Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Sistemul International de Unitati de Masura (SI) este folosit prin lege atat in tara noastra, cat si pe plan international. Tabelul urmator cuprinde lista marimilor fizice fundamentale ale Sistemului International :
Sistemul MKS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in tehnica, in domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, masa si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt metrul, kilogramul si secunda.
Sistemul CGS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in fizica sau alte stiinte experimentale si acopera tot domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, masa si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt centimetrul, gramul si secunda.
Marimea fizica |
Simbolul dimensional |
Unitatea de masura |
Simbolul unitatii de masura |
L |
m |
||
T |
s |
||
M |
kg |
||
Q |
K |
||
cantitate de substanta |
N |
kmol |
|
I |
A |
||
E |
cd |
Formulele dimensionale ale marimilor fizice sunt aceleasi atat in sistemul CGS, cat si in sistemul MKS, dar unitatile de masura difera.
Sistemul MKfS a fost la origine un sistem de unitati de masura folosit in tehnica, in domeniul marimilor fizice mecanice. Dimensiunile sale sunt lungimea, forta si timpul, iar unitatile de masura corespunzatoare sunt metrul, kilogramul-forta si secunda.
Sistemul de unitati de masura anglo-american are o foarte lunga istorie.
Inca din timpurile cand a fost elaborata Magna Carta (1215), a fost necesara includerea in continutul ei a unor prevederi legate de masurile folosite pentru cereale si vinuri. Cativa ani mai tarziu, printr-o ordonanta regala, s-a stabilit o lunga lista de unitati si standarde, care a ramas in vigoare aproape 600 de ani. De atunci dateaza yardul, divizat in trei picioare, de cate 12 inch fiecare. Multiplul yardului este prajina (5,5 yarzi). Interesanta este si originea cuvantului inch. Aceasta unitate de masura isi trage numele din vechile cuvinte englezesti "unce" (sau "ynche"), care, la randul lor provin din latinul "uncia", care era a douasprezecea parte din piciorul roman. Vechiul ynche a fost definit de regele David I al Scotiei, pe la anul 1150. Un ynche trebuia sa fie egal cu latimea degetului gros al unui barbat, la baza unghiei. Pentru a se evita incurcaturile sau confuziile, in practica se masurau latimile degetelor a trei barbati de staturi de la mic, la mediu si la mare, dupa care se facea media aritmetica. Pe vremea regelui Edward al II-lea, la inceputul secolului 14, un inch se definea ca lungimea a trei seminte de orz uscate, puse cap la cap. Din 1959, oficial, un inch reprezinta 2,54 centimetri.
Expansiunea coloniala si comerciala a Angliei a facut ca masurile de englezesti de lungime, masa, volum sa capete importanta deosebita la nivelul comertului mondial. Din acest motiv, chiar dupa dobandirea independentei, Statele Unite ale Americii nu au adoptat sistemul metric, preferand pastrarea celui englezesc. Principalul neajuns al sistemului de unitati anglo-american este legat de transformarile dificile intre unitatile de masura.
Sistemele CGSe (sistemul absolut de unitati electrostatice), CGSm (sistemul absolut de unitati electromagnetice) si CGS Gauss (sistemul absolut de unitati al lui Gauss) au in comun ca unitati de masura fundamentale centimetrul, gramul si secunda, dar atribuie valori conventionale, unitare, adimensionale, unor constante fizice universale (in CGSe permitivitatea electrica a vidului este egala cu 1, in CGSm permeabilitatea magnetica a vidului este egala cu 1, iar in sistemul Gauss aceste doua constante universale sunt ambele egale cu unitatea. Daca in domeniul mecanicii folosirea acestor sisteme de unitati de masura nu are prea mare influenta, in electromagnetism ecuatiile campului electromagnetic se scriu sub o forma nerationalizata.
Unitatile de masura tolerate nu apartin Sistemului International si nici altor sisteme de unitati de masura, dar se folosesc din motive practice, istorice sau pur si simplu din inertie. In general, se recomanda evitarea lor, si cu toate acestea le putem intalni adesea in viata de zi cu zi.
Vom oferi in continuare cateva tabele de transformari, punand in evidenta doar un numar de marimi fizice mai importante.
