Valenta psihoterapeutica a relatiei om - animal, o tema actuala intr-un program doctoral

Valenta psihoterapeutica a relatiei om - animal, o tema actuala intr-un program doctoral

Doctoranda in cadrul Departamentului de Psihologie al Academiei Romane, Maria Ardelea preia perspective istorice si studiaza "Terapia cu cai", tema noua in cultura si Psihologia romaneasca . La sfarsitul secolului 18, teoriile privind influenta benefica a animalelor de companie asupra omului au inceput sa fie aplicate in tratamentul tulburarilor psihice.

Un experiment in acest domeniu a initiat William Tuke, in Anglia, la Centrul Azil "The York Retreat". Acest experiment a presupus aducerea in curtea Centrului a unui numar de animale, printre care iepuri, pescarusi, soimi si pasari de curte.

Avantajele animalelor de companie au fost sistematic urmarite sub aspectul rolului terapeutic in tratarea bolilor fizice. Florence Nightingale, in "Note despre meseria de asistenta medicala", (1880), a consemnat ca un animal de talie mica este de cele mai multe ori un camarad excelent pentru persoanele bolnave si in special pentru cazurile cronice.

B.Levinson este primul care a coordonat un studiu aprofundat asupra acestui gen de relatie intre om si animal. "Animalele de companie reprezinta o oprire intre statii pe drumul de intoarcere catre starea de bine emotionala", - a fost concluzia studiului .

Pe la mijlocul anilor '80 ai veacului ce s-a incheiat se dau explicatii stiintifice pentru avantajele terapeutice manifeste ale companiei animalelor.

Prima schimbare importanta a fost sesizata printr-un studiu de anvergura pe 92 de pacienti ai unei sectii clinice cardiovasculare. S-a dovedit statistic ca pacientii ce detineau animale de companie traiau un timp mai indelungat decat ceilalti (Friedman).

Studiul respectiv a condus la urmatoarele concluzii:

animalele sunt capabile sa induca o stare de inhibitie psihologica a framantarilor sufletesti, de relaxare printr-o focusare a atentiei si stabilitatea acesteia (Katcher);

animalele de companie provoaca oamenilor o reducere a stresului, deci o ameliorare printr-un suport societal inedit .

Cautand in istoria umanitatii, aflam ca animalele au avut o functie de helping in ceea ce priveste tratamentul unor boli . Daca spiritele maniate ale animalelor erau, de cele mai multe ori, cauza unor boli, raniri sau socuri, s-a dovedit insa ca, spiritul protector al animalului putea fi chemat sa medieze procesul de vindecare .

Aceste opinii au persistat si in era moderna, desi credintele in animism fusesera anihilate in ultimii 1000 de ani. In Europa, in Evul Mediu, practicantii animismului fusesera persecutati si asemuiti vrajitoarelor.

In perioada Iluminismului, mentalitatea ca animalele de companie sunt factori de socializare pentru copii si persoanele cu tulburari psihice a devenit foarte cunoscuta; la sfarsitul secolului al 19-lea, cand exista deja o taxonomie a tulburarilor psihice, introducerea animalelor in spitale si azile a devenit o practica. Cu tot interesul fata de aceste prime experimente in terapia intermediata de animale, la inceputul secolului 20, acestea au fost inlocuite de medicina stiintifica axata pe inframicrobiologie, radiologie si psihoterapie, toate luand amploare si baza metodologica. Pana in anii 1960 - 1970 discutiile stiintifice despre rolul benefic terapeutic al animalelor de companie a intrat intr-un con de umbra. Aceasta problematica a fost reluata de catre binecunoscutul terapeut Boris Levinson.

Interesul recent fata de potentialul terapeutic imens al companiei animalelor a fost initiat de un studiu ce a relevat un fapt deosebit de provocator : cresterea duratei vietii persoanelor ce detin animale de companie si au probleme de natura cardiaca. Acest studiu a deschis calea altor cercetari ce au avut ca rezultat definirea efectelor de relaxare sau imbunatatire a nivelului de sanatate pe termen lung : compania animalelor reprezinta o sursa pentru suportul benefic de un tip social deosebit. In ciuda acestor revelatii recente, efectele terapeutice pozitive ale companiei animalelor continua sa fie foarte putin dezbatute in literatura medicala si ignorate in alocarea de fonduri pentru cercetare. Se asteapta o abordare holistica a fenomenului, in termenii unor raporturi optime dintre potential, performanta, procedee de lucru si tehnici de evaluare .

Problematica si baza teoretica

Boris Levinson, in cartea sa "Psihoterapia copilului intermediata de animalele de companie", 1960, descrie beneficiile aduse de cainele sau in sedintele de consiliere a copiilor si tinerilor, oferind numeroase exemple in care animalele optimizeaza efectele terapeutice.

Psihoterapia intermediata de animale (AAT) este o interventie ce vizeaza valorificarea terapeutica a relatiei amicale, progresive, actiona -ludica dintre pacient si animal . Psihoterapia intermediata de animale este directionata de un profesionist in acest tip de terapie, care initiaza, realizeaza efectiv si evalueaza programe interactive . Elementele cheie ale acestui tip de terapie includ obiective si actiuni specifice pentru fiecare individ in parte.

