Sa se realizeze o prezentare a echipamentului de masurare GNSS Leica 900 si a accesoriilor aferente

Tema proiectului:

1.Se cere sa se realizeze o prezentare a echipamentului de masurare GNSS Leica 900 si a accesoriilor aferente.

3.Se cere sa se proiecteze efectuarea unei ridicari de detaliu utilizand echipamentele GNSS in doua variante:

-postprocesare;

-RTK (cinematic in timp real).

4.Se cere sa se prezinte pe scurt standardele GNSS in vigoare in momentul de fata in tara noastra.

Echipamentul de masurare GNSS Leica 900

Echipamentul Leica 900 ce poate fi utilizat si penru aplicatii RTK prezinta urmatoarele caracteristici:

Receiver: ATX 900:

-este capabil sa receptioneze semnale GPS L₁ si L₂ si GLONASS

-prezinta trei led-uri indicatoare :-PWR-power

-BT-bluetooth

-TRK-traking

prezinta trei porturi bluetooth si 1port USB/RS232

-numar de canale :12 L₁ + 12 L₂

-memorie interna 256 MB (suficienta pentru 360 000 puncte cu coduri);

-baterie interna GEB211 reincarcabila (o baterie pentru ATX 900-operationala pentru 5h si una pentru RX 900-operationala pentru 8h);

-greutatea bateriei : 0,11 kg

-temperatura de operare cuprinsa intre -40⁰C si +65⁰C

-dimensiuni mm X 89 mm

0 kg

-modem radio integrat

-umiditate:pana la 100%

RX 900 Controller:

-prezinta touch screen;

-poate fi conectat prin bluetooth sau cablu

-1/4 VGA,monocrom,iluminat;

-posibilitati de scriere caractere;

-prezint 62 de taste;

-greutate :0,73 kg

-temperatura de operare cuprinsa intre -30⁰C si +65⁰C

-umiditate:pana la 100%

Precizii:

RTK -orizontal mm + 1 ppm

-vertical mm + 1 ppm

Proiectarea unei ridicari de detaliu utilizand tehnologie GNSS

Consideram urmatoarea situatie:

Unde:

-A₁,A2,A₃ sunt statii de referinta reale (clasa A 70-100 km);

-a₁,a₂ sunt statii de referinta virtuale (sute de m);

-B₁,B₂,B₃ sunt borne de indesire (clasa B circa 40 km);

-C₁,C₂,C₃ sunt borne de indesire (clasa C circa 10 km);

-R₁,R₂ sunt puncte ale retelei de ridicare (cateva sute de m . 1km);

-1 sunt puncte de dataliu (zeci . sute de m).

Cele doua variante in care se poate realiza proiectrea ridicarii de detaliu pentru situatia de mai sus sunt:

-postprocesare;

-RTK (cinematic in timp real).

Daca reteaua de sprijin (GPS) ar fi ajuns la nivelul de 1-3 km (Clasa D propusa pt.

cadastru, in figura pctele 1,2,3,4) sau 5-10km (Clasa C propusa, in fig. pctele 1,2,3,4),

atunci problema ar fi fost de a determina pozitia celor 4 puncte noi (in fig. pctele a,b,c,d).

- Daca punctele noi (a,b,c,d) sunt situate la 1-3km intre ele, atunci e vorba de a stabili

bazele necesare unei ridicari de detaliu, lucru care implica respectarea conditiilor din

Ord.534;

- Daca distanta intre pctele a,b,c,d este de cateva sute de metri, atunci acest fapt este

echivalent cu realizarea unei ridicari de detaliu si implicit aceste puncte vor trebui sa aiba coordonate in Stereo70, iar daca se utilizeaza tehnologia GPS, atunci automat si pt. acestea (chiar daca sunt la cateva sute de metri intre ele) este necesara respectarea conditiilor tehnice din Ord.534. Bineinteles ca acest mod de abordare nu este economic si daca se doresc ridicari de detaliu cu GPS, atunci se vor determina in prealabil puncte de sprijin de tipul pctelor 1,2,3,4 (situate la distante mai mari). Cu alte cuvinte, utilizarea GPS pt. a ridica in detaliu numai 4 puncte (a,b,c,d) foarte apropiate in lipsa unei retele de sprijin (Stereo70) apropiate nu este economica

Fig.1 Pozitia posibila a punctelor de determinat prin tehnologia GPS, functie de

distanta fata de punctele vechi

Referitor la realizarea unui numar de minim 3 vectori pentru fiecare pct. nou

determinat prin GPS, daca interpretam cele prevazute in Ord.534, atunci ar rezulta:

Varianta 1 - Fig.2 (care a fost intentia initiala a autorului), similar cu retelele de

triangulatie in care se solicita minim 3 vize spre puncte vechi din fiecare pct. nou, se

poate interpreta ca fiecare pct. nou determinat (de ex. pctele 1,2,3,4) sa aiba minim 3

vectori spre puncte vechi, bineinteles si cu legaturi minimale intre punctele noi

determinate (tot similar triangulatiei).

