COMUNA VICOVU DE SUS

JUDETUL SUCEAVA

MONOGRAFIA SOCIO-ECONOMICA A COMUNEI VICOVU DE SUS

A.    CADRUL ISTORIC

ASEZAREA LOCALITATII

Comuna Vicovu de Sus, este asezata in nord-vestul depresiunii Radauti, pe cursul mijlociu al raului Suceava, rau care strabate teritoriul comunei pe o distanta de 9 km., de la limita comunei Straja (in vest), pana la hotarul cu comuna Bilca si Vicovu de Jos (est si sud-est).

Din punct de vedere al coordonatelor geografice, comuna Vicovu de Sus, este situata intre 25°38' longitudine estica si 47°56' latitudine nordica.

Vicovu de Sus, se afla la o distanta de 25 km. fata de municipiul Radauti (cel mai apropiat oras) si la o distanta de 65 km. fata de resedinta judetului, municipiul Suceava.

DATAREA SI ISTORICUL LOCALITATII

Denumirea localitatii se presupune a proveni de la un afluent al raului Suceava, care poarta denumirea de Sicova, care curge pe teritoriul comunei.

In legatura cu vechimea asezarii, se poate afirma ca sigura, a doua jumatate a secolului XIV-lea, avandu-se in vedere ca la inceputul secolului urmator, satul este definit drept conturat si cu o viata economica proprie.

Primul document descoperit pana astazi, care mentioneaza satul "Vicovu de Sus", dateaza din 23 mai 1436, cand voievozii Ilies si Stefan daruiesc boierului Stan Babici si fratilor sai domeniul satului cu tot venitul pe care il are.

Existenta satului si posesiunea familiei Babici asupra tinutului sunt reconfirmate la 3 august 1443, cand hrisovul domnesc semnat de Stefan Voievod (fratele lui Ilies Voievod) si intocmit de Luca la Suceava, intareste dania domneasca.

Cele doua documente citate asigurau pe vecie stapanirea familiei Babici, asupra satului Vicovu de Sus, fapt care, insa se va modifica

odata cu venirea lui Stefan cel Mare la conducerea Moldovei si mai ales dupa inceputul construirii Manastirii Putna. La 15 septembrie 1466 Stefan cel Mare, cumpara de la boierul Stan Babici, satul Vicovu de Sus, cu 200 de zloti tatarasti, proprietate pe care o daruieste Manastirii Putna.

Continuarea politicii de consolidare a domeniului manastirii Putna se va realiza de catre urmasii lui Stefan cel Mare, care vor intari pe rand atat satele cat si zonele stapanite de ctitoria lui Stefan cel Mare.

In cadrul hrisoavelor domnesti apare, in schimbul reconfirmarii posesiunilor, obligatia locuitorilor din aceasta zona privind asigurarea pazei hotarelor. In acest sens voievodul Moldovei Stefan precizeaza in mai multe documente datate intre 11 iunie 1551 si 1 septembrie 1552, obligatia egumenului Manastirii Putna, a calugarilor si branistenilor sa asigure paza hotarelor localizate "pe varful Jicovelor", "varful Laura", "varful Falcaului".

Existenta drumului comercial, care venea din Ardeal, continua spre Siret, ajungea la vama principala din Suceava si de acolo continua pe Valea Siretului spre Dunare, drum comercial care se unea la Siret cu cel care cobora din Polonia, cat si intarirea pazei, vor asigura satului Vicovu de Sus, o posibilitate de progres nu doar din ocupatiile agricole ci si din dezvoltarea unor mestesuguri de tip satesc ca: fieraritul, cojocaritul, cusutul sumanelor, prelucrarea lemnului.

Popularea satului Vicovu de Sus se datoreaza inlesnirilor pe care le fac domnitorii Moldovei, dupa intemeierea satului, inlesniri legate de posibilitatea ocuparii zonelor impadurite.

Cunoscandu-se caracteristicile de relief si de clima de pe cursul superior a raului Suceava, se poate face o radiografie a modului de viata economica pe care locuitorii si le-au insusit si dezvoltat.

O prima si cea mai dezvoltata ocupatie o reprezinta cresterea animalelor, reprezentate de ovine, cornute mari si cabaline.

O dovada in acest sens pe langa mentiunile documentare o reprezinta denumirea satului Bivolarie, denumire care provine de la existenta unui numar de bivoli crescuti in aceasta zona.

Urmand aceasta traditie, a cresterii animalelor satul Bivolarie, va deveni in timpul stapanirii austriece un teritoriu ales pentru cresterea cailor apartinand hergheliei imperiale.

Cresterea animalelor, albinaritul si prelucrarea lemnuluis-au impus, pana la ocupatia austriaca ca indeletniciri de baza.

Principalele plante de cultura, au fost: porumbul, secara, ovazul, hrisca. Dupa anul 1848 se introduce si se extinde cultura graului si a cartofului.

B. CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE

Comuna Vicovu de Sus se incadreaza in zona de podis al  

Sucevei, ca subunitate a Depresiunii Radauti, situata la o altitudine medie de 450 m.

Caracterizand asezarea din punct de vedere a reliefului, peste 90% este reprezentata de unitati ale platformei podisului Sucevei, putandu-se distinge 3 terase, care pornesc de la o altitudine de 25 m si coboara spre sud-est ajungand la o altitudine de 3 m fata de altitudinea medie a comunei.

Aceste terase cuprind un strat de prundisuri bine rulate, cu grosimi intre 5 - 15 m, formate in special din gresii de flis iar la suprafata acoperite cu luturi argilo-nisipoase.