Activitatea recreativa intermediata de animale (AAA) creaza oportunitati de tip motivational, educational, recreativ si "resetari" terapeutice in schimbarea calitatii vietii. Acest tip de activitate are loc in medii variate, dar numai cu ajutorul persoanelor specializate, a unor ajutoare si a voluntarilor, in asociere cu animalele de companie ce indeplinesc anumite criterii. Elementele-cheie ale acestui tip de activitate evita formularea explicita catre client a scopurilor terapeutice specifice, pentru evitarea setului de handicap .

Psihoterapia intermediata de cai (EFP) este un tip de terapie experientiala ce include, evident, caii ; poate include, dar nu este limitata doar la atat, mai multe activitati ecvestre, ca de exemplu manuirea calului, tesalarea lui, datul la coarda, calarie, conducerea unui atelaj sau voltija. EFP este facilitata de un terapeut cu specializari in domeniu, folosindu-se de un cal ce trebuie sa indeplineasca anumite standarde. EFP inseamna o relatie terapeutica in derulare, cu scopuri si obiective clar stabilite de terapeut si receptata de clientul sau.

Hippoterapia este asistata de un terapeut ocupational, un fizioterapeut sau, in cazuri speciale de un logoped, toti specializati in folosirea miscarilor calului pentru a imbunatati starea clientului / pacientului sau.Obiectivul punctual nu este a invata clientul sa calareasca un cal ;terapeutii folosesc metode traditionale ca tratamentul de neurodezvoltare si integrare senzoriala, integrand miscarea calului ca parte a strategiei terapeutice. Scopurile includ imbunatatirea echilibrului, coordonarea pozitiei corpului, controlul motor fin, imbunatatirea articulatiilor si dezvoltarea aptitudinilor cognitive in sarcini bine definite .

Caracteristici intrinseci ale animalelor potrivite pentru terapie

a) Reducerea anxietatii si a temerilor .

Efectele de calmare sunt presupuse de ipoteza biofila (Biophilia Hypothesis), a lui E. O. Wilson (1984), care presupune ca omul poseda o predispozitie genetica de a se orienta si a fi atras de alte organisme vii (Kahn, 1997), fiind vorba de "o tendinta innascuta de a se focusa pe viata si pe procesele acesteia" (Wilson).

Brickel (1985) ofera o alta explicatie, prin resorturi biopsihice generale, pentru posibilele beneficii anti - anxiolitice ale animalelor in context terapeutic, - teoria invatarii. Conform acestei teorii, o activitate ce ofera placere se intareste (consolideaza) spontan si va avea sanse mari de a se intampla in viitor.

Brickel sugereaza ca introducerea animalelor intr-un context terapeutic poate avea un efect de tampon (care amortizeaza) pentru a abate atentia clientului de la un stimul generator de anxietate. Aceasta interfata permite automonitorizare si control in impact cu situatii si stimulari , contrar retragerii si evitarii .

b) Mediere sociala .

Practicienii si teoreticienii interventiilor psihoterapeutice cu ajutorul animalelor au sugerat ca acestea stimuleaza conversatia prin simpla prezenta si comportamentul lor bazal, facilitand un subiect de discutie neutru , extern, pe care oamenii isi pot focusa atentia .

Mai multe studii au aratat ca oamenii sunt perceputi ca fiind mai veseli, mai prietenosi, mai putin periculosi si mai relaxati cand apar intr-un context sau poza alaturi de un animal prietenos, decat in absenta acestuia.

Daca prezenta unui animal ii creeaza terapeutului o imagine mai prietenoasa, mai vesela, mai putin amenintatoare si mai calma avem credinta ca unii clienti vor atinge un nivel de confort mai ridicat si aceasta intr-o perioada de timp scurta. Prezenta unui animal incita la un subiect de conversatie neutru, in care clientul se implica usor, ce poate duce mai tarziu la grabirea si intensificarea dezvoltarii aliantei terapeutice.

c) Atasament, nevoi sociale, instrumentari tranzitorii

Un "obiect de tranzitie", asa cum a fost definit de Winnicott (1951), este un corp neinsufletit, cum ar fi o paturica sau o jucarie din plus, ce are functie de suport pentru un copil , ajutand la reducerea stresului din faza initiala a separarii fata de persoana suportiva ( de exemplu, parinte).

In context terapeutic, animalele sunt deseori descrise ca factori de reducere a stresului din fazele initiale ale terapiei, prin asumarea unui rol de confort si diversiune, pana in momentul stabilirii legaturii terapeutice.

Animalele pot juca deci rolul de figuri de care te poti atasa, deci de obiecte tranzitorii.

"Atasamentul" instituie o relatie emotionala de lunga durata, pe cand aspectul "tranzitional" inseamna o trecere de la o anumita stare la alta, fara legatura emotionala de lunga durata.

