Alimentatia cabalinelor

ALIMENTATIA CABALINELOR

Participarea valorificarii hranei de catre cabaline

Cabalinele , animale ierbivore monogastrice, au cateva particularitati de digestie si implicit de valorificare a hranei, diferita de ale altor spp de animale.

Digestia gastrica e continua si priveste indeosebi tractiunile alimentare provenite din nutr de volum (celuloza si prot), aceasta va continua in intestine. Digestia gastrica a altor componente e foarte scazuta ( glucide simple) sau aproape nula ( grasimi , minerale).

Un aspect specific intalnit la cabaline este fenomenul de stratificare a nutr in stomac (fibroasele , fanuri , grosiere), se aseaza pe marea curbura, iar conc in centru si de aici necesitatea ca adaptarea si administrarea fibroaselor sa se faca inaintea administrarii conc, altfel acestea din urma se elimina nevalorificate, incomplet digerate, si in plus pot apare colici sau alte tulburari digestive.

Intestinul subtire e locul esential al digestiei. Aici rezulta ca princ produsi terminali ai digestiei glucoza si AA care prin absorbtie vor acoperi necesarul de energ, prot al animalelor. Cant de glucoza si AA produse in intestinul subtire st dependente de structura ratiilor, astfel la ratii cu o pondere mare a concentratelor se produc cant mai mari de glucoza si AA (porc), in timp ce la ratii dominante de nutr fibroase se produc cant mai mici (rumegatoare).

Mineralele st absorbite fie la inceputul intestinului subtire ( Ca), fie pe toata intinderea sa ( Na, Mg, micro min) , fie la sfarsit (P) sau cu specificatia ca procesul va continua in intestinul gros.

In intestinul gros, segmentul cel mai voluminos al tubului digestiv, are loc procese fermentative la care st supuse rezidurile alimentare nedegradate pana at, astfel in urma degradarii rezidurilor glucidice rezulta ac grasi volatili, care la ratii dominante de fibroase pot furniza pana la ²/₃ din energia totala absorbita, aproape ca la rumegatoare.

In intestinul gros (cecum) se poate sintetiza si prot microbiana si vitamina din complexul B , numai ca gradul lor de absorbtie e foarte scazut, situatie total diferita fata de cea intalnita la rumegatoare.

Alimentatia armasarilor

Armasarii trebuie hraniti a. i. sa fie mentinuti in cond de   permanenta, in ciuda caract sezonier al montei.

In perioada aug-feb armasarii st in repaus sexual. Se considera ca in aceste cond trebuie hraniti la niv de intretinere, cu specificatia ca necesarul de intretinere al lor e mai mare cu 10-20 % decat al altor categ de cabaline (iepe, cai de munca).

Dat necesarului scazut in perioada de repaus sexual ei pot fi hraniti numai cu nutr de volum,nutr verzi(vara), fanuri si suculente(iarna). Daca ei st folositi si la alte activitati( calarie , tractiune), at in ratii trebuie sa se includa si concentratii.

Perioada de monda martie - iulie. In aceasta perioada necesarul creste si creste cu atat mai mult cu cat intensitatea folosirii la monta e mai mare; la folosirea lejera la reproductie(1 monta la 2 zile), se considera suficienta suplimentarea necesarului de intretinere cu 15%, iar la folosirea intensa la reproductie (2 monte/zi) necesarul de intretinere se majoreaza cu 40%.

In aceste cond necesarul creste, folosirea conc in ratii e  obligatorie putandu-se ajunge la 4-5 kg/zi la folosirea intensa la reproductie. Ponderea concentratiilor in ratii ajunge la 40%. Alaturi de concentrate se introduc nutr de volum.

In perioada de stabulatie se administreaza fanuri (8-10 kg/zi ) si morcov (8-10 kg/zi). E posibil ca o parte din ele sa fie inlocuita cu silozuri de calitate.

Nu se recomanta silozuri de lucerna. Daca perioada montei e plasata pe timpul verii se folosesc nutr verzi (10-15 kg/zi) si fanuri (4-5 kg/zi).

Au tentatia de a consuma mai mult decat au nevoie, asa incat trebuie sa se aiba in vedere acest lucru (trebuie sa fie suplii).