RELATII INTRE UNITATI DE MASURA MECANICE IN SISTEMELE SI (MKS) SI CGS |
||||||
Marimea fizica |
Formula dimensionala |
Unitatea de masura in SI |
Simbolul unitatii de masura in SI |
Unitatea de masura in CGS |
Simbolul unitatii de masura in CGS |
Raportul intre unitatile de masura |
lungime |
L1M0T0 |
metru |
m |
cm |
1 m = 102 cm |
|
timp |
L0M0T1 |
secunda |
s |
secunda |
s |
1 s = 1 s |
masa |
L0M1T0 |
kilogram |
kg |
g |
1 kg = 103 g |
|
viteza |
L1M0T-1 |
metru pe secunda |
m/s |
centimetru pe secunda |
cm/s | |
acceleratie |
L1M0T-2 |
metru pe secunda la patrat |
m/s2 |
centimetru pe secunda la patrat |
cm/s2 |
1 m/s2 = 100 cm/s2 |
forta |
L1M1T-2 |
newton |
N |
dyn | ||
impuls |
L1M1T-1 |
kilogram - metru pe secunda |
kg m/s |
gram - centimetru pe secunda |
g cm/s |
1 kg m/s = 105 g cm/s |
energie |
L2M1T-2 |
J |
erg | |||
putere |
L2M1T-3 |
W |
erg pe secunda |
erg/s |
1 W = 107 erg/s |
|
presiune |
L-1M1T-2 |
Pa |
barye | |||
densitate |
L-3M1T0 |
kilogram pe metru cub |
kg/m3 |
gram pe centimetru cub |
g/cm3 |
1 kg/m3 = 10-3 g/cm3 |
momentul fortei |
L2M1T-2 |
newton - metru |
N m |
dyn - centimetru |
dyn cm |
1 N m = 107 dyn cm |
moment cinetic |
L2M1T-1 |
kilogram - metru patrat pe secunda |
kg m2/s |
gram - centimetru patrat pe secunda |
g cm2/s |
1 kg m2/s = 107 g cm2/s |
moment de inertie |
L2M1T0 |
kilogram - metru patrat |
kg m2 |
gram - centimetru patrat |
g cm2 |
1 kg m2 = 107 g cm2 |
Atat sistemul CGS cat si sistemul MKS sunt sisteme de unitati de masura coerente. Mai mult, marimile fizice fundamentale ale celor doua sisteme sunt aceleasi. Rezulta de aici ca transformarile de unitati de masura intre cele doua sisteme, revin, de fapt, la redefinirea unitatilor de masura fundamentale :
adica noile unitati de masura sunt multipli ai vechilor unitati, factorii Ki fiind doar coeficienti numerici. Conditia de omogenitate dimensionala corespunzatoare unei legi a fizicii de forma :
este :
si devine :
In virtutea conditiei de omogenitate, , rezultand
s.a.m.d., astfel incat toti coeficientii numerici se simplifica, ramanandu-ne :
Concluzia este aceea ca date fiind doua sisteme de unitati de masura coerente, bazate pe aceleasi marimi fizice fundamentale, formulele dimensionale ale marimilor fizice au aceeasi forma in ambele sisteme, diferite fiind doar unitatile de masura. Pornind de la aceasta concluzie, putem gasi o relatie generala dupa care se poate face transformarea unei unitati de masura din MKS in CGS sau invers. Avem :
Atunci :
Rezulta :
Deci :
astfel incat, in final obtinem :
In tehnica, s-a folosit in paralel cu sistemul MKS sistemul MKfS (metru - kilogram-forta - secunda). Marimile fizice fundamentale ale celor doua sisteme sunt diferite. Asa cum am vazut sistemul MKS este bazat pe lungime (L), timp (T) si masa (M), in timp ce sistemul MKfS are ca marimi fundamentale lungimea (L), timpul (T) si forta (F). In aceste conditii, formulele dimensionale ale marimilor fizice sunt diferite in cele doua sisteme.
Sa luam ca exemplu puterea mecanica, definita ca lucrul mecanic efectuat in unitatea de timp :
obtinem urmatoarele relatii dimensionale
unitatile de masura corespunzatoare sunt
Daca tinem cont ca 1 kgf = 9,8 N, rezulta
adica unitatea de masura a puterii in MKfS este de 9,8 ori mai mare decat in SI.