Animalele ca factori ai schimbarii cognitive si comportamentale

a) Aspectul cognitiv si socio - cognitiv

Teoriile cognitive si socio - cognitive surprind o relatie continua si reciproca intre cognitia, comportamentul si mediul individului. Telul acestui tip de terapie este sa aduca schimbari pozitive in perceptiile proprii, - in acest fel si asupra comportamentului, - ca mai apoi sa conduca la imbunatatiri in sfera increderii in sine, a eficientei proprii si relational. Schimbarea si invatarea se produc prin observare, imitare, indicatii si asocieri (Allen, Lajoie).

Conceptul de indrumare a clientilor in a invata comportamente dezirabile prin observatie este obisnuit in literatura de specialitate a "Interventiilor intermediate de animale", de multe ori facandu-se referire si la "modelare", un termen introdus pentru prima oara de Bandura (ca invatare societala, 1961).

Un alt avantaj al interventiilor prin intermediul animalelor este abilitatea acestora de a-i ajuta pe oameni sa inteleaga interactiunile sociale potrivite contextului , consecintele si efectele propriului comportament (Brooks, 2001). Animalele sunt abile in a oferi feedback comportamentului social, aceasta datorandu-se, in primul rand, raspunsurilor lor clare, "sincere" si prompte, deopotriva la stimuli pozitivi si negativi.

Bardill si Hutchinson (1997) au descris un fenomen edificator : "Graham, un cocker spaniol, ce traieste intr-o institutie psihiatrica pentru adolescenti, ofera intotdeauna feedback pozitiv la comportamente de blandete de-a lungul zilei. Comportamentele indezirabile indreptate catre Graham, cum ar fi tachinarea sau jocurile mai dure, primesc un feedback negativ - evitatea agresorului si un nivel de atentie foarte ridicat.

Teoria socio - cognitiva are in vedere si alte trei aspecte interrelationate in favoarea folosirii animalelor in roluri terapeutice: eficienta de sine, nivel ridicat al performantelor si incredere in fortele proprii. Eficienta de sine reprezinta increderea individului in propriul comportament , avand consecinte dezirabile; nivelul ridicat al performantei are in vedere transformarea comportamentului indezirabil la un moment dat, intr-unul dezirabil (Allen, 2000). Aceste doua concepte sunt interrelationate in masura in care Bandura a teoretizat nivelul ridicat al performantei ca fiind cea mai buna metoda de crestere a sentimentului de eficienta de sine. Aceastea au legatura si cu notiunea de incredere in fortele proprii, o stare in care individul ajunge sa puna bazele in propriul comportament ce ii va aduce beneficii, atat lui cat si altora (Allen, 2000). Interventiile intermediate de animale sunt structurate in perspectiva dezvoltarii acestor trei aspecte.

b) Teoria rolului

Teoria rolului surprinde o izofunctionalitate ca si teoria socio - cognitiva, din perspectiva mediului social ce modeleaza procesul dezvoltarii.

"Rolul" este definit ca fiind reprezentat de comportamente dezirabile social ce au un set de norme bine stabilite (Biddle). Teoria stipuleaza faptul ca pe masura ce indivizii isi asuma noi roluri, acestia isi modifica propriul comportament conform cerintelor noului rol (Newman, 1995).

Interventiile terapeutice ce au ca scop modificarea comportamentala folosesc pentru clientii lor metoda asumarii unui nou rol, ce poate sa ofere oportunitati pentru invatare si schimbare pozitiva.

Numeroase metode ale interventiilor intermediate de animale se potrivesc acestui cadru teoretic si, pana la un anumit punct, orice program ce ofera indivizilor o oportunitate de a se antrena si a avea grija de animale ii permite acestora sa-si asume rolul de "dascal", indrumator sau "persoana responsabila", (Brickel, 1995).

Concluzii

Asa cum s-a demonstrat, interventiile intermediate de animale isi au originea intr-o varietate impresionanta de discipline si perspective (genetica, biologie, psihologia dezvoltarii, teoria psihanalitica, comportamentalism).

Teoriile privind mecanismele responsabile de avantajele terapeutice inclina sa se centreze fie pe viziunea conform careia animalele poseda abilitati unice ce faciliteaza si contribuie la terapie sau conceptia conform careia dezvoltand o relatie in care trebuie sa te implici si prin achizitionarea de noi deprinderi au ca rezultat increderea in fortele proprii si asumarea responsabilitatii.

Valente personologice ale psihoterapiei cu utilizarea animalelor

a) Relaxarea: AAT stimuleaza relaxarea. Dzikowski (1998) spunea ca prezenta unui acvariu cu pesti intr-un mediu artificial reconecteaza oamenii cu natura. Are un efect de calmare surprinzator. Tehnica este preluata de restaurante si hoteluri de lux .

b) Nivel de confort: Nivelul de comfort al clientului este crescut. Kindsvater (1999) afirma ca principala idee a unui program de terapie cu animale este sa animeze spiritul pacientului si sa aduca alinare membrilor familiei aflati intr-un mediu spitalicesc.

c) Incredere: Increderea este sustinuta si amplificata prin intermediul AAT. Copiii nu mai simt frica de a nu fi respinsi in relatia cu animalele, fiind acceptati de acestea incep sa isi exprime sentimentele (Golin & Walsh, 1994). Incepe procesul de reinvatare in materie de incredere in oameni, fara a se astepta tot timpul doar la ce e mai rau.