Fig.2 - minim 3 vectori din puncte vechi spre fiecare pct. nou si vectori intre pctele vechi

Total: 4pcte noi x 5 vectori din fiecare = 20 vectori + 4 vectori intre puncte vechi

= 24 vectori

Varianta 2 - Fig.3 - este constituita de interpretarea situata la extrema opusa in care

fiecare pct. nou este determinat de 3 vectori, din care numai unul este dat de o legatura spre un punct vechi.

Fig.3 - minim 3 vectori (din puncte vechi si noi) spre fiecare punct nou

Total: 4 pcte noi x 3 vectori = 12 vectori.

Varianta 3 - Fig.4 - este o interpretare normala si recomandabila pentru astfel de

determinari, in care pe langa legaturile minimale asigurate spre cele minim 4 puncte

vechi, se verifica prin observatii GPS si pozitia relativa a punctelor vechi (pozitie care in cazul unei verificari prin vectori de legatura intermediari ce trec prin pctele noi pot apare probleme).

Fig.4 - 4 puncte noi x 3 vectori + 4 vectori de legatura intre pctele vechi

1.Postprocesare

Consideram ca dispunem de doua receptoare dotate cu modem-uri GSM.

Reteaua de ridicare:

- trebuie sa fie alcatuita din minim doua puncte materializate pe teren ( in cazul nostru reteaua este formata din punctele R₁,R₂ si R₃);

-in punctele retelei se va stationa cu receptoare GNSS si vor colecta static/rapid-static (functie de distanta ) observati icu o durata ce depinde in principal de:

a)distanta fata de statiile sau bornele de referinta ce au coordonate in ETRS 89;

b)numarul de frecvente ale receptoarelor;

c)configuratia geometrica satelitara din momentul efectuarii observatiilor.

Pentru determinarea retelei de ridicare se va realiza conectarea la o retea GNSS ierarhic superioara din zona (clasa A,B sau C).

Pentru conectarea la statiile de referinta se va apela la ANCPI/OCPI.

Pe baza serviciilor ROMPOS (Sistemul Romanesc de Determinare a Pozitiei) se pot determina coordonatele punctelor retelei de ridicare utilizand ROMPOS-GEO-serviciul de pozitionare statica postprocesare.Se preiau datele colectate de la statiile GNSS de referinta cu ajutorul carora reteaua de ridicare este incadrata in Sistemul de Referinta si Coordonate ETRS 89.Odata cu datele satelitare inregistrate la intervalul dorit sunt transmise si coordonatele statiilor de referinta in SRC ETRS 89 (fisierele de date pot fi transmise prin internet sau pe suport magnetic CD,DVD)

Astfel,pentru punctele retelei de ridicare (R₁,R₂ si R₃) vom obtine coordonate tot in SRC ETRS 89.

Ridicare de detaliu

Se poate realiza prin metoda de masurare:

-statica;

-rapid-statica;

-cinematica prin determinari in mod postprocesare.

In cazul metodelor statice si rapid-statice receptoarele din statia de referinta si din statiile noi (punctele de detaliu ale imobilului) sunt stationate pe parcursul unei sesiuni de lucru.Diferenta dintre cele doua metode consta in timpul de stationare care este mai redus,dupa cum se poate observa si din denumire,in cazul metodei rapid-static.

Pentru masuratorile cinematice in mod postprocesare un receptor va fi amplasat intr-un punct al retelei de ridicare,iar celalalt,mobil, va fi deplasat in punctele noi.

2.RTK (cinematic in timp real)

Consideram ca dispunem de doua receptoare ce prezinta modem-uri GSM.

Reteaua de ridicare

Se va realiza la fel ca la punctul 1.