Alimentatia iepelor

In primele 7 luni de gestatie, dezvoltarea fetusilor e lenta, a. i. hranirea iepelor la niv de intretinere e suficienta. In ultimele 4 luni de gestatie ritmul de dezvoltare al fetusilor se intensifica, creste necesarul iepelor si trebuie sa creasca si cant de nutr administrata.

La fatare iepele pierd cca 10-14 % din propria greutate, prin fetusi, anexe fetale si lichide fetale si in primele 2-3 sapt de lactatie ele mobilizeaza fiziologic o parte din rezervele corporale. Se urmareste insa ca aceasta mobilizare sa nu depaseasca 5% din greutate pt ca se creeaza riscul intarzierii refecundarii. Acest lucru e posibil sa se intample pt ca cel mai adesea fatarile au loc la sfarsitul stabulatiei si inceputul verii cand hrana e deficitara calitativ.

Necesarul iepelor se compune din :

o  necesarul pt intretinere ,

o  necesarul pt gestatie si/sau lactatie.

Necesarul cel mai mare se evidentiaza in perioada de lactatie in prima ei parte, at cand prod de lapte e maxima.

In prima parte a lactatiei produc 2-2,5 kg lapte/100 kg GV. La o asemenea productie de lapte necesarul se multiplica de 2,5 ori. Necesarul e de 2,5 "m".

Hranirea practica a iepelor. Aceasta e dependenta in principal de tipul de manji produsi (sport sau tractiune), mai pot fi luate in discutie folosirea in tractiune si cond de cazare in adaposturi inchise sau aer liber.

Iepele care produc manji destinati sportului st hranite cu o rigoare mai mare, aceasta consta in folosirea celor mai bune nutr de volum si in folosirea unor cant mai mari de concentrate in ratii. Iepele care produc manji destinati tractiunii pot fi hranite cu cant mai mici de concentrate , cu nutr de volum de calitate medie, iar o parte din fanuri pot fi substituite de grosiere.

Perioada de gestatie e plasata in sezonul de stabulatie . In aceste cond ratiile st alcatuite din 6-8 kg fanuri, 8-10 kg sfecla sau silozuri si 2-3 kg concentrate. Daca lactatia e plasata in sezonul de stabulatie cresc cant de fanuri la 8-10 kg/zi, se mentin cele de suculente si cresc cele de concentrate la 4-5 kg/zi. Lactatia prinde si perioada de vara , in aceasta situatie nutr de baza st nutr verzi 25-30 kg/zi. Fanurile se pot administra optional substituind partial o anumita cant din nutr verzi, se folosesc si concentrate 4-5 kg/zi. La 4-5 kg nutr concentrate ponderea conc in ratii e de cca 40%.

Alimentatia tineretului cabalin

La fatare manjii au anual 10% din greutatea mamei (45-55 kg la rasele usoare si 65-75 kg la rasele grele). In primele luni de viata manjii isi dubleaza greutatea corporala, pot realiza sporuri de peste 1,5 kg/zi chiar si 2kg. La intarcare (6-7 luni) ating 200-250 kg (daca apartin raselor usoare) si 300-350 kg (raselor grele). La 1 an realizeaza cca 50% din greutatea de adult, iar la 2 ani cca 70%. Definitivarea cresterii 3,5-4 ani.

Acest proces intens de crestere e influentat de rasa, conditiile de cazare, insa e dependent de conditiile de hranire.

O hranire defectuoasa si prelungita poate compromite dezvoltarea si conformatia animalelor. In perioada de lactatie (primele 3 luni) necesarul ridicat al manjilor e acoperit de lapte. Insa incepand cu varsata de 1 luna se impune si administrarea nutr uscate reprezentate prin nutr combinate si fanuri de calitate.

Nu se recomanda folosirea la discretie a nutr concentrate pt a putea evita ritmuri mari de crestere care ar putea produce malformatii scheletice.

Cant de concentrate se recomanda a creste treptat, astfel ca in jur de 3 luni sa ajunga la 1,3-1,5 kg/zi , iar in preajma intarcarii la 1,5-2 kg/zi.