In partea de nord a teritoriului, pe prima terasa, ca urmare a prezentei straturilor de argila, la suprafata, apa provenita din precipitatii stagneaza, formand mlastini si "bahne" (pe terasa cu altitudinea de 20 - 25 m exista si locul numit "Bahna").

Toate trei terasele constituie areale bine populate, primele doua si o parte din a treia, fiind vetrele catunelor care alcatuiesc satul Vicovu de Sus: Est, Centru, Plai, Laura si satul Bivolarie.

HIDROGRAFIA

Zona este bogata in cursuri de ape, atat subterane cat si de suprafata, datorita precipitatiilor atmosferice mari cat si a prezentei straturilor de argila in alternanta cu prundisurile si nisipurile de lunca si terase.

Pe alocuri apa iese la suprafata sub forma de izvoare, dand nastere unor garle, care alimenteaza debitul raului Suceava.

Raul Suceava are o lungime totala de 172,3 km. si o suprafata totala a bazinului de 2616 km². Izvoraste din Obcina Lucinei si parcurge teritoriul comunei Vicovu de Sus, de la vest la est pe o distanta de 9 km. pe axul comunei.

Ca afluienti, raul Suceava primeste pe teritoriul comunei, pe dreapta paraul Putna, iar pe stanga paraiele Laura si Sicova. Pe teritoriul Vicovului de Sus, se mai intalnesc paraiele: Bilca cu o lungime de 6 km. si Hlinoasa care izvoraste din Dealul Baciului, avand un curs paralel cu frontiera cu Ucraina si se varsa in paraul Bilca Mica (la hotarul cu comuna Bilca).

SOLURILE

Albia raului Suceava, cuprinde o fasie de 800 - 1000 m latime, se prezinta ca un ses inundabil, in care cursul despletit al raului Suceava, a creat numeroase ostroave, grinduri si albii.

Lunca Sucevei este partial inundabila la viiturile obisnuite si total inundabila la viiturile mari. Conditiile de roca, relief si apa la care se adauga si conditiile bio-climatice au dus la formarea de soluri diferite pe teritoriul comunei.

Zona sudica a satului Bivolarie, de la calea ferata si pana la limita cu dealurile, este zona a carei soluri se incadreaza in cea mai buna clasa de fertilitate din comuna (fiind in majoritate teren arabil).

Pe teritoriul comunei exista urmatoarele tipuri de sol:

a) - soluri brune de padure, cu diferite grade de podzolire. Aceste soluri s-au dezvoltat pe diferite forme de relief din imediata vecinatate a luncii, pe depozite de luturi, pe un drenaj modest spre bun si cu apa freatica la sub 4 m adancime, ocupand suprafata de cca. 400 ha.

b) - soluri podzolice argiloiluviale, care reprezinta stadiile cele mai inaintate in evolutie a solurilor, determinate de efectul pluvial intens.

c) - soluri gleice, ce se gasesc pe firele de vale sau in jurul izvoarelor de coasta. Aceste soluri s-au format in conditiile unui exces de umiditate cauzat de nivelul ridicat al apei freatice care se gaseste totdeauna la adancimi mai mici de 1m si care inregistreaza fluctuatii apreciabile in cursul anului, ajungand pana la suprafata primavara sau in perioadele cu ploi abundente.

Chimic, solurile gleice se prezinta cu o reactie slab acidape intreg profilul. In privinta elementelor fertilizante au o alimentare buna cu azot total, mica cu fosfor mobil si mijlocie cu potasiu mobil.

Factorul limitativ in productivitatea acestor soluri, il constituie regimul aerohidric defectuos cauzat de nivelul ridicat al apei freatice. Prin coborarea nivelului freatic, printr-un sistem adecvat de drenaj si regularizarea scurgerilor de pe versantii din jur, aceste terenuri, ar putea da plante de buna calitate si in cantitati mai mari.

Cantitatea de ingrasaminte chimice si organice trebuie administrate in cantitati mai mari.

d) - soluri pseudogleice, sunt situate pe versantii cu pante mici cu un drenaj intern si extern impiedicat (drenaj natural lent).

Aceste soluri sufera de exces de umiditate, cauzat de apa din precipitatii.

Chimic aceste soluri au o reactie puternic acida la suprafata si moderat acida in profunzime. Aprovizionarea acestor soluri cu azot total este mijlocie mare iar cu fosfor si potasiu este mica.

In ameliorarea lor se recomanda executarea de drenaj sub adancimea de inghet a solului, capabil sa evacueze in timp scurt excesul de umiditate. Administrarea de ingrasaminte naturale si chimice este bine sa fie in doze mari, iar pentru corectarea aciditatii se vor folosi amendamente (CaCo

e) - soluri aluviale, cu diferite grade de evolutie si gleizare.

In absenta inundatiilor se creeaza conditii pentru instalarea si dezvoltarea vegetatiei.

Reactia solurilor aluviale este puternic acida pana la slab acida.

f)  - soluri slab evoluate de coasta

Terenul din locul numit "Bahna", datorita gradului ridicat de umiditate, se lucreaza mai greu, necesitand cantitati mari de ingrasaminte naturale si chimice. Astfel in zona de "Bahna" in anii cu precipitatii abundente apar excese de umiditate care pot diminua productia agricola, atat prin efecte directe asupra culturilor, cat si prin impiedicarea executarii la timp a lucrarilor agricole. De aceea este necesar, pentru eliminarea excesului de umiditate, deschiderea unor rigole si canale colectoare, intrucat fara acestea exista riscul ca anumite portiuni de teren sa ramana nelucrate si neansamantate.