In general, relatiile de transformare ale formulelor dimensionale si ale unitatilor de masura din sistemul MKfS in Sistemul International se scriu astfel:
Pentru marimile mecanice mai importante, tabelul de transformari intre MKS si CGS este urmatorul :
RELATII INTRE UNITATI DE MASURA MECANICE IN SISTEMELE SI (MKS) SI MKfS |
|||||
Marimea fizica |
Unitatea de masura in SI |
Simbolul unitatii de masura in SI |
Unitatea de masura in MKfS |
Simbolul unitatii de masura in MKfS |
Raportul intre unitatile de masura |
lungime |
metru |
m |
metru |
cm |
1 m = 1 m |
timp |
secunda |
s |
secunda |
s |
1 s = 1 s |
masa |
kilogram |
kg |
kilogram |
kg |
1 kg = 1 kg = 1/9,8 kgf s2/m |
viteza |
metru pe secunda |
m/s |
metru pe secunda |
m/s |
1 m/s = 1m/s |
acceleratie |
metru pe secunda la patrat |
m/s2 |
metru pe secunda la patrat |
m/s2 |
1 m/s2 = 1 m/s2 |
forta |
newton |
N |
kgf | ||
energie |
joule |
J |
kilogram-forta - metru |
kgf m |
1 J = 1/9,8 kgf m |
putere |
watt |
W |
kilogram-forta - metru pe secunda |
kgf m/s |
1 W = 1/9,8 kgf m/s |
presiune |
Pa |
kilogram-forta pe metru patrat |
kgf/m2 |
1 Pa = 1/9,8 kgf/m2 |
Ne vom margini in continuare sa prezentam, fara prea multe amanunte, unitatile de masura ale unor marimi electromagnetice in SI, CGSm0 si CGSe0 :
|
UNITATI DE MASURA |
||
Marimea fizica |
SI |
CGSm |
CGSe |
Intensitatea curentului electric (I) |
amper (A) |
biot (Bi) |
statamper (stA) |
Sarcina electrica (Q) |
coulomb (C) |
abcoulomb (abC) |
statcoulomb (stC) |
Tensiunea electrica (U) |
volt (V) |
abvolt (abV) |
statvolt (stV) |
Rezistenta electrica (R) |
ohm (W) |
abohm (abW) |
statohm (stW) |
Capacitatea electrica (C) |
farad (F) |
abfarad (abF) |
statfarad (stF) |
Inductanta (L) |
henry (H) |
abhenry (abH) |
stathenry (stH) |
Intensitatea campului electric (E) |
volt pe metru (V/m) |
abvolt pe centimetru (abV/cm) |
statvolt pe centimetru (stV/cm) |
Inductia campului magnetic (B) |
tesla (T) |
gauss (Gs) |
stattesla (stT) |
Alaturi de unitatile de masura apartinand diferitelor sisteme de unitati de masura, putem intalni si unitatile de masura tolerate. Acestea sunt mentinute fie datorita caracterului lor istoric, fie pentru ca utilizarea lor este raspandita in practica. Vom mentiona in continuare cateva dintre cele mai cunoscute unitati de masura tolerate:
Nume |
Simbol |
Marimea masurata |
Relatia cu unitatea SI |
tona |
t |
masa |
1 t = 1000 kg |
carat |
ct |
masa |
1 ct = 2 10-4 kg |
unitate atomica de masa |
uam |
masa |
1 uam = 1,67 10-27 kg |
kilogram-forta |
kgf |
forta |
1 kgf = 9,8 N |
bar |
bar |
presiunea |
1 bar = 100000 Pa |
atmosfera fizica |
atm |
presiunea |
1 atm = 101325 Pa |
atmosfera tehnica |
at |
presiunea |
1 at = 98000 Pa |
milimetru coloana de mercur (torr) |
mmHg (torr) |
presiunea |
1 mmHg = 133,32 Pa |
milimetru coloana de apa |
mmH2O |
presiunea |
mmH2O = 9,8 Pa |
calorie |
cal |
caldura |
1 cal = 4,18 J |
kilowatt-ora |
kWh |
energia |
1 kWh = 3,6 106 J |
electron-volt |
eV |
energia |
1 eV = 1,6 10-19 J |
cal-putere |
CP |
puterea |
1 CP = 735,5 W |
litru |
l |
volumul |
1 l = 0,001 m3 |
angstrom |
|
lungimea |
1 Å = 10-10 m |
Cu titlu de curiozitate, deoarece nu mai au de mult timp semnificatia originala, vom mentiona si cateva unitati de masura romanesti :
Nume |
Marimea masurata |
Relatia cu unitatea SI |
litra |
volum |
0,322 dm3 in Muntenia, 0,380 dm3 in Moldova |
litra |
masa |
0,318 kg in Muntenia, 0,323 kg in Moldova |
oca |
volum |
1,288 dm3 in Muntenia, 1,250 dm3 in Moldova |
oca |
masa |
1,71 kg in Muntenia, 1,291 kg in Moldova |
banita |
volum de cereale |
circa 34 dm3 |
ar |
suprafata de teren |
100 m2 |
cot |
lungime |
0,664 m in Muntenia, 0,637 m in Moldova |
vadra |
volum |
12,88 dm3 in Muntenia, 12,50 dm3 in Moldova |
prajina |
lungime |
5,9 m in Muntenia, 6,69 m in Moldova |
prajina |
suprafata de teren |
202,8 m2 in Muntenia, 179 m2 in Moldova |
dram |
volum |