Punctele retelei de ridicare-minim doua puncte-(R₁ si R₂) vor servi drept puncte de control.Ele vor fi determinate si in mod cinematic pentru a realiza verificarea masuratorilor.

Ridicarea de detaliu

Pozitionarea absoluta diferentiala este o tehnica de pozitionare prin care se determina pozitia unui receptor ,de regula mobil ,pe baza observatiilor directe spre sateliti si a unor corectii (diferentiale) transmise (in timp real) de la un alt receptor fix, numit si receptor de referinta sau receptor baza.

Corectiile transmise de receptorul baza pot fi:

-corectii de pseudodistanta;

-corectii de variatie a pseudodistantelor determinate pe baza codurilor transmise de sateliti (DGNSS) sau pe baza masuratorilor efectuate folosind faza undei purtatoare (RTK).

Pentru punctele de detaliu materializate in teren,care definesc limitele imobilului,se va realiza o dubla determinare a coordonatelor in mod cinematic,folosind una din variantele de mai jos:

-doua determinari (prin initializari ) la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la statii de referinta reale diferite;

-doua detreminari (prin initializari ) la momente diferite folosind corectii diferentiale de la o statie de referinta reala si una sau mai multe statii de referinta virtuale;

-doua determinari (prin initialiazari)la momente de timp diferite folosind corectii diferentiale de la aceeasi statie de referinta.

In primul caz:

- receptorul baza se va afla in punctul R₁ iar corectiile diferentiale vor fi transmise din statia de referinta reala A₁;

-pentru a realiza a doua determinare se vor folosi corectii diferentiale de la statia de referinta reala A₂.

In al doilea caz:

Daca statiile de referinta reale (A₁,A₂,A₃)sunt foarte indepartate,cu ajutorul seviciului ROMPOS-RTK se vor genera doua statii de referinta virtuale (a₁ si a₂) pe baza datelor colectate de la statii de referinta reale.In acest caz,la realizarea unei determinari se vor utiliza corectii deferentiale de o statie de referinta reala iar pentru a doua determinare se vor folosi corectii de la statiile virtulale (VRS).

Serviciile RTK ale ROPMOS se bazeaza pe transferul datelor prin intermediul internetului.Aceste date sunt transmise in format standardizat RTCM cu ajutorul tehnologiei NTRIP.Serviciul ROMPOS poate fi utilizat deoarece cele doua receptoare dispun de modem-uri GSM.

In al treilea caz:

-un receptor va fi baza si va fi amplasat intr-unul din punctele retelei de ridicare (R₁,R₂,R₃);

-celalalt receptor va fi deplasat in punctele noi unde se vor realiza cate doua inregistrari (se realizeaza o inregistrare apoi se poate trece mana pe deasupra receptorului intrerupand semnalul;se va realiza in continuare o a doua determinare).

Transcalculul coordonatelor determinate cinematic din sistem geocentric in sistemul national de referinta se va realiza utilizand softul TransDat pus la dispozitie de catre ANCPI.In zonele in care acest soft nu a fost implementat se vor calcula parametri locali de transformare (printr-o transformare Helmert cu 7 parametri sau 4 parametri cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin).

Standarde GNSS in vigoare in tara noastra

1.Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor 534/2001

Ordinul 534/2001 al Ministrului Administratiei si internelor  se refera la aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general.

In acest ordin sunt prevazute dispozitii cu privire la :

1.retele geodezice

Sunt date definitiile retelelor geodezice de sprijin,indesire si de ridicare precum si modul cum se realizeaza materializarea punctelor acestor retele (conform prevederilor standardului roman SR 3446-1996 -anexa 9,avand marci conform standardului de stat STAS 4294-73-anexa 10).

2.delimitarea cadastrala a unitatilor administrative-teritoriale

Se precizeaza modul de constituire a comisiei de delimitare,membrii comisiei,operatiunile de delimitare,materializarea punctelor hotarului precum si documentatiile tehnice ce se intocmesc.

3.lucrari de introducere a cadastrului general

Se defineste scopul si partile principale ale proiectului tehnic de ansamblu si proiectul tehnic de executie.

4.continutul planului cadastral

Se prezinta continutul planului cadastral de baza si al planului cadastral de ansamblu.

5.criterii de impartire a terenurilor dupa destinatie

Se indica ce terenuri fac parte din fiecare din cele cinci categorii (TDA,TDI,TDF,TDH,TDS)

6.criterii de clasificare si identificare a categoriilor de folosinta a terenurilor si a constructiilor

Sunt aratate criteriile de clasificare precum si elementele componente ale fiecarei categorii.