Un rol foarte important pentru corectarea aciditatii solului il constituie aplicarea amendamentelor, in cantitate de 5 t/ha, acestea fiind necesare mai ales in zona de "Bahna" se insamanteaza in cea mai mare parte cu plante furajere.

Fertilizarea se face cu gunoi de grajd (fertilizare de baza) ce contribuie pe langa imbogatirea solului in substante nutritive si la ameliorarea insusirilor fizice ale orizontului superior.

Completarea substantelor necesare in sol se realizeaza prin ingrasaminte chimice, in special prin ingrasaminte chimice pe baza de azot(azotat de amoniu, uree, nitrocalcar) si ingrasaminte chimice complexe.

VEGETATIA SI FAUNA

Se vor face precizari numai asupra vegetatiei spontane, deoarece plantele cultivate vor fi analizate in capitolul privitor la agricultura.

Pajistile ocupa 25% din suprafata agricola a comunei. Pe pajisti se pot intalni urmatoarele specii ierboase: paiusul rosu (Festuca rubra), firuta (Poa pratensis), iarba campului (Agrostis tenuis), teposica (Nardus stricta) si diferite specii de Carex.

Productia pajistilor este mica, cantitatea de masa verde variind intre 5.000 si 10.000 kg./ha., in functie de zona.

La marginea padurilor se intalnesc arbusti ca: alunul (Corylus avellana), paducelul (Crategus monagina), calinul (Viburnum opulus). In Lunca Sucevei predomina, ca vegetatie lemnoasa, salcia. Prezenta invelisului vegetal sta la baza echilibrului bio-pedo-geomorfologic.

Fauna este reprezentata de speciile obisnuite ale padurilor din Carpati. In zona de lunca a raului Suceava, speciile de pasari sunt in numar foarte mic.

Apele Sucevei, altadata abundente in peste, au ajuns sa fie slab populate, din cauza amenajarilor hidrotehnice, dar mai ales ca urmare a actiunilor de braconaj. Se gasesc inca urmatoarele specii de pesti: boisteanul, grindelul, mreana, cleanul, lipanul, platica mica si pastravul.

CLIMA

Clima este de nuanta baltica, cu ierni lungi si aspre si veri racoroase si umede. Valorile scazute se inregistreaza in lunile noiembrie-martie, cand temperatura se mentine sub 0° (putand ajunge pana la -20°C), perioada aprilie- mai este caracterizata prin temperaturi care rar depasesc 15°C iar in lunile de vara (iunie, iulie, august), temperatura variaza in jurul valorii medii de 20°C.

Temperatura medie anuala este de 8°C.

Climatul continental este caracteriza printr-o frecventa a vanturilor de vest de 31,7% si de 9,4% cu o viteza medie de 3 - 5 m/s.

Cantitatea anuala de precipitatii este de 700 - 800 mm.

SUPRAFATA

Suprafata comunei este de 4.242 ha. si are ca vecini:

la N - frontiera cu statul Ucraina;

la S - comuna Putna;

la SE - comuna Vicovu de Jos;

la E - comuna Bilca;

la V - comuna Straja.

Din suprafata totala a comunei, terenul agricol ocupa 3.190 ha., iar diferenta este reprezentata de paduri, ape, cai de comunicatie, zona de constructii (suprafata neagricola), respectiv 1.052 ha.

C. POPULATIA

POPULATIA STABILA - TOTALA

Structura pe varste a populatiei - dupa recensamantul din anul 2002

Structura pe varste a populatiei releva ponderea ridicata a populatiei tinere, care reprezinta 32,3% din totalul populatiei, fata de numai 17,4% cat reprezinta populatia de varsta pensionarii iar populatia activa reprezinta 50,3% din populatia totala.

Evolutia populatiei

GRAFICUL

evolutiei populatiei totale

9.000

8.500

7.500

6.500

5.500

4.500

1870 1900 1910 1920 1930 1941 1956 1966 1977 1980 1992 1995 1998 2000 2002

Populatia comunei a fost in crestere de la o perioada la alta, cu exceptia anilor 1920 si 1956, cand scaderea s-a datorat pierderilor de vieti suferite in primul si al doilea razboi mondial.

La recensamantul din anul 1956, s-a inregistrat un numar de locuitori mai mic, scadere determinata si de cedarea in anul 1941 a unei parti a comunei, fostei U.R.S.S.

Miscarea naturala a populatiei

GRAFICUL

miscarii naturale a populatiei

N

SPOR NATURAL

M

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Din analiza datelor inregistrate se constata ca, pe toata perioada analizata, sporul natural al populatiei s-a mentinut la valori pozitive ridicate. Nivelul mediu al sporului natural a fost de +195 persoane pentru perioada 1991 - 1996 si de +142 persoane in perioada 1997 - 2001.

Miscarea migratorie a populatiei - dupa Anuarul statistic al judetului Suceava (pentru anul 2000)

In perioada 1991 - 2001 sporul migratoriu s-a mentinut ca si in anul 2000 (prezentat in tabelul de mai sus), la valori negative.

Populatia totala a comunei a fost in crestere de la un an la altul, datorita valorilor pozitive ridicate a sporului natural inregistrat in perioada 1991 - 2001, desi sporul migratoriu a avut valori negative.

Structura populatiei pe nationalitati

-dupa recensamantul din 2002-

Din totalul de 14.161 locuitori, 13.772 sunt romani (97,2%), celelalte nationalitati sunt germani 6 si ucraineni 3.

Rromii in numar de 380 sunt grupati in catunul Plai.

Structura populatiei dupa credintele religioase - dupa recensamantul din 2002 -

In cadrul comunei incadrarea populatiei in ritul ortodox este dovedit de existenta a 4 biserici crestin-ortodoxe si de existenta a 11.180 locuitori care fac parte din aceasta religie, reprezentand un procent de 78,9% din numarul total al locuitorilor.