d) Stabilirea legaturilor interrelationale si comunicarea: Acestea vor fi sustinute si amplificate prin intermediul AAT. Moses este un caine golden retriever de 2 ani, care o ajuta pe stapana sa terapeuta, in a oferi servicii de terapie clientilor sai. Dew (2000) spune: "Moses a avut initiativa unei actiuni ce mi-a permis mie sa ma apropii de client. Moses s-a asezat exact in fata clientului, uitandu-se in ochii lui, si si-a pus labuta dreapta in poala ei".

e) Invatarea si achizitionarea noilor deprinderi: AAT este responsabila pentru invatarea si achizitionarea unor noi deprinderi. Intr-un studiu al carui autor este Aaron Katcher, doctor in psihiatrie si profesor asociat la Universitatea din Pennsylvania, a avut drept consecinta reducerea simptomelor de hiperactivitate si a deficientelor comportamentale ducand la cresterea capacitatilor de invatare prin expunerea lotului de copii unui mediu cu animale.

f) Mediu de acasa: AAT ajuta la crearea unui mediu in terapie similar celui de acasa. Burke (1992) a constatat ca pacientii agresivi fizic au devenit mai toleranti fata de persoanele din jur cand un animal era prezent. "Animalele normalizeaza un mediu si permit oamenilor sa fie mai apropiati, sa se simta mai comfortabil" (Burke, 1992).

g) Aspecte psihologice: AAT este efectul de resetare a disponibilitatilor clientului. Cercetatorii au evidentiat astfel de efecte terapeutice: scaderea presiunii arteriale si reducerea stresului.

h) Motivatia: Prin folosirea AAT se instituie noi motivatii . Vizitele si terapia cu animale motiveaza pacientii in stare critica sa pastreze speranta pentru o viata dincolo de peretii spitalelor, unde la un moment dat se vor intoarce (Connor si Miller, 2000).

Avantajele tehnicii terapiei cu animale pentru terapeuti.

a) Stresul si oboseala cronica (burnout) diminuate sunt beneficii pentru terapeut cand foloseste AAT in practica terapeutica.

b) Functia de Co-terapeut: animalul coterapeut este mai putin costisitor decat daca lucrezi cu un coterapeut uman.

c) Atingerea: atingerea este foarte importanta. Multi copii nu au parte de asa ceva in viata obisnuita. Adultii au nevoie de atingere de asemenea. Terapeutii sunt sfatuiti sa nu isi atinga clientii datorate problemelor etice si legale. Animalele permit clientului sa atinga si sa fie atinse in conditii de siguranta. Dr. Brook sugereaza ca animalele domestice pun la dispozitie ceva de importanta ancestrala: stimuli tactili (Golin si Walsh, 1994).

d) Corectitudine: Corectitudinea este una din cele mai importante aspecte in terapie. Animalele nu intreaba si nu evalueaza indivizii, chiar par sa-i asculte si sa-i inteleaga; acesta ar fi unul dintre caracteristicile cele mai de pret al animalelor, semanand foarte mult cu tipul de relatie terapeutica ideala (Serpell).

Locatii sau institutii unde Terapia prin intermediul animalelor (AAT) poate fi aplicata / utilizata.

Clinica privata in care pacientii sunt tratati in ambulatoriu ;

Pacienti internati si centre rezidentiale ;

Spitale ;

Scoli ;

Ospicii ;

Centre de recuperare si tabere ;

Situatii si locatii de criza ;

Inchisori si adaposturi ;

Adaposturi de animale ;

Avantajele utilizarii animalelor in Terapia AAT

a) Depresie: Clientilor diagnosticati cu depresie li se pot introduce in procesul terapeutic si animalele de companie. Pentru acestia relatia unica cu un animal de companie poate fi un prim pas necesar in drumul spre recuperare (Whitaker, 1994). Aceasta terapie s-a dovedit a avea rezultate de succes in tratarea depresiei (McCulloch).

b) Singuratate: singuratatea poate fi alinata prin terapia intermediata de animale (Connor si Miller, 2000). Eliminand stresul singuratatii si intensificand interactiunea cu animalele si oamenii, clientii beneficiaza din punct de vedere emotional si motivational (Janssen, 1998). Animalele de companie pot fi sursa confortului prin reducerea sentimentelor de singuratate din timpul schimbarilor cu un nivel de stres ridicat, cum ar fi divortul sau doliu (Sable, 1995).

c) Anxietate si stres: acestea pot fi scazute atunci cand pacientii observa, ating si au grija de animale (Connor & Miller, 2000).

d) Tulburarea de stres post-traumatica: acesti pacienti sunt refractari in general la terapie si au tendinta de a se izola de societate. Totusi AAT poate avea efecte benefice in cazul acestui tip de pacienti.

e ) Abuz si neglijenta: aceasta grupa de pacienti inteleg si relationeaza foarte usor cu animale abuzate, ranite sau batute.

f) Tulburare de atasament: evolutia benefica in cazul acestui tip de tulburare poate fi posibila si prin intermediul AAT. Animalele de companie pot contura un amestec de nevoi emotionale, cateodata fiind substitute ale absentei unui atasament fata de o persoana, iar in alte situatii extinzand aria relatiilor si contactelor sociale.

