Minoritatea rroma si stereotipurile

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

Facultatea de Comunicare si Relatii Publice

Minoritatea rroma si stereotipurile

STRUCTURA ETNO-DEMOGRAFICA A ROMANIEI

Populatia Romaniei este formata in cea mai mare parte din romani (89,47%), urmati de minoritati precum cea maghiara (6,6%), rroma (2,46%), ucraineana (0,02%), germana (0,02%), rusa (0,01%), turca (0,1%), sara (0,1), slovaca (0,1%) si altele[1]. La ora actuala, minoritatea cea mai discutata este cea rroma, care se afla intr-un conflict permanent cu statele din vestul Europei (Franta, Italia, Olanda).

Multimea actioneaza in baza unor stereotipii si astfel, apar aceste conflicte care par ca nu isi gasesc rezolvare. Walter Lippmann este de parere ca "De cele mai multe ori, noi nu vedem mai intai si apoi definim, ci definim mai intai si apoi vedem."[2] Aceste cuvinte exprima rationamentul conform caruia se formeaza aceste stereotipii, mai exact faptul ca oamenii isi formeaza idei eronate prin necunoasterea lucrului, persoanei sau situatiei respective.

MINORITATE SI STEREOTIP

Pentru o mai clara intelegere a textului, doresc sa lamuresc anumite concepte cheie precum "grup minoritar" si "stereotip". Grupul minoritar reprezinta o populatie ce detine o constiinta proprie etnica sau/si culturala, care dezvolta relatii stabile doar intre membrii consangvini si se casatoresc cu persoane din grupul lor.[3] Stereotipurile etnice pot fi definite ca "generalizari despre varietatea complexa a problemelor si specificitatii existente in orice grup etnic" .

APLICABILITATEA  CONCEPTELOR

In ceea ce priveste populatia Franta, cetatenii care au intalnit cateva cazuri in care populatia rroma era vazuta cersind au generalizat acest fapt ducandu-l chiar la extreme inventand "salutul romanesc" (al mainii intinse), devenit in ochii acestora un simbol reprezentativ pentru cetateanul roman.[5]

O posibila explicatie a acestor stereotipuri ar putea fi economia de efort, prin prisma faptului ca atunci cand nu ai suficiente cunostinte despre un lucru, apelezi la experientele trecute si ai impresia ca detii mai multe informatii. Necunoscutul provoaca teama asa ca omul va dori intotdeauna sa transforme acest necunoscut intr-un lucru familiar, actiune realizata ca un mecanism de aparare. Ne folosim de aceste stereotipuri pentru ca ele creeaza un univers in care te simti ca acasa, lucrurile au locul lor bine stabilit si se afla acolo unde suntem obisnuiti sa le stim. In plus, poti anticipa ce fac celelalte persoane si te simti confortabil in pozitia pe care o ocupi.[6]

Prejudecatile se confunda des cu stereotipurile, insa primele dintre ele sunt un "set de credinte, stereotipuri si emotii puternice tipic negative despre un grup de indivizi, care predispune pe un ins sa actioneze intr-un anumit mod fata de acel grup"[7]. Ele presupun, de fapt, selectia unor stereotipuri care confirma credintele despre raporturile cu grupurile straine.

Un exemplu real care sa explice definitia data prejudecatii este acela al olandezului din Harlaam, care a demarat o actiune neobisnuita impotriva muzicantilor romani care ii deranjau pe trecatori, aceea de a pune in fata sediului firmei sale un panou pe care scria in limba romana "Interzis sa play fara licența. Interzisa cerșit". Insul despre care era vorba in definitie este in acest caz olandezul Paul Zonneveld care a actionat intr-un mod deranjant, as putea spune, fata de un grup, acela al minoritatilor romane din acea tara.  

Comportamentul discriminatoriu isi are originea de asemenea in stereotipuri, de la care se fac generalizari pe baza unor experiente reale privite prin prisma unei reprezentari colective a grupului, care se petrec relativ constant si care nu sunt modificate de alte experiente. El poate fi de mai multe feluri: evitare pasiva, discriminare activa si violenta, verbalizare negativa. Un exemplu edificator al unui astfel de comportament discriminatoriu ar fi acela petrecut in timpul unui meci de fotbal, in care o peluza intreaga ocupata de italieni a strigat catre fotbalistul Adrian Mutu "Esti un tigan!"[8], cuvinte spuse cu scopul de a-l jigni. Unul dintre cei mai buni jucatori de fotbal romani este judecat dupa nationalitate si nu dupa talent, dovada ca stereotipurile au actionat ca un factor mult mai important decat datele reale legate de acesta, estompand tot ceea ce era bun legat de jucator si aducand in prim-plan ideile ideile cu care erau obisnuiti acestia (cersetorie, hotie). Acestea se comporta precum o stampila care este pusa peste dovezile adevarate fara a putea lasa sa se vada ce este dedesubtul lor.