Regimul comunist a promovat o educatie ateista a sustinut tacit infiintarea si dezvoltarea anumitor culte in defavoarea crestinismului ortodox.

Din punct de vedere a evolutiei credintelor religioase statisticile arata ca in anul 1920, existau in comuna Vicovu de Sus doar 5 familii de sectanti, pentru ca astazi sa fie inregistrate 5 culte religioase, cele mai bine reprezentate numeric si organizatoric fiind cultul penticostal si baptist.

Numarul penticostalilor este de 2.786 persoane, avand la dispozitie 3 case de adunare iar numarul baptistilor este de 175 persoane, care i-si desfasoara activitatea in cadrul a doua case de adunare.

Situatia dupa recensamantul din anul 2002, este urmatoarea:

2. POPULATIA ACTIVA - TOTALA -2002 -

Structura populatiei active

In anul 2000, ponderea populatiei active o reprezentau cei ce activau in ramurile agricultura si silvicultura (40%) si industria prelucratoare (28,14%).

Pe principalele sectoare de activitate, populatia activa se grupeaza astfel:

total populatie activa . . . . . . . . . . . . 5.501 persoane;

sector primar (agricultura si silvicultura) . . .2.199 persoane;

sector secundar (industrie si constructii) . . .1.915 persoane;

sector tertiar (servicii) . . . . . . . . . . . . . 851 persoane;

Diferenta pana la total populatie activa o reprezinta persoanele in cautarea primului loc de munca (536 persoane).

3. POPULATIA OCUPATA - TOTAL -

Deoarece datele privind populatia activa, se refera la cei domiciliati in comuna, indiferent de locul de munca aceste date nu reflecta partial activitatile economice ce se desfasoara pe teritoriul comunei, acestia desfasurandu-si activitatea in alte localitati sau in municipiile Radauti si Suceava.

POPULATIA INACTIVA - 2002 -

5. SOMERI

In comuna existau in anul 2000 un numar de 287 someri, din care:

78 - beneficiari de ajutor de somaj;

139 - beneficiari de alocatia de sprijin;

35 - beneficiari de alocatie de alocatie de integrare profesionala;

35 - someri neandemnizati.

Considerand, in mod conventional ca resursele de munca sunt constituite de persoanele in varsta de 16 - 59 ani barbati si 16 - 54 ani femei, cu domiciliul in comuna, acestea se situau la recensamantul din anul 2002, la aproximativ 6.500 persoane, reprezentand 49,6% din totalul populatiei.

La aceeasi data a recensamantului, populatia activa era de 5.501 persoane ceea ce inseamna ca 999 persoane nu erau antrenate in nici o activitate economica.

TIGANII

Documentele mentioneaza ca Stefan cel Mare doneaza Manastirii Putna doua familii de tigani, aceasta actiune de inzestrare putand constitui momentul de inceput al infiltrarii familiilor de tigani in zona Vicovului de Sus. Alte documente apartinand secolului XV mentioneaza existenta tiganilor in Moldova iar numarul acestora crescand considerabil astfel incat la 1890 se inregistreaza in Bucovina 5.600 de suflete. La inceputul ocupatiei austriece documentele statistice inregistrau 294 familii de tigani. Familiile de tigani s-au asezat in general in marginea satelor romanesti constituind cu timpul adevarate comunitati umane stabile. In cadrul comunei Vicovu de Sus se constata in hotarul satului Plai o populatie compacta de tigani in numar destul de mare care se cifreaza la circa 70 de familii.

Astazi comunitatea compacta din Vicovu de Sus, zona Plai numara 112 gospodarii cu 204 familii - 726 suflete aceste cifre incluzand si cele 9 gospodarii razlete din orasul Vicovu de Sus.

*

D.    ECONOMIA

Principalele resurse pe care se bazeaza potentialul economic al comunei, sunt numai resurse proprii (terenuri agricole, paduri, produse de origine animala si vegetala principale si secundare).

Cultura vegetala

Fondul funciar agricol constituie sursa principala de venituri a comunei.

Agricultura este reprezentata in principal de activitatile agricole executate in gospodariile populatiei.

Agricultura din comuna Vicovu de Sus se caracterizeaza printr-o slaba inzestrare tehnica, lipsa unei cartari agrochimice, o fertilizare insuficienta a culturilor.

Structura terenurilor pe categorii de folosinta si proprietati

Astfel in cadrul suprafetei agricole, ce detine 75,2% din teritoriul comunei, terenul arabil detine 49,2% din suprafata totala si 65,4% din terenul agricol, fiind urmat de pasuni cu 18,0% din suprafata totala si respectiv 23,9% din terenul agricol, fanete cu 7,1% si respectiv 9,4%, livezi 0,9% si respectiv 1,3%.

Principalele culturi si productiile obtinute sun redate in urmatorul tabel:

Se observa ca, atat in anul 1998, cat si in anul 2001, cele mai mari suprafete au fost ocupate cu plante de nutret, urmate de cartof, porumb boabe si grau, zona fiind favorabila cultivarii plantelor de nutret, cartofului si porumbului.

Terenul arabil este bine structurat pe culturi agricole, alegerea speciilor de plante facandu-se de catre producatorii agricoli.

Din punct de vedere al formei de proprietate, in anul 2002, proprietatea privata se prezinta astfel:

- arabil - 100% - proprietate privata;

- pasuni - 54,2%- "

- fanete - 100% - "

La padure, trebuie facuta mentiunea ca aceasta nu se gaseste in suprafata completa, ci este reprezentata de zone mai mici cu vegetatie forestiera.