Atasamentul fata de un animal de companie reprezinta un substitut ce asigura individului apropierea, atingerea si sansa de a se simti util (Sable, 1995).

g) Increderea in sine si autovalorizarea: reglajul psihologic ce sta la baza relatiei dintre om si animalul de companie isi are radacinile in trei principii fundamentale: toti oamenii simt nevoia sa iubeasca si sa fie iubiti, simt nevoia sa se simta valorizati, iar animalele de companie implinesc aceste nevoi (Janssen, 1998).

h) Doliu: doliul poate fi alinat sau redus prin utilizarea animalelor. Sable sugereaza ca aspectul unic al animalelor de companie este proximitatea lor.

i) Relatii interpersonale: acestea pot fi dezvoltate cu ajutorul animalelor. Daca se poate stabili o relatie intre copil si animal atunci cu siguranta se pot pune bazele si unei relatii interumane.

j) Atingerea: prin intermediul ATT, copiii pot invata modalitati pozitive si negative ale atingerii. Terapeutul poate arata copiilor cand, unde si cum trebuie mangaiat un caine, de exemplu si cum se poate simti animalul diferit in functie de modalitatea in care este mangaiat.

k) Tulburari de comportament: aceste tulburari apar la copiii si adolescentii care au fost abuzati sau neglijati. Multi dintre acesti copii s-au izolat de lume. Anii grei din viata lor aduc un set de tulburari ale invatarii, tulburari emotionale si probleme comportamentale, incat nu se pot implica in relatii sanatoase cu alti oameni si nu pot functiona normal intr-un setting social obisnuit.

Specii de animale folosite in AAT

Cainii: Acestia reprezinta animalele cele mai des folosite in AAT. Modelul teoretic de baza al cainilor este limbajul nonverbal cooperant (Dew, 2000).

Pisici

Iepuri, Porci de guineea, Animale mici

Caii: Hippoterapia si Terapia intermediata de cai sunt interventii cu avantaje sociale si recreationale pentru indivizii cu boli cronice si cu dizabilitati.

Pesti

Delfini: sunt foarte eficienti in terapia persoanelor cu dizabilitati evolutive, mai ales in cazul copiilor.

Animale de ferma .

Diagnostic clinic si interventii cu ajutorul AAT

DePrekel si Welsch (2000) au descris in lucrarea lor "Interventii terapeutice intermediate de animale (bazate pe DSM 4)" peste 14 tulburari clinice in care este eficienta folosirea AAT. Aceste tulburari sunt: anxietate generalizata, ADHD, tulburare bipolara, tulburare de personalitate borderline, tulburari comportamentale, tulburari de alimentatie, sindrom depresiv major, tulburare de personalitate narcisica, tulburare obsesiv - compulsiva, tulburare de stres post - traumatic, tulburare reactiva de atasament, anxietate de separatie, tulburari legate de consumul de substante.

Suportul social

Suportul social oferit de animalele de companie poate functiona in urmatoarele modalitati:

Capital de suport social ce s-ar putea adauga la cel deja existent oferit de oameni .

Ca un substitut pentru absenta suportului social oferit de oameni .

Ca un element de amortizare fata de fluctuatiile in suportul social oferit de oameni sau a celui nepotrivit .

Animalele de companie pot ajuta in reorganizarea si restabilirea rutinelor si initiaza contacte sociale intr-un proces de normalizare naturala .

Nu exista nici un sentiment de inadecvare in cererea suportului de la animale .

Animalele de companie pot fi un "refugiu" fata de solicitarile interactiunilor sociale, o pauza fata de obligatiile unei relationari, un spatiu de respiro si exprimare libera .

Exista doua moduri prin care animalele de companie ofera acces la suportul social:

a)   direct, prin intermediul relatiei foarte stranse intre om si animalul sau ;

b)   indirect, oferind mijloace prin care inlesnesc interactiunile ;

Subiectii au aratat ca animalele de companie ofera stabilitatea vitala a activitatilor rutiniere zilnice, reprezentant "un motiv pentru care ma trezesc in fiecare dimineata" precum si o alinare a sentimentului de "singuratate".

Un numar mare de Subiecti a relatat ca imbratisand animalele sau doar in compania lor au plans, ceea ce a ajutat la eliberarea unor emotii dureroase. Asa cum unul dintre subiecti relata: "Daca as putea sa vorbesc despre acest subiect, as vorbi cu fiica mea; daca nu pot vorbi, atunci plang alaturi de cainele meu".

Specificul utilizarii animalelor in cadrul demersului terapeutic

Burgon (2003) a cercetat efectele psihoterapeutice ale unui program cu cai (de calarie) asupra a 6 femei diagnosticate cu o serie de probleme psihiatrice. In plus fata de sedintele de calarie, programul era compus si din sedinte de ingrijire a calului, de administrare a grajdului si asupra construirii unei relatii om - cal. Subiectii au aratat o crestere a increderii si a imaginii de sine, iar aceste achizitii au avut consecinte si in alte domenii ale vietii lor.

