Elemente de redactare a textului jurnalistic

Elemente de redactare a textului jurnalistic

Stilul jurnalistic are ca tendinta  evitarea bruiajului semantic. Sunt cateva trasaturi esentiale, care constituie totodata si cerinte pentru un text jurnalistic bine scris:

CONCIZIA:

eliminarea cuvintelor de prisos;

eliminarea detaliilor de prisos;

eliminarea propozitiilor si frazelor de prisos;

eliminarea redundantelor;

simplitatea;

un just raport diateza activa - diateza pasiva;

sublinierea si accentuarea sa se faca in mod corect;

EVITAREA BANALITATILOR:

Evitarea figurilor de stil;

Evitarea cliseelor si platitudinilor;

Evitarea personificarilor uzate prin abuz;

Evitarea obscuritatilor "academice";

FORME ALE LIZIBILITATII:

Fraze si propozitii scurte;

Cuvinte simple;

SEMANTICA; A se evita:

Cuvintele nefamiliare;

Conotatiile;

Reclama desantata;

Cuvintele evaluative;

O stire jurnalistica trebuie sa raspunda la intrebarile: CINE?, CE?, CAND?, UNDE?, CUM?, DE CE?.

In ce priveste eliminarea cuvintelor, a propozitiilor si a frazelor de prisos, aceasta este in legatura cu definirea unei publicatii bune de catre densitatea informatiei pe centimetru patrat. Principiul este: "MAXIMUM DE INFORMATIE IN MINIMUM DE CUVINTE".

Se defineste lizibilitatea unui text ca fiind calitatea acestuia de a fi inteles imediat.

Lizibilitatea este determinata de:

Numarul de cuvinte din propozitie(fraza);

Simplitate;

Alegerea justa a cuvintelor;

Constructia logica (fireasca) a articolului;

Exista  un indice de lizibilitate al lui Gunning:

I = (N_m + C_d(%)) x 0.4

unde: N_m = numarul mediu al unei propozitii (fraze);

C_d(%) = procentajul de cuvinte dificile (sau estimate ca atare);

0.4 = coeficient experimental;

Daca I>12, textul nu este suficient de lizibil pentru cititorul standard;

I=12 este "fog index" (indexul de ceata), si se apreciaza ca in acest caz,textul nu este inteles de aproximativ 70-80% din cititori.

Pentru ca textul sa fie usor inteles de cat mai multa lume, trebuie ca I sa fie mic.

Se pot enunta cateva sfaturi practice:

contrageti propozitiile secundare in partile de propozitie corespunzatoare; Ex.: (Ministrii care formeaza cabinetul . .= Ministrii cabinetului . );

eliminati cuvintele a caror prezenta nu este necesara. Ex.(In Romania Libera din 24 ian. 1998 citim: " La Timisoara in apropierea Hotelului "Continental" s-a produs un accident de tramvai, care i-a stupefiat pe toti cei care au fost martori oculari la aceasta scena de cosmar. Desi vatmanul claxona repetat, tramvaiul a lovit un tanar care parca era surd si n-avea de gand sa se retraga din calea acestui mijloc de transport in comun".

Comentariu: Accidentul nu ii putea stupefia decat pe martorii oculari prezenti. In a doua fraza se pune punct dupa cuvantul "surd" si se economisesc 15 cuvinte.

renuntati la detaliile, nuantarile, precizarile care nu aduc nici un spor de informatie;

Editarea stilistica a textului - se verifica:

repetitiile;

cuvintele nepotrivite: inadecvate, prea tari, prea slabe;

formele neingrijite ale unor grafii;

topice;

pleonasmele;

Editarea gramaticala:

Virgula este obligatorie in cazurile:

substantivele in cazul vocativ;

apozitii;

interjectii;

cuvinte si constructii incidentale;

constructiile gerunziale si participiale cu sau fara determinari;

propozitiile eliptice de predicat sau verb copulativ;

dupa o citare urmata de atribuire;

Comentarii:

tipografii spun ca, in titlu, daca virgula este ultimul semn al randului, nu se pune din motive estetice, desi corect ar fi (in titlu): "Presedintele american, la Bucuresti"; de obicei regula nu se respecta, nepunandu-se virgula in acest caz;

uneori virgula poate inlocui o intreaga expresie: "Lui X i s-a oferit functia de ministru al transporturilor, iar lui Y, cea de secretar de stat".

cand nu sunt prea multe virgule se poate pune "-".

Nu se utilizeaza virgula in cazurile:

Propozitiile coordonate prin: si, si cu, impreuna cu, sau, ori;

Complementul direct asezat imediat dupa predicat (daca insa subordonata completiva directa este asezata inaintea virgulei, aceasta se desparte prin virgula: "Numai si numai ce trebuia, a facut timp de 25 de ani".

Complementul indirect asezat imediat dupa predicat sau verbul regent nu se desparte prin virgula;

Punctul si virgula - in textul jurnalistic se utilizeaza in cazul unei enumerari ample.

Punctele de suspensie -  se folosesc pentru a atrage atentia, marcheaza o surpriza, o ciudatenie.

Semnul  exclamarii si semnul intrebarii puse intre paranteze, marcheaza o greseala a unui interlocutor, fie faptul ca autorul nu ii impartaseste opinia. De notat ca intrebarile retorice au un impact mai mare decat propozitiile enuntative.

In unele cazuri chiar acordul subiectului cu predicatul pune probleme:

Cand subiectul este multiplu: "Grija exagerata a unor mame pentru copiii din clasele mici si nerespectarea unei discipline sociale face ca frecventa sa fie slaba" (Cotidianul, aug. 1998).

Cand complementul sociativ se confunda cu subiectul ("X impreuna cu Y au efectuat . ").

De asemenea, sintagma: "domnul presedinte I.I." este gresita. Fie presedintele I.I", fie pur si simplu: I.I.". Varianta: "domnul I.I" subliniaza ipostaza de persoana privata a presedintelui. Astfel in 1995, comunicatul Casei Albe a relatat despre intalnirea dintre "Presedintele Clinton si domnul I .I." tocmai pentru a sublinia ca vizita a fost una particulara si nu oficiala.