Numarul de gospodarii din comuna a fost in anul 1992 de 3.081, iar in anul 2002 exista 3661 gospodarii.

La nivelul comunei Vicovu de Sus exista in anul 2002, conform datelor statistice din Raportul Agr.1, urmatoarele masini si utilaje agricole:

Structura exploatatiilor agricole in functie de suprafata este urmatoarea:

Ponderea cea mai mare o au exploatatiile agricole cu 0,10 - 0,90 ha (64,5%) si cele cu 1,00 -3,00 ha, punand in evidenta fradul ridicat de faramitare a terenului agricol din comuna.

In ceea ce priveste incadrarea terenurilor pe zone de fertilitate, suprafata agricola a comunei Vicovu de Sus se incadreaza in zona a

IV a.

Cresterea animalelor

Cresterea animalelor este una din ocupatiile cele mai vechi ale populatiei din comuna si in prezent reprezinta o ramura importanta in agricultura comunei. Toate efectivele de animale si pasari sunt proprietate privata.

a.  Efectivele de animale

b. Densitatea animalelor si pasarilor la 100 ha. realizata in anul 2001:

Bovine si ovinele s-au raportat la terenul agricol iar porcinele si pasarile la terenul arabil.

c.  Productiile animale (totale si medii) -pentru anii 1996, 1998, 2001 sunt redate in tabelul urmator:

Daca in urma cu 20 de ani, majoritatea bovinelor din comuna erau din rasa Pinzgau Rosu, in prezent exista o metisare puternica, gasindu-se metisi de Pinzgau Negru (vaca de Dorna) , metisi de Bruna de Maramures, si un efectiv insemnat de metisi ai rasei Holstein Friza olandeza si americana.

Lipsa unor rase de bovine performante, conduce la obtinerea de productii mici de lapte si carne pe cap de animal.

In privinta ovinelor, in comuna predomina ovinele din rasa Turcana, existand un numar mic de ovine din rasele Tigaie si Karacul.

La cabaline, gradul de metisare este generalizat ca si la porcine.

La pasari, marea majoritate rasa comuna, in ultimul timp a aparut tendinta de cumparare de la diversi producatori din fermele comerciale a gainilor si puilor de carne din rasa Cornish si alti hibrizi.

d. Pasunatul si asigurarea nutreturilor pentru animale

Izlazul comunal se compune dintr-un trup de pasune in suprafata de 306 ha, situat pe raza comunei Izvoarele Sucevei, catunul Bobeica la o distanta de 45 km de comuna Vicovu de Sus si de o suprafata de 594 ha. de pasune foarte slaba (atat calitativ cat si cantitativ) reprezentata de Lunca Sucevei.

Situatia izlazului comunal este prezentata in tabelul urmator:

Pe pasunea alpina Bobeica, comuna Izvoarele Sucevei se organizeaza in fiecare an stana de oi si bovine, cu un efectiv de 1000 capete. Este o pasune buna dar sunt necesare anual lucrari de intretinere.

Pasunatul in Lunca Sucevei se desfasoara mai putin organizat, situatie data si de frecventele revarsari ale raului Suceava.

Dupa cum s-a mentionat in structura juridica a terenurilor, pasunile in proportie de 54,2% sunt proprietate privata, diferenta de 350 ha de pasuni se afla in proprietatea Consiliului local, fiind inchiriata producatorilor particulari, crescatori de animale. Izlazul comunal nu a fost inclus in acest calcul.

Fanetele naturale (300 ha) si suprafata de cca 1300 ha din arabil cultivate cu plante de nutret, asigura in general 90% din necesarul de fan pentru animale.

Nutreturile concentrate sunt asigurate din productia locala in proportie de 25%. Deficitul de fan si nutreturi concentrate (boabe de cereale, tarate si concentrate) se asigura din cumparari de pe piata libera.

e.  Serviciile pentru mecanizarea agriculturii

Sunt asigurate numai de detinatorii particulari de utilaje agricole care presteaza servicii si la alti locuitori din comuna.

Activitati neagricole

Aceste activitati sunt grupate dupa obiectul activitatii, astfel:

a.    Industria alimentara este asigurata de 1 societate comerciala cu capital privat: - S.C. "CELAMIR COM" SRL Vicovu de Sus - desfasoara activitate de prelucrarea carnii;

2 societati comerciale: - S.C. "PROLACT PROD COM" SRL Vicovu de Sus si S.C. "CESTICOM" SRL Vicovu de Sus- desfasoara activitate de prelucrarea laptelui;

2 societati - S.C."Göttel Filip" SRL si S.C. "CIRDEI" Vicovu de Sus - activitate de morarit;

4 societati: - S.C. "CUPTORUL VICOVEAN" SRL Vicovu de Sus;

- S.C. "LA TUTA PANIF COM" SRL Vicovu de Sus

- S.C. "CIRDEI BIVOLARIE IMPEX" SRL ;

- S.C. "GAROX PAN" SRL Vicovu de Sus - cu activitate de fabricare a produselor de panificatie si patiserie;

- 2 societati: - S.C. "STINOR" SRL Vicovu de Sus;

- S.C. "CIVIBOCT" SRL Vicovu de Sus - cu activitate de alimentatie publica (restaurante);

b.   Industria textila si produselor textile - reprezentate prin:

- S.C. "GELIDAX" SRL Vicovu de Sus;

- S.C. "VICO BIL PROD COM" SRL Vicovu de Sus.

c.    Industria pielariei si incaltamintei - reprezentata prin 12 societati comerciale cu capital privat, dupa cum urmeaza:

- S.C. "PELSALVIS" SRL - cu 15 muncitori;

- S.C. "ABNER" SRL - cu 30 muncitori;

- S.C. "MARELBO" SRL - cu 280 muncitori;

- S.C. "NICOLIS" SRL - cu 170 muncitori;

- S.C. "IEDERA" SRL - cu 40 muncitori;

- S.C. "DAVIDOFF" SRL - cu 25 muncitori;

- S.C. "LIDORO" SRL - cu 28 muncitori;

- S.C. "GITANUS" SRL - cu 12 muncitori;

- S.C. "HLODEC" SRL - cu 24 muncitori;

- S.C. "VASCO VIV" SRL - cu 24 muncitori;

- S.C. "TABITA MOCASINO" SRL - cu 50 muncitori;

- S.C. "DENIS" SRL - cu 120 muncitori.