Un studiu similar al lui Bizub si colaboratorii, din 2003, a examinat rezultatele unui program de 10 saptamani destinat adultilor cu dizabilitati psihice. In acelasi mod programul respectiv a oferit oportunitatea de a relationa cu caii. Rezultatele au fost asemanatoare primului studiu.

Contactul cu animalele coterapeuti s-a dovedit a alina singuratatea persoanelor in varsta internate in institutii de tip azil (Banks & Banks, 2002) si a reduce anxietatea pacientilor in spitale psihiatrice (Baker & Dawson, 1998).

Aceste studii arata ca animalele reprezinta o sursa de suport nu numai pentru proprietarii lor, ci si din pozitia de coterapeuti ai programelor de terapie.

Anumite studii sugereaza ca efectele psihologice ale interactiunii cu un animal nu se rezuma doar la pacienti, ci si la personal. S-a demonstrat astfel prin studiul lui Barker (2005), scaderea stresului apare si la 5 minute dupa interactiunea cu un coterapeut caine.

Totodata s-a demonstrat, prin studiul lui Haubenhofer (2005), ca antrenamentele animalelor pentru a fi coterapeuti nu sunt stresante pentru acestea.

Populatia care beneficiaza cel mai mult de pe urma interactiunii cu animalele sunt acei oameni ce prezinta deficiente in capacitatea lor de a initia interactiuni sociale cu semenii lor.

Cu toate acestea, avantajele contactului cu animalele sub orice forma depind de individ, de afinitatea pentru animale, daca a avut sau nu un animal de companie si de nivelul de comfort pe care il simte in prezenta acestora. De aceea AAT nu este potrivita in orice circumstante. Scopul programelor terapeutice AAT poate fi atins dupa identificarea persoanelor celor mai potrivite pentru succesul terapeutic.

Psihoterapie intermediata de cal. Caracteristici si modalitati

Originile Psihoterapiei intermediata de cai (EFT)

Originile Psihoterapiei intermediate de cai, ca forma de organizare, sunt relativ recente. Realizarile unei femei - Liz Martel din Danemarca - din 1950, sunt in general privite ca inceputul centrelor psihoterapeutice de acest tip in Europa. Liz Martel suferea de poliomelita, mobilitatea acesteia fiind serios restrictionata. Cu toate acestea a reusit sa depaseasca aceasta conditie de om dependent de carucior printr-o vointa extraordinara si cu ajutorul sportului ecvestru. Astfel in 1952 Liz Martel a reusit sa castige medalia de argint la Marele Premiu de dresaj la Olimpiada de la Helsinki. Expertii in domeniul medical si cei din mediul ecvestru au observat aceasta evolutie extraordinara si, astfel, centrele terapeutice de acest tip s-au raspandit in intreaga Europa.

Programul EFT (Psihoterapiei intermediate de cai)

Psihoterapia intermediata de cal este un domeniu mereu in dezvoltare. Combina ajutorul terapeutului cu cel oferit de cal pentru a atinge diferite scopuri terapeutice individuale. Relatia dintre cal si om sustine dezvoltarea emotionala a individului, familiei sau grupului, ghidarea si vindecarea acestora (Marion B. Williamson, 1977).

Acest tip de terapie pune in evidenta un efort coroborat al terapeutului, clientului si calului.

Indivizii care participa la astfel de sedinte invata despre sine si relatiile cu ceilalti prin insasi relatia lor cu caii, participand la diverse activitati cu caii si apoi prin analizarea propriilor ganduri, sentimente, comportamente si pattern-uri. Este o modalitate terapeutica foarte eficienta in cazul clientilor ce nu dau rezultate la terapiile traditionale.

Caii exprima, cat se poate de natural, instinctele necesare supravietuirii omului atat fizic, psihologic cat si spiritual. Munca alaturi de cai ofera oamenilor o cale concreta, exterioara de a-si controla aspectele care ii ingrijoreaza cel mai mult, cum ar fi de exemplu comportamentele agresive si sexuale. In momentul in care clientii invata sa stapaneasca un cal si sa-i canalizeze instinctele, in mod spontan acestia internalizeaza, isi insusesc procesul. Prin procesul de identificare inconstienta cu caii indivizii ajung sa inteleaga propriile intincte si valoarea dezvoltarii autocontrolului. Prin aceasta activitate cu caii indivizii ajung sa aiba o cu totul alta imagine despre autocontrol.

Calul nu ii este indiferent omului, o reactie pozitiva sau negativa fiind vizibila in orice situatie. Pentru unii inseamna armonie, relaxare, in timp ce altii sunt complet impotriva. Indiferent de reactie, pozitiva sau negativa, este un mod de vindecare prin prezenta sentimentului in sine.

Autodezvoltarea prin intermediul relatiei cu caii se face mai ales prin descoperirea si controlul automatismelor noastre. Autoanaliza si descoperirea valorii imense a intuitiei si automatismelor este posibila mai ales in acest context unde regulile de relationare cu care am fost obisnuiti nu se aplica.

Calul este doar un ghid al trecerii de la exterior la interior si invers. Acest mediu ofera in acelasi timp efort, dragoste si joaca, - o combinatie sanatoasa.

