Gheorghe (-26 m)
Bratul Sulina (-18 m)
Si pe langa lacurile:
Belciug (-12 m)
Rosu (-2,5 m)
Gorgova (-2,5 m)
Matita (-2 m)
Cele mai inalte zone se afla pe malul Chiliei (6,5 m), malul Letei (13 m), de asemenea si in zona dunelor Caraorman, in regiunea complexului mlastinos Razelm, unde se afla insulele stancoase Bisericuta (4 m) si Popina (49m).
4. Hidrografia
Reteaua hidrografica a deltei este un mare obiectiv turisic. Reteaua hidrografica aprovizioneaza lacurile cu apa, cu subsatnte minerale si organice aduse de apa si constitue cai de acces in zonele in care nu se poate ajunge pe jos. Reteaua include: bratele Dunarii, ape statatoare si canale. Cat despre brate, ele sunt patru, dintre care numai trei au au gura de varsare in mare: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Tulcea este amplasat intre ramificatiile Chilia si Sf. Gheorghe. Bratele Tulcea si Chilia erau initial unul din cele doua brate ale deltei. Mai tarziu celelalte doua brate s-au separat: Sulina si Sf. Gheorghe.Pentru a evita confuziile, niste cercetatori au considerat ca doar trei brate ar trebui sa fie enumerate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Sulina si-a pierdut caracterulinitialdatorita interventiei omului. La inceput a fost dragat chiar la gura lui curand dupa 1858, si mai tarziu pe toata lungimea, aceasta intre 1880 si 1903, cand datorita depunerilor lungimea lui s-a scurtat de la 83,8 km. la 62,6 km. Datorita imbunatatirilor facute aceasta apa si - a pierdut vechiul aspect si nume de brat, fiind notat pe harti canal. Imbunatatirile si intretinerea canalului Sulina nu au fost limitate pana la perioada mentionata, au fost continuate, pana cand a devenit o cale navigabila de importanta internationala, fiind o parte a sectorului maritim al Dunarii cu o lungime totala de 170 km.
Reteaua hidrografica este destul de complexa si cititorul va fi capabil sa o urmareasca pe harta si pe schitele care arata rutele turistice.
5.Flora si fauna
Vegetatia deltei creste in zone variate: ape curgatoare, ape statatoare, grinduri, dune si plaje. Este estimat ca Delta Dunarii incude aproape 1150 specii de plante.
Planctonul - plante microscopice plutitoare- si zooplanctonul - animale microscopice plutitoare, sunt abundente in apele statatoare si curgatoare. Planctonul constitue hrana pentru pesti. Viteza apelor curgatoare nu permite cresterea plantelor mari. Specii variate de alge populeaza acest mediu dinamic, numarul lor atingand milioane intr-un metru cub.
Flo
ra deltei a constituit grija multor cercatatori. Dovezile sunt numarul mare de lucrari publicate. Pe langa langa cateva foarte interesante plante, despre care vom vorbi mai tarziu, trebuie acordata o atentie mare relatiei care exista intre plante si mediu. Ne referim la numarul mare de plante care sunt tolerante cu altele si chiar se ajuta intre ele. Numele asociatiei este dat de planta sau plantele dominante: stuf, rogoz, iarba, pipirig, crin, buruiana de mlastina, maracini s.a., dar toate au nume latine de plante: Typhaetum, Phragmitetum, Myriophylla-Potametum a.