7.culegerea in teren a datelor cadastrale

Se prezinta operatiunile de identificare a proprietarilor si a situatiei juridice a imobilelor si identificarea categoriei de folosinta.

8.numerotarea cadastrala a unei unitati administrativ-teritoriale

Se descrie modul de realizare a numerotarii cadastrale.

9.calculul suprafetelor

Se prezinta modul de calcul al suprafetelor particularizate pentru intravilan si pentru extravilan.

10.registrele cadastrale

Sunt descrise principalele documente tehnice ale cadastrului general.

11.executia planurilor de amplasament si delimitare a corpurilor de proprietate

Se prezinta scopul si continutul documentatiei.

12.controlul,avizarea,receptia lucrarilor si aprobarea pentru introducerea cadastrului general la nivelul unitatii administrative-teritoriale

Este descris modul de control,avizare si receptia lucrarilor,precum si aprobarea si documentele transmise.

2.Ordinul Directorului general ANCPI 634/2006

Regulamentul se refera la continutul si modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara si cuprinde urmatoarele capitole:

-Capitolul 1-Dispozitii generale

Prezentul regulament are drept scop stabilirea procedurilor si modalitatilor prin care se intocmesc documentatiile cadastrale necesare inscrierii in cartea funciara a actelor si faptelor juridice.

-Capitolul 2-Dispozitii cu privire la intocmirea documentatiilor

Documentatiile se intocmesc intr-un dosar unic ce include atat partea tehnica necesara receptiei cadastrale cat si actele juridice necesare inscrierii in cartea funciara.Sunt descrise etapele parcurse pentru realizarea documentatiei,precum si executia lucrarilor,depunerea si receptia lor.

-Capitolul 3-Dispozitii cu privire la numerotarea cadastrala

Numerotarea cadastrala se realizeaza pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala,care se identifica printr-un cod SIRSUP extras din "Registrul permanent al unitatilor administrative-teritoriale".In continuare este descris modul de numerotare a parcelelor si imobilelor.

-Capitolul 4-Continutul documentatiilor necesare intabularii dreptului de proprietate asupra unui imobil neinscris in cartea funciara

Sunt prezentare componentele documentatiei necesare intabularii in cartea funciara.

-Capitolul 5-Continutul documenatiei necesare dezlipirii unui imobil

Toate imobilele rezultate in urma dezlipirii trebuie sa aiba acces la drum sau sa aiba indeplinita conditia de servitude.Sunt prezentate,de asemenea,documentatiile necesare in vederea dezlipirii unui imobil.

-Capitolul 6-Continutul documentatiilor necesare inscrierii alipirii a doua sau mai multe imobile cu limite commune

Se prezinta modul de intocmire a documentatiei si continutul acesteia.

-Capitolul 7- Continutul documentatiilor necesare inscrierii unei constructii definitive pe un teren inscris in cartea funciara

Sunt prezentate anexele ce trebuie completate in acest sens.

-Capitolul 8-- Continutul documentatiilor necesare inscrierii modificarii limitei de proprietate

Sunt prezentate anexele ce trebuie completate in acest sens.

-Capitolul 9--- Continutul documentatiilor necesare inscrierii modificarii suprafetei imobilului

Sunt prezentate anexele ce trebuie completate in acest sens.

-Capitolul 10---- Continutul documentatiilor pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate

Se prezinta documentatia ce trebuie intocmita pentru descrierea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uz,uzufruct,servitude si abitatie.

-Capitolul 11-Continutul documentatiilor pentru reconstituirea cartii funciare pierdute,distruse sau sustrase prin reinscriere pe baza de documentatie cadastrala

Documentatia in acest caz este aceeasi cu cea din Capitolul 4.

-Capitolul 12-Dispozitii tranzitorii si finale

Sunt prezentate conditiile in care nu se face receptia lucrarilor.

3.Decizia 1/2008 a Directorului Directiei de Geodezie si Cartografie ANCPI

Decizia nr 1/2008 a Directorului Directiei de Geodezie si Cartografie a aparut ca urmare a lansarii sistemului ROMPOS (Romanian Positio Determination System-Sistemul Romanesc de Determinare a Pozitiei).

ROMPOS include servicii de pozitionare in timp real si promoveaza realizarea determinarilor de coordonate prin masuratori GNSS cinematice in timp real.