Activitatea de productie incaltaminte a mai fost declarata la registrul comertului de:

89 -asociatii familiale;

20 -persoane fizice.

d.   Industria de prelucrare a lemnului - este reprezentata prin 7 asociatii familiale, ce au ca obiect de activitate prelucrarea bruta a lemnului (3 gatere si 4 forestoare).

e.    Constructii activitati desfasurate in comuna de meseriasi constituiti in 3 asociatii familiale si mai multi meseriasi autorizati ca persoane fizice.

f.    Transportul rutier de marfuri - activitate declarata la Registrul comertului de:

- 1 societate comerciala - S.C."CONSILVAN TEX" SRL;

- 1 asociatie familiala;

- 1 persoana fizica.

g.   Activitati de comert si alimentatie publica - sunt reprezentate prin:

- peste 30 societati comerciale;

- 48 asociatii familiale;

- peste 45 persoane fizice ( conform evidentei din registru comertului)

- "Coop Consum" Vicovu de Sus dispune de 4 restaurante si 5 magazine mixte.

* *

E. NAVETISMUL

Daca pana in anii 1990 -1991 peste 2.000 de muncitori angajati in intreprinderile din Radauti, Suceava si Galanesti faceau naveta cu trenul si autobuzul, in urma restructurarilor economice si privatizarii intreprinderilor, navetismul la nivelul comunei Vicovu de Sus, la ora actuala, este nesemnificativ.

F. INVATAMANTUL

Conform datelor statistice furnizate de recensamantul populatiei cat si de administratia publica locala, situatia invatamantului la nivelul comunei Vicovu de Sus, se prezinta astfel:

1995/1996 2001/2002

a. Numarul unitatilor scolare: 14 14

- gradinite; 6 6

- scoli cu clasele I - IV; 1 1

- scoli cu clasele I - VIII; 5 5

- scoli cu clasele IX - XII; 1 1

- scoli speciale. 1 1

b. Populatia scolara - total- 3.425 3.664

- prescolari; 515 620

- scoala primara; 2.229 1.083

- gimnaziu; } - 1.076

- liceu; 313 463

- scoala profesionala; 98 - 76-profesional

" 76-ucenici

- scoala speciala; 270 270

- facultati. - -

c. Cadre didactice ce activeaza - 233

- titulari - total - 137

- din care navetisti: - 18

- suplinitori - total - 96

-din care: -necalificati: - 26

-navetisti: - -

- calificati: - 70

-din care:

- invatatori: - 9

- din care:

-cu studii superioare: - 61

G. SANATATEA

Asistenta medicala in comuna Vicovu de Sus este asigurata prin:

4 dispensare medicale;

1 casa de nasteri in cadrul Centrului de Sanatate "Ion Nistor";

6 medici, medicina generala;

18 cadre medicale cu studii medii;

3 persoane, personal auxiliar.

Principala cauza a mortalitatii este fenomenul de imbatranire a populatiei.

H. COMUNICATIILE

Posta, telefon

Comuna Vicovu de Sus este deservita de o centrala telefonica manuala de tip B.C.-manuala cu un numar de 5 linii. Ea este amplasata in cladirea postei si deserveste un numar de 234 abonati, avand un circuit semiautomat cu municipiul Suceava si unul cu municipiul Radauti.

Centrala este arondata si deservita de C.T.M. - zona Radauti.

Avand in vedere gradul scazut de telefonie al localitatii, se impune schimbarea centralei de tip B.C.-manuala cu o centrala automata de capacitate mai mare - selectiva.

Reteaua feroviara

Aceasta reprezinta 0,26% din teritoriul intravilan (4,26 ha.).

Principala cale de transport o reprezinta linia ferata Dornesti - Radauti - Gura Putnei - Nisipitu, cale ferata construita in anul 1893, cu o lungime totala de 59 km si avand o ramificatie de 6 km care asigura legatura intre Gura Putnei si Putna.

Pe teritoriul comunei calea ferata (linie simpla) are o lungime de 6 km , fiind deservita de 2 statii, Vicovu de Sus si Bivolarie.

Nivelul dotarilor si starea tehnica a liniilor nu permit viteze mari.

Distanta fata de centrul civic al comunei nu este semnificativa, satele fiind compacte.

Fata de resedinta de judet, municipiul Suceava, comuna Vicovu de Sus se afla situata la o distanta de 65 km.

Reteaua rutiera - reprezinta 5,01% (84,84 ha) din teritoriul intravilanului.

Comuna Vicovu de Sus este strabatuta de drumul national (DN- 2E) si de drumul judetean (DJ 209G).

Sistemele rutiere sunt cu imbracaminti asfaltice usoare, pe drumurile nationale si judetene si pietruite si cu pamant pe drumurile comunale si strazile locale, avand o stare mediocra spre rea.

