Respectarea de catre functionarii publici a principiilor codului de conduita

RESPECTAREA DE CATRE FUNCTIONARII PUBLICI A PRINCIPIILOR CODULUI DE CONDUITA

Codul de conduita a functionarilor publici, reglementeaza in cuprinsul sau normele de conduita profesionala a functionarilor publici.  Normele obligatorii pentru functionarii publici, precum si pentru persoanele care ocupa temporar o functie publica, din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

Obiectivele codului de conduita urmaresc sa asigure cresterea calitatii seviciului public, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si sa contribuie la eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie din administratia publica, prin:

a) reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realizarii unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului instituit functiei publice si al functionarilor publici;

b) informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice;

c) crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre cetateni si functionarii publici, pe de o parte, si intre cetateni si autoritatile administratiei publice, pe de alta parte .

Actualul Cod de conduita a definit drept principiu care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici urmatoarele:

a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;

b) prioritatea interesului public, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea functiei publice ;

c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia functionarii publici au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform caruia functionarii publici au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;

e) impartialitatea si independenta, principii conform carora functionarii publici sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea functiei publice;

f) integritatea morala, principiu conform caruia functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei publice pe care o detin sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;

g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia functionarii publici pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;

h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea functiei publice si in indeplinirea atributiilor de serviciu functionarii publici trebuie sa fie de buna-credinta;

i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate de functionarii publici in exercitarea functiei lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor;

Prin intermediul unui asemenea cod in exercitarea functiei publice, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura , in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine, increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.

Principiile etice ce guverneaza functia publica si modul de exercitarea a acesteia sunt structurate pe trei mari categorii in aproape toate sistemele administrative din lume, chiar si fara ca aceasta impartirea sa fie expres realizata in tehnica legislativa de reglementarea a conduitei etice a functionarilor publici. Clasificarea categoriilor de principii tine seama de specificul si ratiunile functiei publice si a exercitarii acesteia.

A. Valori etice raportate la exercitarea autoritatii publice:

Legalitatea este principiul conform caruia exercitarea functiei publice si realizarea tuturor actelor de competenta trebuie sa se faca cu respectarea Constitutiei si a tuturor legilor in spirutul si litera lor. De asemenea principiul legalitatii presupune si aplicarea legilor in interesul cetatenilor si pentru atingerea interesului general pentru care au fost elaborate. Astfel daca procedurile administrative sau normele metodologice ale unor acte normetive diferite sunt in conflict, functionarul public trebuie sa faca aplicabila norma care priveste drepturile cetateanului. Altfel spus in practica eticii functionarilor publici s-a consacrat principiul ca legea sau norme ale ei nu pot fi piedici pentru realizarea unor drepturi daca substanta legii presupune conferirea acelui drept. In toate statele europene acesta discutie teoretica, care isi are resortul in problemele practice, se dezvolta pe marginea principiilor deontologice care guverneaza administratia.

Responsabilitatea este principiul conform caruia functionarul public trebuie sa poarte responsabilitatea pentru actele sale. In acest sens exista si protectia, reglementata in toate sistemele de drept, pentru functionarii publici prin facultatea de a discerne toate chestiunile care ii sunt supuse atentiei de problemetica specifica realizarii competentilor functiei publice pe care o exercita.

Discernamantul este principiul conform caruia fiecare functionar public este dator sa actioneze legal, moral in realizarea atributiilor sale conform propriei convingeri, in acest sens fiind responsabil de decizia luata. Principiul discernamantului, intalnit si la magistrati, exclude orice influente sau presiuni care ar denatura actul decizional si realizarea atributii lor de catre functionarii publici. In legislatia functiei publice din Romania principiul discernamantului este prevazut de la normele privitoare la organizarea si functionarea comisiilor de disciplina in cadrul autoritatilor si institutiilor publice32, in art. 2 lit c). Chiar in lipsa unui cod etic al functionarului public acest principiu este prevazut sub diferite forme in 32 HG 1083, M.Of. nr 707 din 7 nov. 2001 legislatia functiei publice. Trebuie evitata confuzia intre discernamantul ca principiu etic al functionarilor publici si discernamantul ca element subiectiv al codului penal privind capacitatea persoanei de a sta in procesul penal ori discenamantul ca element al capacitatii juridice de dispozitie in materie civila.

Eficienta este principiu care presupune respectul pentru bani publici si pentru mijloacele materiale pe care functionarul le are la indemana in realizarea atributiilor sale. Eficienta impune abtinerea de la risipa si responsabilizarea in efectuarea cheltuielilor materiale. In autoritatile si institutiile publice raspunderea pentru modul de cheltuirea a fondurilor nu este retinuta numai pentru functionarii care lucreaza in directiile economice dar si pentru cei din cadrul compartimentelor de specialitate ale autoritatii, prin asumarea referatelor ne necesar si investitii pe care le intocmesc. Raspunderea in acest caz este evaluata mai putin din perspectiva legalizatii angajarii cheltuielilor publice sau a procedurilor de achizitie ci mai accentuat pe caracterul de oportunitatea. Institutia abilitata sa faca aceste verificari este Curtea de Conturi a Romaniei in plan extern iar din interiorul autoritatii abilitat este compartimentul de audit intern.