Caii pot ajunge in cele mai ascunse "cotloane" ale fiintei noastre ce sunt inaccesibile majoritatii umane, ce ne este frica sa le accesam la altii, dar mai ales noua insine.

Efectul de "Oglinda"

Atunci cand putem sa observam propriul comportament reflectat in ceilalti il constientizam. Caii ne ofera acest feedback in carne si oase. Ei au capacitatea de a arata prin atitudinea comportamentala procesele noastre interioare.

Caii detecteaza in mod involuntar reactiile noastre fizice ce rezulta din propriile noastre frici si anxietati. Fiecare dintre noi ne manifestam tensiunile in moduri diferite atunci cand suntem calare.

Caii ne ofera un mediu in care set-urile, reflexele, stereotipurile noastre pot fi trezite si intensificate. Ne ofera un mod practic si interactiv prin care ne putem testa instinctele si dezvolta capacitatea de comunicare intuitiva, de monitorizare si perfectionare a intuitiei.

Calul raspunde simtului interior al omului si nu fatadei. In acest fel se poate explica diversitatea comportamentala a calului vis-a-vis de diferitele persoane cu care interactioneaza. Comportamentul unei persoane fata de cal poate fi deosebit de sugestiv. Statisticile arata ca acei oameni ce comit acte de extrema cruzime asupra altor oameni au abuzat in trecut si de animale. Acestia percep animalele ca pe niste obiecte. Mai tarziu, in viata acest abuz se extinde si la oameni.

Pentru a obtine raspunsul dorit, individul trebuie sa actioneze cu incredere, aceasta insemnand lipsa conflictului interior si obtinand cooperarea totala a calului. Cand aceasta cooperare exista canalele de comunicare sunt deschise. Aceasta nu poate fi obtinuta cu forta sau prin dominare, nici prin intermediul unei atitudini indiferente sau a lipsei disciplinei.

Pentru a ne putea folosi instinctele si aptitudinile in mod eficient si productiv trebuie sa fim in stare sa facem trecerea de la realitate la imaginatie, de la rationalitate la irationalitate, de la gand la sentiment, de la stiinta la mister.

Observand cum actioneaza puterea resorturilor necontrolate in interactiunea cu calul ne aminteste de faptul ca suntem capabili de a ne reinvia tendintele adormite si a ne trezi intuitia printr-un proces de autocunoastere.

Caii pot trezi in noi sentimente de bucurie si placere, dar in acelasi timp si sentimente de vulnerabilitate si imperfectiune.

Infruntarea temerilor nu ne schimba si nici nu influenteaza situatiile de viata la care trebuie sa ne adaptam, dar ne invata sa le facem fata, tranzitiile fiind mult mai line.

Caii au acel talent de a extrage, expune si evidentia defectele caracteriale ale fiecarui individ. Din aceasta experienta omul castiga autocunoasterea si posibilitatea de a deveni mai bun.

Aceasta experienta linistitoare, referindu-ma la mersul foarte echilibrat si constant al calului, ajuta la stabilirea unei stari de calm interior si fiabilitate caracterizate prin prezenta undelor alfa la nivelul creierul, acestea fiind precursorii starilor meditative si hipnotice. (McCormick&McCormick, 1997).

Cercetatorul Karl Kőnig constata ca miscarile calului afecteaza omul intr-un mod similar unui instrument muzical: calul da ritmul, omul - melodia si impreuna devin o entitate muzicala armonioasa. Acesta este unul din multiplele secrete ale bucuriei de a calari: impreuna - omul si animalul - devin muzica, o muzica ce poate fi experimentata. In aceasta stare de relaxare, plina de pasiune, pierdem acele rezistente si devenim mult mai receptivi la idei si comportamente noi.

Calul este cel care face posibila aceasta comunicare, cu insight-uri si schimbari. In cai ne oglindim anxietatea si cele mai mari frici, defectele si calitatile, modul de comunicare si importanta automatismelor si a intuitiei. Suntem doar oameni in prezenta lor - nimic mai mult sau mai putin. Ne accepta asa cum suntem, chiar si atunci cand semenii nostri nu o fac. Prin mijloacele de observare specifice descopera omul din spatele mastii.

Animalele ne ofera prietenie si afectiune, ce nu sunt dependente de capacitatea fizica sau cognitiva a indivizilor (Baum & McCabe, 2003). Cei care au animale si formeaza cu acestea o legatura puternica, aceasta relatie poate deveni o metoda de intensificare a fortei fizice si emotionale.

Bibliografie

Beck, Alan M. & Katcher, Aaron (1984) "Between Pets and People" New York: First Perigee Printing

Benedik, Linda & Wirth, Veronica (2000) "Yoga for Equestrians. A New Path for Achieving Union with the Horse" Vermont: Trafalgar Square Publishing

Beniuc, Mihai (1970) "Psihologia animala" Bucuresti: Editura Stiintifica

Burch, Mary R. (2003) "Wanted! Animal Volunteers" New York: Howell Book House (revised edition)

Bucklin, Gincy Self (2003) "What Your Horse Wants You to Know. What Horses'"Bad"Behavior Means, and How to Correct it" Indianapolis: Wiley Publishing Inc.