In programul de dezvoltare a comunei este prevazuta modernizarea si extinderea cailor de comunicatie in vederea prestarii unui turism de tranzit modern. Sunt prevazute lucrari pentru consolidare a zonelor cu alunecari de teren si expuse inundatiilor.

I.       ELECTRIFICAREA

Comuna Vicovu de Sus, este alimentata din reteaua de distributie de 20 kv, ce porneste din statiile de transformare.

Reteaua de joasa tensiune destinata consumatorilor casnici, precum si iluminatul public este racordata la posturile de transformare de tip aerian, amplasate pe teritoriul comunei.

In comuna sunt 12 posturi de transformare aeriene, a caror putere variaza intre 40 kva si 250 kva. Aproape toate gospodariile sunt electrificate, cu exceptia a 10 gospodarii mai izolate ce sunt neelectrificate.

Arterele de drum principale sunt prevazute cu instalatii de iluminat public. Se folosesc lampi cu vapori de mercur iar pe drumurile periferice se mai folosesc lampi cu becuri incandescente. Reteaua de iluminat public, precum si reteaua de joasa tensiune destinata consumatorilor casnici este de tip aerian, instalata pe stalpi de sustinere din beton (cca.90%) sau lemn.

Starea tehnica a retelei de alimentare cu energie electrica este in general satisfacatoare.

J.  CULTURA

Dotarile destinate culturii in comuna Vicovu de Sus se prezinta astfel:

- camine culturale - 4;

- biblioteci comunale - 1

- nr. volume - 15.000;

- nr. cititori - 1.000

- orar: 8˚˚- 16˚˚;

- biblioteci scolare: - 6;

- cinematografe - 5;

- case memoriale - 1.

K.   RELIGIA

Precizari privind religia sunt prezentate in subcapitolul "Structura populatiei dupa credintele religioase"

Administratia publica locala - in comuna Vicovu de Sus este asigurata de Primarie unde lucreaza un numar de 18 persoane, un Birou de Politie cu sediul in comuna Vicovu de Sus- Centru.

Serviciile - in comuna Vicovu de Sus sunt asigurate de:

1 oficiu de telecomunicatie;

1 oficiu de posta;

1 circumscriptie sanitar-veterinara;

1 filiala C.E.C.;

1 filiala a Cooperativei de Credit;

2 farmacii.

L. TARGURI, EXPOZITII

In comuna Vicovu de Sus nu se organizeaza targuri si expozitii.

M.    OBICEIURI SI TRADITII

Vicovul este, in ansamblul sau, un adevarat atelier de creatie, un depozitar al artei populare traditionale, de o valoare estetica majora.

Vicovu de Sus ofera o diversitate de conditii, care au dat nastere unei diversitati de ocupatii, toate generand si inlesnind realizarea unei variate game de creatii artistice in lemn, tesaturi, piele, metal, etc.

Arta populara - este vie si se incadreaza in actualitate, nu atat pein persistenta unor elemente traditionale, ci prin contemporaneitatea relatiei functie-valente estetice, in paralela cu industrial-design-ul, care este o inventie moderna si poate fi considerat drept o preluare, o mutatie in zilele noastre, la noi necesitati, cu noi materiale si mijloace tehnice a unor forme traditionale a acestei duble relatii.

Intre piesele de port ale costumului national local se disting categorii de baza - camasile, fotele (catrintele), itarii - elemente de imbracaminte strict necesare, care in structura lor au ramas neschimbate de-a lungul anilor, cat si elemente complementare si accesorii, care intregesc costumul in conditii si situatii bine determinate (anotimpuri, ocazii, etc.).

Alte elemente ale costumului national traditional specifice zonei, purtate in functie de anotimp, sunt: bonditele cu "prim", cojocul mare cu maneci si sumanul.

Incaltamintea femeiasca este constituita la portul vechi, din opinci legate cu nojite din lana neagra, care se poarta peste ciorapi din lana, iar incaltamintea barbateasca o constituie cizmele de culoare neagra.

Costumele nationale din comuna Vicovu de Sus sunt specifice comunei, prin desenele ornamentale si culoarea acestora, deosebindu-se de costumele nationale din comunele vecine.

Obiceiuri de Anul nou

In afara de "uratori", capra, buhai (specifice in Bucovina), in Vicovu de Sus se organizeaza in fiecare an "Malanca lui Stefan cel Mare", o piesa ce cuprinde 15 - 20 de persoane, de obicei "flacai", ce se prezinta calare pe cai si care poarta costume deosebit de frumos ornamentate.

Premierea anuala a acestei piese are loc, de peste 20 de ani, in fata sediului Consiliului local, in ajunul Anului nou, de obicei la orele 13ss si este asistata de un numar mare de localnici.

Nunta - se desfasoara dupa un ritual specific zonei, unele momente din ritual fiind diferite de la un sat la altul al comunei.

Principalele momente ale nuntii sunt

- "tocmeala" - intelegerea dintre socrii cu privire la zestre;

- ducerea zestrei ( cu 1-3 zile inainte de cununia religioasa);

- cununia religioasa, cand cu ocazia deplasarii la biserica (de obicei in carute trase de cai), pe langa nuntasii obisnuiti, mirii (ce se gasesc in carute diferite), sunt insotiti de o echipa de "vatajei" (cavaleri de onoare), care chiuie atat la dus, cat si la intorsul de la biserica;

- "pripoiul" - desfasurarea propriu-zisa a nuntii, cu ritualul specific.

N.    DIVERSE

Situatia constructiilor:

dupa recensamantul din 2002:

Tipul de asezare

Vicovu de Sus este tipul de asezare rasfirata, a carei vatra alungita este organizata pe cursul vaii raului Suceava si "de-a lungul drumului", de-a lungul soselelor ce merg paralel cu apa.