Confidentialitatea este principiul care impune functionarilor publici sa nu faca uz de informatiile aflate in exercitarea functiei pentru a obtine foloase din dezvaluirea lor, or sa nu dezvaluie acele informatii care sunt clasificate confidential sau secret, si in al treilea rand sa nu dezvalue informatii ce ar aduce prejudicii autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.

Realizarea competentelor in interesul public ceea ce inseamna ca functionarii publici indeplinesc o functie publica de importanta sociala in interesul cetatenilor, excluzand orice alte interese proprii;

Credibilitatea publica este principiul in baza caruia functionarii publici sunt obligati sa respecte si sa sporeasca prestigiul institutiei in care lucreaza si sa fie rezervati si discreti prentru a nu compromite actiunile respectivei autoritati;

Profesionalismul este principiul care le impune functionarilor publici sa-si indeplineasca exemplar atributiile si sarcinile de servici. Corelativ acestui principiu sistemele administrative si-au dezvoltat un sistem de perfectionare si pregatire continua, atat in interiorul autoritatilor cat si prin institutii specializate din cadrul ministerelor de resort sau din afara administratiei dar in raport contractual cu institutiile beneficiare. In Romania exista centru regionale de pregatire si perfectionare contina precum institutii universitare care asigura cursuri postuniversitare de perfectionare. Prin ordonanta 82/2002 s-a infiintat Institutul National de Administratie.

B. Valori etice raportate la beneficiarii serviciului public:

Respectul reprezinta principiul care obliga functionarul public la o atitudine reverentioasa fata de cetateni, de asemenea, obligatia de ai da cetateanului petitionar toate lamuririle necesare si nu in ultimul rand obligatia de a raspunde la petitii chiar si atunci cand rezolvarea petitiei nu intra in competenta autoritatii sau institutiei la care lucreaza functionarul public.

Rapiditatea este principiul care obliga functionarul puplic sa-si indeplineasca atributiile in cel mai scurt timp in raport de problemetaica ce ia fost inaintata, si sa formuleze raspunsul in termenul stabilit de lege sau daca este posibil in cel solicitat de petent.

Confidentialitatea este obligatia functionarilor publici de a nu face publice problemele petentilor cu care au fost insarcinati sa le rezolve, sau sa nu faca publice actele sau anchetele de la dosar. Spre exemplu obligatia asistentilor sociali de a nu face cunoscut situatia situatia unei anumite persoane sau familii decat celor in drept a rezolva cazul social respectiv.

Integritatea principiu care le interzice functionarilor publici sa solicite sau sa accepte cadouri sau alte beneficii de la cetateni pentru indeplinirea unor atributii care le revin prin statul de functiuni sau prin natura functiei publice ce o ocupa, creand astfel un climat de incredere in functionari si in administratia publica.

Impartialitatea conform careia functionarii publici trebuie sa fie impartiali in actiunile, judecatile si opiniile lor, sa respecte egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii si sa fie absolut neutri fata de interesele politice, economice si religioase;

C. Valori etice raportate la abligatiile de conduita si imaginea persoanei care exercita functia publica:

Credibilitatea este cel mai important aspect al valorilor pe care functionarul public trebuie sa le respecte si reprezinte. Credibilitatea presupune ca functionarul public sa se bucure de increderea cetatenilor in fata carora sta si a caror probleme trebuie sa le rezolve. De credibilitatea functionarilor publici depinde in mod direct imaginea autoritatilor publice in care isi desfasoara activitatea.

Integritatea ca valoarea etica a functionarului public presupune obligatia acestuia de a nu primii sau pretinde cadouri sau alte foloase de la petenti, pentru a pastra increderea publica in echidistanta, corectitudinea si profesionalismul functionarilor publici.

Tinuta este mai mult o obligatie de serviciu, insa in literatura de specialitate ea a fost introdusa in randul valorilor etica ca element al conduitei. Tinuta trebuie sa fie decenta in sensul unei vestimentatii sobre dar care sa nu poata fi considerata neglijenta sau o etalare a opolentei.

Demnitatea ca valoare presupune respectul fata de sine pe care functionarul public trebuie sa-l aiba si are la baza transferul de statut de la institutia publica la functionar ca mandatar in baza unui raport de functie publica a atributelor statului.

Autoritatea valoarea etica ce defineste conduita functionarului public se refera la autoritatea epistemica, cea deontica fiind un atribut al institutiei administrateive, si reprezinta un summum de calitati care fac ca functionarul public sa impuna prin atitudinea sa. Aceste valori care contribuie la cresterea autoritatii personale sunt profesionalismul, respectul, tinuta si atitudinea.

Seriozitatea. In unele tari codurile etice prescriu si o conduita pe care functionarul public trebuie sa o respecte si in viata privata. Functionarul public este obligat sa duca o viata decenta, sa aiba un comportament civilizat fata de celalti si de asemenea are si anumite interdictii. Spre exemplu functionarii publici nu au dreptul sa participe la manifestari indecente, nu au dreptul (in majoritatea statelor americane) sa joace in cazinouri, sau sa participe la alte jocuri de noroc etc.