kcal/zi. Tabelul 3 arata ca produsele animale sunt incarcate cu nu numar mare de calorii,datorita grasimilor pe care le contin. In ce priveste grasimile vegetale, recititi capitolul  6 si, in masura in care doriti sa adoptati un regim de prelungire a vietii,incercati sa gatiti fara a adauga ulei alimentelor. Desigur,totul trebuie efectuat treptat,dupa ce exista convingerea necesara.Grasimile cele mai de recomandat sunt maslinele,avocado,nucile,migdalele si uleiul de masline nerafinat. Din ce in ce mai multe voci declara ca,pentru a ramane sanatosi,avem nevoie de numai 1500 kcal/zi, dar, in general, se mananca mai mult, iar rezultatul este obezitatea. (NewScientist 13 martie 2004,p.19)

"Cel mai puternic determinant al longevitatii este exercitiul fizic"scrie profesorul dr. Michael Alderman, epidemiolog la Albert Einstein College of medicine, New York. Pe langa efectele favorabile asupra aparatului cardiovascular (dupa unii avem varsta arterelor noastre !) si locomotor,activitatea fizica fortifica sistemul imun si stimuleaza activitatea creierului. In comparatie cu femeile active fizic, femeile de varsta mijlocie inactive fizic ( care exerseaza saptamanal mai putin de o ora) isi cresc riscul mortalitatii de orice cauza cu 52%,mortalitatea cardiovasculara cu 50% si mortalitatea prin cancer cu 29%. Daca cineva se decide sa fie mai activ fizic,cresterea cheltuielilor de energie cu 500-1000 kcal pe saptamana va diminua riscul aparitiei diabetului de tip 2 cu 6%, iar o cheltuiala de energie de 2200-2500 kcal/saptamana va duce la diminuarea placilor de aterom la bolnavii cu ateroscleroza coronariana. (CMAJ 2006;174:801-809) .

Cine doreste sa-si pastreze aspectul tineresc are nevoie de somn si de oxigen.Somnul nu e doar pentru creierul nostru.In somn,tegumentele se regenereaza de 8 ori mai repede decat in stare de veghe,iar oxigenul stimuleaza circulatia sanguina si metabolismul tesutului cutanat.Numeroase studii epidemiologice arata o stransa legatura intre tulburarile de somn sau somnul insuficient si bolile cardiovasculare,diabet si afectiunile aparatului respirator.De exemplu,persoanele care dorm mai putin de 5 ore pe noapte au un risc de 3 ori mai mare de a face un infarct miocardic,decat cele ce dorm 7 .

Chiar si numai o deprivare de 4 ore de somn,poate altera reglarea moleculara a functiei celulare imune,ceea ce duce la productia de citokine inflamatoare,interleukin 6 si factorul de necroza tisulara alfa.

Izolarea sociala constituie o conditie stresanta cronica cu efecte daunatoare. Relatiile sociale pot contracara consecintele fiziologice si psihologice ale izolarii.In aceasta privinta cei casatoriti,cei ce intretin relatii stranse cu membrii familiei,cu prietenii,si participa in activitatile unor grupe sociale si religioase sunt intr-o situatie privilegiata. De multe ori, mediul social influenteaza mult si obiceiurile alimentare,activitatile sportive si consumul de alcool sau abstinenta de la fumat,ceea ce poate avea consecinte asupra sanatatii.

Expunerea intentionata la un virus producator de gripa, a aratat ca persoanele cu relatii sociale mai extinse erau mult mai putin susceptibile, dovedint o imunitate mai buna.Lipsa relatiilor sociale creste mortalitatea.(Berkman LF,Glass T - Social Epidemiology,Oxford University Press,2000,New York)

Ideea ca religia si sanatatea merg mana in mana nu este noua."Adevarata religie il aduce

pe om in armonie cu legile lui Dumnezeu,fizice si morale. Ea invata autocontrolul, seninatatea si temperanta.Religia innobileaza mintea, rafineaza gusturile si sfinteste judecata.Religia tinde sa favorizeze,in mod direct,sanatatea,sa prelungeasca viata si sa mareasca satisfactia noastra in toate binevuvantarile vietii. (EG White - The Story of Patriarchs and Prophets,Pacific Press Publishing Association,Mountain View,CA, 1958, p.600)

In adolescenta,credinta religioasa duce la o comportare cu mai putine acte de violenta si la abtinerea de la droguri,alcool si fumat. La adulti,religia - apreciata si prin participarea la serviciile cultice - se asociaza cu o mai mica morbiditate si mortalitate,cu o frecventa mai mica a bolilor canceroase,cu valori mai mici ale tensiunii arteriale,cu un sistem imun mai puternic si cu o mai buna stare de multumire sufleteasca.

