Importanta economica
In Romania in anul 1899 s-au constatat oficial 15211 porci bolnovi cu o mortalitate de 71%
In anul 1975 in S.U.A. pierderile cauzate de ''peste porcina'' erau evaluate la 30-40 milioane de $ si uneori s-a ajuns la 65 milioane $
3. Introducere despre boala
Pesta porcina este o boala infecto-contagioasa specifica porcului, produsa de un virus filtealul specific cu mers epizootic caracterizata din punct de vedere anatomoclinicca boala acuta, febrila, cu aspect de septicemie hemoragica.Boala se complica uneori in cursul evolutiei sale in formele mai lente, prin infecti datorita mai ales posteurelelor care produc leziuni pulmonare si salmonelelor care produc leziuni intestinale de tip necrotic.
Denumirea populara :''ciuma porcilor''
4.5. Istoric si raspandire
Pana la stabilire naturii sale virotice ''pesta porcina'' a fost confundata cu Pasteureroza si Salmoneroza porcului, fiind cunoscuta sub numele de: Pneumoenterita infectioasa a porcului.
Boala a fost semnalata prima data in anul 1833 langa Cincinati, in statul Ohaio din America de N., fiind descrisa sub numele de: ''hog-chorela'', caracterizata ca o epizootie cu mare difuzibilitate.
In urmatoarele 2 decenii, dupa prima ei aparitie, boala s-a extins in toate statele Americii de N. producand pagube mari. Ea continua sa fie confundata cu alte boli din grupa bolilor rosii ale porcului (rujetul, posteureroza, salmoneroza).
Schimburile intre statele industriale si comertul intre S.U.A. si Anglia ;mai ales importul de reproducatori au dus la introducerea bolii in Anglia unde a fost semnalata prima data in 1862, langa Windsor.
Din Anglia prin reproducatorii importati boala patrunde mai tarziu in: Norvegia(1882), Suedia(1882), Elvetia(1886), Germania(1893), Olanda, Danemarca. In Franta este semnalata prima data langa Marsilia in anul 1867; in acelasi an este semnalata in Rusia, ea fiind adusa prin reproducatorii amelioratori.
Mai tarziu ''pesta porcina'' a fost identificata in Austro-Ungaria(1895), Serbia(1896).
Pana la sfarsitul secolului al-XIX-lea, boala s-a extins in toate tarile din Europa.
In Romania boala a fost constatata prima data la ferma Bragadiru, langa Bucuresti de Storcovicisi Rugler(1893), care au facut la noi in tara prima descriere clinica, epizootologica si anatomo-patologica a ''pestei porcine''.
In 1896, a fost prevazuta ''Legea de politie sanitar veterinara '' sub numele de pneumonia porcului, alaturi de Rujet.
6.Etiologie
Agentul etiologic al ''pestei porcine'' descoperit de catre Schewenitz si Dorset (1903) este un virus filtrabil care contine ARN, este sensibil la eter si este inrudit antigenic cu virusul bolii mucoaselor.
Virusul ''pestei porcine'' are forma rotunda iar ca dimensiuni face parte dintre virusurile mici avand un diametru de 30-35 milimicroni in medie. Virusul are proprietatea de a fi separat prin spalare. Aceasta proprietate poate fi manifestata si de catre hematiile altor specii de animale decat porcul.
Virusul ''pestei porcine'' este capabil sa declanseze singur boala la porc, in doze foarte mici. Tulpinile de virus din epizootiile de teren sunt putin mai virulente.
6.a. Caracteristicele virusului pestei porcine (v.p.p.)
Este un virus filtrabil, din grupa virusilor lipo-nucleo protidice, fiind un microorganism cu grad mai inalt si mai complex decat virusurile din grupa nucleo-protidice.
Este un virus invizibil la microscop, inclusiv prin metoda de microscopie fluorescenta. La microscopul electronic, in serul porcilor infectati virusul se prezinta sub forma unor corpusculi sferici cu dimensiunea de 20-30 milimicroni, care nu se gasesc in serul porcilor sanatosi.
Virusul trece prin filtrele Bergfeld, Chambeland, Mandler si Yeitz E.K. Sarcina sa electrica este negativa. El este absorbit pe anumite particule inerte ca : hidroxidul de aluminiu, eaolin, carbune, metale in stare coloidala, pe unele celule vii sau moarte (hematii, leucocite, bacterii). La porcii bolnavi virusul este atat de aderent de globulele rosii incat chiar dupa spalare repetata in ser fiziologic a globulelor rosii, acestea raman virulente.