Budiansky, Stephen (2000) "The World According to Horses. How They Run, See and Think" New York: Henry Holt and Company

Brannaman, Buck (2001) "The Faraway Horses" Connecticut: The Lyons Press

Burn, Barbara & Rentsch, Gail & Spector, David A. (1998) "The Whole Horse Catalog" New York: Simon & Schuster Inc.

Crossley, Anthony (1992) "Dressage an Introduction" Shrewsbury: Swan Hill Press

10. Crawford, Jaqueline J. & Pomerinke, Karen A. (2003) "Therapy Pets: The Animal - Human Healing Partnership" New York: Prometheus Books

11. Chandler, Cynthia K. (2005) "Animal Assisted Therapy in Counseling" New York: Routledge Taylor & Francis Group.

12. Darwin, Charles (1967) "Expresia emotiilor la om si animale" Bucuresti: Editura Academiei R.S.R.

13. de Kunffy, Charles (1992) "The Athletic Developement of the Dressage Horse" New York: Hungry Minds

14. de Kunffy, Charles (2002) "Dressage Principles Illuminated" Vermont: Trafalgar Square Publishing

15. Fine, Aubrey H. (2006) "Handbook on Animal - Assisted Therapy: Theoretical Foundation and Guidelines for Practice" San Diego: Academic Press - Elsevier

16. Girlasu-Dimitriu, Odette (2004) "Empatie in psihoterapie" Bucuresti: Editura Victor

17. Girlasu-Dimitriu, Odette (2004) "Tehnici psihoterapeutice" Bucuresti: Editura Victor

18. Griffin, Donald R. "Animal Thinking" New York: Harvard University Press

19. Holdevici, Irina (1995) "Autosugestie si relaxare" Bucuresti: Editura Ceres

20. Holdevici, Irina (2005) "Psihologia cognitiv - comportamentala - managementul stresului pentru un stil de viata optim" Bucuresti: Editura Stiintelor Medicale

21. Irwin, Chris (2001) "Horses Don't Lie: What Horses Teach Us about Our Natural Capacity for Awareness, Confidence, Courage, and Trust" New York: Marlowe and Company

22. Keiser Hassler, Jil (2000) "Beyond the Mirrors: The Study of the Mental and Spiritual Aspects of Horsemanship" MD: Goals Unlimited Press

23. Kohanov, Linda (2001) "The Tao of Equus" California: New World Library

24. Kidd, Jane (1999) "Dressage Essentials" New York: Howell Book House

25. Melson, Gail F. (2001) "Why the Wild Things Are: Animals in the Lives of Children" Massachusetts: Harvard University Press

26. McDonnell, Sue (1999) "Understanding Horse Behavior" Lexington: The Blood - Horse

27. Micklem, William (2003) "Complete Horse Riding Manual" New York: DK Publishing

28. Minulescu, Mihaela (1996) "Chestionare de personalitate in evaluarea psihologica" Bucuresti: Garell Publishing House

29. O'Connor, Sally (1990) "Common Sense Dressage" Boonsboro: Half Halt Press

30.Revista "Dressage Today" (2005 - 2006) S.U.A.: Primedia

31.Roberts, Monty (1999) "The Man Who Listens to Horses" New York: Ballantine Books

32. Rogers, Lesley J. (1998) "Minds of Their Own. Thinking and Awareness in Animals" Westview Press

33. Savoie, Jane (1998) "Cross - Train Your Horse. Book One: Simple Dressage for Every Horse, Every Sport" Vermont: Trafalgar Square Publishing

34.Stroe, Marcus (1997) "Empatie si personalitate" Bucuresti: Editura Atos

35. Swift, Sally (1985) "Centered Riding" New York: St. Martin's Press

36. Swift, Sally (2002) "Centered Riding 2" Vermont: Trafalgar Square Publishing

37. von Rüst McCormick, Adele & McCormick, Marlena Deborah (1997) "Horse Sense and the Human Heart" Florida: Health Communications

38. von Dietze, Susanne (1999) "Balance in Movement. The Seat of the Rider" Vermont: Trafalgar Square Publishing

39. Tanase, Maria (2005) Psihodiagnostic. Note de curs.

40. Webb, Wyatt (2002) "It's Not about the Horse - It's about Overcoming Fear and Self - Doubt" Carlsbad: Hay House, Inc.

41. Walker, Stephen (1983) "Animal Thought" Routledge&K. Paul

42. Williamson, Marion B. (1977) "Applied Horse Psychology" Houston: Cordovan Corporation

43. Williams, V.D.S. (1973) "Riding" England: EP Publishing Limited

44.https://www.narha.org "Equine Facilitated Mental Health Program"

45. https://www.guidehorse.org "Field Intelligence Testing for Guide Horse Candidates"

46. https://www.horses-arizona.com Bradley, Malvin "Practical Horse Psychology" Department of Animal Sciences, University of Missouri - Columbia

47.https://www.americanhippotherapyassociation.org "Frequently Asked Questions About Hippotherapy"

48. https://www.exn.ca Tamar, Simon (9 sept. 1999) "The brain under the mane"

49. https://www.horseability.org Equine Therapy

50. https://www.nceft.org The National Center for Equine Facilitated Therapy