Cum actioneaza religia asupra sanatatii ?

prin scaderea numarului de obiceiuri daunatoare si cresterea celor sanatoase;

printr-o mai buna integrare sociala si sprijin social;

prin mentinerea unei sanatoase increderi in propria valoare ca fiinta umana;

printr-o mai buna suportare a starilor stresante,cu ajutorul rugaciunii si meditatiei. Studii efectuate asupra adventistilor de ziua a saptea au aratat ca, barbatii care nu frecventau regulat serviciile religioase,prezentau cu 60-70% mai multe cazuri de infarct miocardic si o mortalitate,prin toate cazurile,cu 20-50% mai mare,in comparatie cu cei ce participau cu regularitate la serviciile cultice. De asemenea,cei ce frecventeaza regulat biserica sunt mai activi fizic,au o alimentatie mai sanatoasa,consuma mai multe nuci si sunt vegetarieni intr-o proportie mai mare decat cei ce participa mai rar la programele religioase.Depresiunea psihica se intalneste mai rar printre frecventatorii cu regularitate a bisericilor.(GE Fraser - Diet,Life Expectancy and Chronic Disease, Oxford University Press,2003 p153-162)

Cine a avut rabdarea sa ajunga cu lectura pana aici,isi pune,pe buna dreptate,intrebarea  daca exista vreo dovada ca cele prezentate sunt si eficace,daca masurile recomandate au fost puse in practica si cu ce rezultate ?

Numeroase studii epidemiologice au confirmat eficacitatea masurilor, aparent simple,pentru a prelungi anii de viata activa.Prestigioasa revista americana National Geographic,a publicat in numarul din noiembrie 2005 un studiu despre secretele longevitatii,finantat in parte de catre Institutul National pentru Studiul Imbatranirii din Statele Unite. Articolul se refera la trei populatii,considerate ca bucurandu-se de longevitatea si sanatatea cea mai buna din lume: cei din satul Silanus,situat in muntii din centrul Sardiniei,populatia insulei japoneze Okinawa, unde se gasesc cei mai multi centenari de pe glob si populatia adventista de ziua saptea din California. Daca longevitatea celor din Sardinia si, in parte, si a celor din Okinawa, poate fi atribuita si mediului inconjurator,si de care nu pot beneficia cei care traiesc in alte zone ale globului, aceea a adventistilor, care traiesc in California, se datoreste stilului lor de viata. Pe paginile revistei il putem vedea pe doctorul Ellsworth Wareham de 91 ani, fiind "mana a doua" la o operatie cardiaca,pe doamna Marge Jetton,101 ani,cum umple rezervorul de combustibil al automobilului pe care-l conduce,in drum spre un camin de batrani (care sunt mai tineri cu cateva decenii decat ea),unde lucreaza voluntar, ca apoi sa treaca la coafeza care-i aranjeaza parul in fiecare vineri,in ultimii 20 de ani.De asemenea este aratat Frank Shearer, in varsta de 100 de ani, in cursa rapida de schi acvatic, si doamna Lydia Newton care,in anul 2005 a implinit varsta de 112 ani.Articolul subliniaza inca un fapt foarte interesant: in timp ce datorita televizorului, generatia tanara din Sardinia si Okinawa a adoptat stilul de viata occidental,si nu mai poate spera la o viata asa de lunga,adventistii de ziua a saptea pastreaza si transmit avantajele unui stil de viata sanatos si generatiilor urmatoatoare,nu pe varful unui munte din Sardinia,ci in mijlocul vietii trepidante din marile orase din California.

Incercand sa raspund intrebarilor ,obiectiilor si controverselor legate de stilul de viata, am prezentat principalele cai pentru a trai sanatos si activ 100 de ani (regret ca problema alcoolului n-a putut fi discutata).  Desigur,au mai ramas intrebari,si exista si raspunsuri la ele. Sa nu uitam ca viata lunga, in deplina sanatate, nu este rezultatul intamplarii. Ea incepe cu genele,dar depinde de obiceiurile bune.Toate datele existente ne spun ci adoptand un stil de viata sanatos,avem sansa sa prelungim faza activa a vietii cu 10 pana la 20 de ani. Totul tine de hotararea noastra.