In cazul in care experienta intra in contradictie cu stereotipul, iar persoana nu este una flexibila, aceasta o va considera o exceptie de la regula si o va uita, dar daca este una deschisa la minte, noutatea este luata in considerare si ii va modifica perceptia. Insa, intotdeauna este mai greu sa iti modifici modul de gandire decat sa-l aperi si consolidezi pe cel vechi si de aceea stereotipurile sunt destul de dificil de inlaturat, mai ales in cazul in care acestea sunt impartasite de o masa foarte mare de oameni, precum era cazul italienilor din peluza sau chiar a unei intregi populatii.

Lippmann considera ca oamenii aleg din lumea exploziva si confuza din exterior doar ceea

ce cultura a ales deja pentru ei sub forma stereotipurilor.[9] Așadar, cuvintele secretarului de stat francez, Lellouche, precum "Franța nu intenționeaza sa primeasca 2.5 milioane de rromi din Romania sau noua milioane de rromi europeni" și "Nu mai suport sa vad trafic cu oameni pe strazile noastre si nici copii, batrani sau saraci fortati sa cerseasca sau sa comita delicte" pot influența intr-un mod negativ opinia cetațenilor. In acest mod se formeaza anumite idei preconcepute ce duc la conflicte din ce in ce mai intense intre membrii ambelor națiuni. Acest lucru il confirma și ediția electronica a ziarului Adevarul care relateaza faptul ca "declarațiile unor oficiali creeaza, in Franta, politici represive la adresa etnicilor rromi, alimentand moduri de gandire arhaice si rasiste si putand conduce la violente fizice"[12].

MODALITATI DE COMBATERE A STEREOTIPURILOR

O modalitate de combatere a acestor idei generalizatoare ar fi initierea unor campanii desfasurate la nivel mondial, in care sa fie expuse personalitatile romane (printre care si rrome) care au excelat de-a lungul timpului si care au adus numeroase valori culturale si contributii pentru a demonstra ca romanii pot sa ofere si altceva decat simbolul mainii intinse (M. Eminescu, Rica Raducanu, Stefan cel Mare, Nadia Comaneci, Banel Nicolita).

O alta solutie ar fi initierea unor canale de comunicare intre comunitatea rroma si cea cu care exista in conflict. Faptul ca rromii ar putea avea un cuvant de spus in apararea lor sau faptul ca exista o modalitate de a se cunoaste mai bine unii pe altii ar putea diminua disensiunile.

Implementarea unui program in anumite scoli din vestul Europei care sa prezinte rromii intr-o lumina favorabila ar fi de asemenea utila. Elevii ar putea cunoaste de mici cultura acestora si ar accepta-o mult mai usor, fara sa mai considere stereotipurile parintilor ca fiind adevaruri.

CONCLUZII PERSONALE

Consider ca stereotipul este o chestiune normala, de cele mai multe ori involuntara, insa trebuie sa il constientizam si sa il tratam doar ca pe un lucru superficial, incercand in acelasi timp sa cautam adevarul care se ascunde in spatele acestuia si sa-l acceptam indiferent daca se afla in contradictie cu parerile noastre. Este in acelasi timp si inofensiv atata timp cat nu se transforma in adevar absolut, ci ramane doar o orientare dupa care ne ghidam intr-un stadiu incipient.

Exista numeroase stereotipuri fata de minoritatea rroma din Romania, in special din partea tarilor din vestul Europei, unde au migrat mase mari de oameni. Greutatea consta in a le schimba si inlocui cu date reale, obiective, iar acest lucru cred ca este posibil doar daca se vor produce anumite modificari care sa le ofere un mod nou de a privi lucrurile, intr-o maniera deschisa si flexibila, schimband universul construit in mintea lor cu unul mult mai aproape de realitate.

Bibliografie:

1. Lippmann, Walter, "Public Opinion", disponibil la https://books.google.ro/books?id=KMQ4yxaeR3oC&printsec=frontcover&dq=lippmann+public+opinion&source=bl&ots=WXU2MQbzSI&sig=8Ci01GGCPxCB3EJ2Iy9nCaMDfZA&hl=ro&ei=vUwrTbubAoi38QPHqcGBAw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=5&ved=0CEIQ6AEwBA#v=onepage&q&f=false accesat in data de 8 ianuarie 2011.

2. Schifirnet, Constantin, "Sociologie", Editura comunicare.ro, Bucuresti, 2004.

https://www.ziare.com/adrian-mutu/fiorentina/mutu-facut-tigan-la-revenirea-pe-gazon-1052461, accesat in data de 5 ianuarie 2011.

https://www.adevarul.it/stiri/actualitate/Franta-nu-intentioneaza-sa-primeasca-25-milioane-tigani-Romania, accesat in data de 7 ianuarie 2011.

https://www.adevarul.es/stiri/actualitate/discursurile-agresive-adresa-tiganilor-criticate-nivel-european