Mai mult decat la alte categ de tineret o atentie deosebita trebuie acordata in cazul tineretului cabalin la aportul ratiilor minerale ( Ca, Mg, P) pt a evita aparitia unor osteopatii. Dupa intarcare strategia hranirii e dependenta de destinatia manjilor.

Tineretul cabalin destinat sportului e hranit cu ratii avand o conc nutritiva mai mare data de nutr combinate adecvate si fanuri de calitate. Nutreturile se administreaza restrictionat 2-2,5 kg/zi , iar fanurile la discretie.

Tineretul cabalin destinat tractiunii poate fi hranit cu o ratie cu conc mai mica mai ales pe timpul iernii. In aceasta situatie iarba, nutr verzi consummate pe timpul verii va fi mai bine valorificata printr-o crestere compensatorie. Daca in decursul verii sporurile st prea mici at ele trebuie recuperate in iarna urmatoare.

In cazul tineretului cabalin destinat sportului, ponderea concentratiilor in ratii ajunge la 50%.

La tineretul cabalin destinat tractiunii ponderea e mai mica ajungand la 20%.

Alimentatia cailor de munca si sport

Miscarea antreneaza in primul rand o crestere a necesarului de energie dat activitatii muschilor scheletici si a intensificarii functiilor aparatului circulator si respirator. Aceasta crestere este dependenta de natura, durata si intensitatea efortului depus. Pe masura intensificarii metabolosmului ca urmare a efortului cresc si pierderile de N , pe cale urinara, ceea ce det si cresterea necesarului de proteina. Este adevarat , intr-o masura mai mica decat cresterea necesarului de energie.

Necesarul de minerale si vitamine creste si el la efort insa nu de o maniera importanta. Cresteri mai mari se consemneaza totusi in cazul Na (care se pierde prin transpiratie -vara), dar si al Ca, P,Fe si vitaminei E.

Alimentatia cailor de munca depinde de intensitatea efortului depus. Se disting 3 tipuri de efort:

o  Usor (1-2 h/zi)

o  Mediu (3-4 h/zi)

o  Greu ( 5-6 h/zi)

In linii mari necesarul de energie creste fata de cel de intretinere cu cca 25% efort usor, 50% efort mediu si 100% efort greu, iar necesarul de proteina creste cu 15% indiferent de tipul de efort. La un efort greu cant de concentratii din ratii pot ajunge la 5-6 kg/zi ceea ce repr 65% concentrate in structura ratiilor. La eforturi grele ponderea ajunge la 65%.

Alaturi de concentrate alte nutr de baza st fanurile chiar si pe timpul verii (la eforturi mari). Daca se afla in repaos caii st hraniti iarna cu fanuri si grosiere chiar si de calitate medie 10-12 kg/zi. Pt caii de munca care depun eforturi grele fanurile se folosesc si pe timpul verii cca ½ din cant recomandata pe timpul iernii, alaturi de nutr verzi 15-20 kg si de concentrate. E posibil ca in perioada de stabulatie sa se foloseasca ca nutr de volum si sfecla si silozurile dar nu mai mult de 10-15 kg/zi. Se are in vedere la eforturi medii si grele ca ratiile sa fie administrate in 3 tainuri si se recomanda ca tainurile sa nu se administreze imediat dupa o repriza de efort pt ca functiile digestive st incetinite si pot apare tulburari digestive.

Hranirea cailor de sport . Se disting 4 tipuri de efort:

o  Foarte usor

o  Usor

o  Mediu

o  Greu

Ratiile destinate cailor de sport st formate din nutr obisnuite folosite in hrana cabalinelor,  insa difera forma lor de prezentare mai ales in timpul concursurilor.

De ex: nutr concentrate sub forma de nutr combinate st granulate, iar fanurile st brichetate. Ratiile se stabilesc individual si saptamanal in fct de programul lor. Nr de tainuri este de 3. Concentratele se distribuie in parti egale la cele 3 tainuri , iar voluminoasele in fct de momentul zilei in care  e programat efortul. La caii de sport care depun eforturi grele ponderea concentratelor in ratii tinde catre 50%, ea scazand odata cu reducerea efortului.

Una dintre problemele actuale legate de caii de sport e folosirea drogurilor pt stimularea performantelor, adica similar cu ceea ce se petrece in cazul sportivilor.