Materiale pentru constructii: lemnul, piatra, nisipul, caramida, cimentul, varul, prefabricate, fierul.

Gospodariile sunt reflectarea nemijlocita a ocupatiilor practicate de populatia din zona.

Casele taranesti traditionale in comuna Vicovu de Sus sunt de tipul "case cu doua camere de locuit despartite printr.o tinda". Dintre cele doua incaperi de locuit, una se foloseste zilnic, iar cea de-a doua, numita de obicei "casa mare", serveste numai in zilele festive sau pentru primirea oaspetilor. Accesul in locuinta se face numai prin tinda, care ramane predominant o incapere de trecere, fiind folosita uneori si pentru depozitarea obiectelor de uz casnic. La locuintele cu acest plan, construite mai de curand, in tinda se aseaza cuiere pentru haine. Fiind incapere de trecere, tinda nu este incalzita. La casele mai vechi tinda nu are pod, in schimb la cele de data mai recenta ea are plafon ca si la incaperile de locuit. Adancimea tinzii este egala cu a incaperilor de locuit, afara de cazurile in care in fundul tinzii se construieste camara de alimente.

O componenta importanta a planului locuintei taranesti traditionale este prispa. La unele locuinte prispa este deschisa. La casele mai vechi prispa consta adesea dintr-o umplutura de pamant si piatra lipita cu lut, pana la inaltimea temeliei. Prispa este, mai intotdeauna, marginita de stalpi simpli sau cu decoratie realizata prin tehnica cioplirii sau a crestaturii (crestarii). Pe treimea inferioara, la unele case, prispa este inchisa cu o balustrada de scanduri.

Peretii caselor sunt varuiti in alb, avand (de cele mai multe ori) un brau negru in partea de jos, brau a carui latime nu depaseste, de regula, 50 cm.

"Talpile" casei sunt asezate pe o temelie de piatra de rau. La vechile locuinte temelia consta dintr-un rand de piatra asezata chiar la suprafata solului ( de aceea locuinta traditionala, in general, nu are pivnite la subsol).

Corpul casei, a carei inaltime nu depaseste 2,20 m este protejat de un acoperis inalt, in 4 ape sau table. Acoperisul in 2 ape a aparut dupa al doilea razboi mondial, ca o influenta a casei din asezarile cu colonisti germani. De aici si denumirea de "casa nemteasca" data locuintelor cu acoperis in doua table (doua ape).

Invelitoarea casei este executata din "dranita" (sindrila). Pe tabla din fata a acoperisului sunt practicate 2 - 3 deschideri a caror denumire de "cahle" ne indica rostul lor: ele servesc la evacuarea fumului din pod, intrucat aceste locuinte nu au cos de fum.

Noile locuinte

Dupa cel de-al doilea razboi mondial se constata un proces continuu de transformare, din ce in ce mai rapid a comunei, proces in care atat locuintele cat si anexele gospodaresti capata alte infatisari, alte proportii, alte structuri tipologice. Locul acareturilor monofunctionale, dispuse pe suprafete mari, dupa cerintele economiei si regulile traditiei, il iau constructiile de proportii mult mai mari, cu functii multiple, concentrate in curti cu dimensiuni mult mai reduse. Noilor tipuri de constructii, polifunctionale, le corespund noi structuri de organizare a gospodariilor. Acest fenomen este consecinta fireasca a procesului de transformare economica si culturala a societatii din tara noastra, a ridicarii nivelului de viata, a unor schimbari pregnante in atitudinile si aspiratiile populatiei.

Noile locuinte, cu un singur nivel, prezinta planuri mai dezvoltate. In multe case, pe langa diferente de dimensionare si de organizare a spatiului interior, in raport cu tipurile traditionale de locuinta, intalnim incaperi cu functiuni specializate: dormitor, sufragerie, bucatarie, camera de zi, camere pentru copii, baie, etc. Aceste case reflecta posibilitatile materiale, precum si noile aspiratii si cerinte culturale ale cetatenilor.

O. POSIBILITATI DE DEZVOLTARE

Atuuri pentru dezvoltarea agriculturii si cresterii animalelor:

existenta suprafetelor de teren arabil la majoritatea gospodariilor, ceea ce permite cultivarea de plante care sa asigure o parte din necesarul de legume, cartofi, etc.;

existenta izlazului comunal;

traditie in cresterea animalelor.

Atuuri pentru dezvoltarea activitatilor neagricole:

existenta sectoarelor de industrializarea lemnului;

existenta unei infrastructuri corespunzatoare (drumuri modernizate, cale ferata, electrificare, telefonie);

traditii artizanale;

existenta de societati comerciale si asociatii familiale care confectioneaza incaltaminte;

existenta materialelor de constructie (lemn, nisip, piatra).

Atuuri pentru dezvoltarea de activitati noi:

excedent de forta de munca;

excedent de produse de origine animala (lapte, carne, lana);

pondere scazuta a populatiei ocupata in servicii;

potential turistic.

P. OBSERVATII, PRECIZARI

Indicatorii prezentati si comentati s-au stabilit pe baza studierii documentelor existente ( recensaminte, centralizatoare registru agricol), a monografiilor intocmite de prof. Dumitrascu Dan si ing. Procopov Marian, cat si prin consultarea persoanelor ce detin informatii utile scopului urmarit.

Coordonarea activitatii de elaborare a prezentei lucrari a fost realizata de catre specialisti din cadrul CIFIDEC Vatra Dornei.

Activitatea de elaborare a lucrarii s-a desfasurat in perioada mai - decembrie 2002.