Decizia a fost luata din necesitatea de a realiza o uniformizare a modului de intocmire a documentatiilor cadastrale in cazul in care masuratorile se efectueaza pe baza tehnologiei GNSS-metoda de lucru cinematica.

Prin aceasta decizie se stabileste ca Anexa 15 a Regulamentului privind modul de intocmire a documentatiilor cadastrale in vederea inscrierii in cartea funciara va fi inlocuita cu cu Anexele :

-15a pentru masuratori statice utilizand tehnologia GNSS;

-15bpentru masuratori cinematice utilizand tehnologia GNSS.

Anexa 15a

Elementele ce trebuie prezentate in aceasta anexa se refera la cazul realizarii prin tehnologie GNSS a retelelor geodezice de indesire si de ridicare.Ca metoda de realizare a retelelor se va utiliza metoda statica de masurare.Coordonatele punctelor acestor retele se vor obtine prin determinari relative la Reteaua Geodezica Nationala GNSS (RGN-GNSS).

De asemenea,mai sunt prezentate si elementele ce trebuie continute de documentatie.

Anexa 15b

Pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu cu ajutorul tehnologiei GNSS se poate utiliza una dintre metodele:

-static;

-rapid-static;

-cinematic :in mod postprocesare;

in mod RTK (cinematic in timp real);

In acest caz punctele retelei de ridicare vor servi drept puncte de control (se va realiza verificarea masuratorilor cinematice prin determinarea lor si in mod cinematic-minim doua puncte).

In cazul determinarii punctelor de detaliu prin metoda statica sau rapid-statica se vor prezenta elementele mentionate in Anexa 15a.

In cazul determinarii punctelor de detaliu prin metoda cinematica sunt prezentate elementele ce trebuie sa le contina documentatia diferentiat pentru modul de lucru RTK si pentru postprocesare.Pentru punctele de detaliu care reprezinta limitele imobilului se va realiza o dubla determinare a coordonatelor in mod cinematic.

Transcalculul coordonatelor determinate cinematic din sistem geocentric in sistemul national de referinta se va realiza utilizand softul TransDat pus la dispozitie de catre ANCPI.In zonele in care acest soft nu a fost implementat se vor calcula parametri locali de transformare (printr-o transformare Helmert cu 7 parametri sau 4 parametri cu ajutorul a minimum 4 puncte din reteaua geodezica de sprijin).

4.Ordinul Directorului general ANCPI privind implementarea ETRS89 in Romania

Prin Ordinul Directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara a fost adoptat in Romania Sistemul de Referinta Terestru European 1989 denumit ETRS89.

ETRS89 a fost definit de IAG (Subcomisia Asociatiei Internationale de Geodezie) pentru EUREF (Reteaua de Referinta Europeana ) ca fiind identic cu Sistemul de Referinta Terestru European (ITRS) la epoca 1989 ,atasat partii stabile a placii euro-asiatice.

ETRS89 sta la baza tuturor retelelor geodezice nationale din UE,fiind un numitor comun al activitatilor de determinare si reprezentare geospatiala.Conform directivei INSPIRE a UE ,se va realiza in Europa o infrastructura de informatii spatiale care va trebui sa fie georeferentiala,iar acest lucru nu este posibil fara realizarea in Romania a unei RNG bazata pe SRC ETRS89.

ETRS89 este alcatuit,conform ISO 19111,din datumul geodezic ETRS89,bazat pe elipsoidul GRS80 (Sistem de Referinta Geodezic 1980) si sistemul de coordonate geodezice elipsoidale.In anexa ordinului sunt prezentate si elementele ce definesc ETRS89.

ETRS89 serveste la crearea Retelei Geodezice Nationale Spatiale (RGNS) si la realizarea produselor cartografice pan-europene.Realizarea ETRS89 se face prin intermediul punctelor care fac parte din RGNS si ale caror coordonate se determina in sistemul ETRS89.

Legatura dintre ETRS89 si Sistemul Geodezic de Referinta Local S42 (elipsoid Krasovski 1940) se va realiza prin utilizarea unei transformari de coordonate reglementata pe plan national (programul de calcul TransDat,bazat pe un set de puncte cu coordonate determinate in ambele sisteme,European si national).

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Facultatea de Geodezie

GEODEZIE SPATIALA 2

PROIECT

Student: Pandele Daniel

An: 4 , Grupa 3

m.t.c.

2009-2010