3,22 cm3 in Muntenia, 3,80 dm3 in Moldova |
dram |
masa |
3,18 g in Muntenia, 3,23 g in Moldova |
Iata si cateva unitati de masura anglo-americane :
1 picior = 0,3048 m
1 yard = 0,9144 m
1 mila terestra = 1,6093 km
1 mila marina = 1,852 km
1 acru = 0,4047 ha
1 gallon (SUA) = 3,7854 l, 1 gallon (MB) = 4,546 l
1 pinta (SUA) = 0,4732 l, 1 pinta (MB) = 0,5682 l
1 uncie = 28,3495 g
1 livra (funt) = 453,59 g
In stransa legatura cu sistemele de unitati de masura se gasesc si valorile constantelor fizice universale. Iata, in continuare, un tabel cu cele mai reprezentative dintre acestea :
Constante fizice universale |
||
Denumirea constantei |
Simbol |
Valoarea in SI |
Accceleratia gravitationala la latitudinea de 45 , la nivelul marii |
g |
g = 9,80616 m/s2 |
Constanta gravitationala |
k |
k 10-11 N m2/kg2 |
Constanta gazelor ideale |
R |
R = 8310 J/(kmol K) |
Volumul molar in conditii normale |
Vm |
Vm = 22,4146 m3/kmol |
Numarul lui Avogadro |
NA |
NA 1026 kmol-1 |
Constanta lui Boltzmann |
k |
k 10-23 J/K |
Numarul lui Faraday |
F |
F = 96501,2 C/echiv-gram |
Masa de repaus a protonului |
mp |
mp 10-27 kg |
Masa de repaus a electronului |
me |
me 10-31 kg |
Sarcina electrica a electronului |
e |
e 10-19 C |
Sarcina specifica a electronului |
e/ me |
e/ me 1011 C/kg |
Viteza luminii in vid |
c |
c 108 m/s |
Constanta lui Planck |
h |
h 10-34 J s |
Constanta lui Rydberg |
R |
R 107 m-1 |
Permitivitatea electrica absoluta a vidului |
e |
e 10-12 F/m |
Permeabilitatea magnetica absoluta a vidului |
m |
m p 10-7 H/m |
Lungimea de unda Compton |
L |
L 10-12 m |
Constanta Stefan-Boltzmann |
s |
s 10-8 W/(m2 K4) |
Intr-un sistem de unitati de masura, asa cum este si Sistemul International, unitatile de masura fundamentale sunt stabilite in mod arbitrar. Pentru a evita definirea arbitrara a unitatilor de masura fundamentale, s-ar putea imagina un sistem de unitati de masura bazat pe un numar de constante fizice universale. Definirea arbitrara a unitatilor de masura ar fi inlocuita in acest caz cu atribuirea unor valori egale cu unitatea acestor constante fizice.
Sa luam in discutie urmatoarea propunere de sistem de unitati de masura :
constanta universala |
valoarea si unitatea de masura in SI |
formula dimensionala in SI |
noua formula dimensionala |
noua valoare si unitate de masura |
viteza luminii in vid |
c = 2,998 108 m/s |
LT-1 |
C |
c = 1 Ei (einstein) |
constanta lui Planck |
h = 6,626 10-34 Js |
L2MT-1 |
H |
h = 1 Pl (planck) |
constanta gravitationala |
g = 6,673 10-11 Nm2/kg2 |
L3M-1T-2 |
G |
g = 1 Ne (newton) |
sarcina electronului |
e = 1,602 10-19 C |
TI |
E |
e = 1 Mi (millikan) |
constanta lui Boltzmann |
k = 1,381 10-23 J/K |
L2MT-2Q-1 |
K |
k = 1 Bo (boltzmann) |
numarul lui Avogadro |
NA = 6,023 1026 kmol-1 |
N-1 |
N |
NA = 1 Av (avogadro) |
Ne propunem sa determinam formula dimensionala si valoarea unei marimi fizice in noul sistem al marimilor fizice fundamentale (SMU).
fie formulele dimensionale ale unei marimi A in cele doua sisteme de unitati de masura :
problema pe care trebuie s-o rezolvam consta in a gasi expresiile exponentilor b1, b2, b6 in functie de exponentii a1, a2, a6 si formulele dimensionale ale noilor marimi fundamentale
mai intai, vom inlocui in a doua formula dimensionala noile dimensiuni cu cele vechi :
am efectuat astfel transformarea formulei dimensionale a marimii A, obtinand :
deoarece exponentii celor doua modalitati de exprimare a formulei dimensionale a marimii A in SI trebuie sa fie egali, rezulta :
putem transcrie acest sistem de ecuatii sub forma matriciala :
sau, pe scurt :
unde (B) este matricea dimensionala de trecere de la SMU la SI.
determinantul matricei de transformare este unitar, iar inversa matricei de transformare este :
in aceste conditii matricea (b) este data de :
sau :
formula dimensionala si unitatea de masura ale marimii A in SMU devin :
Fie o alta constanta fizica universala: e0 =8,856 10-12 F/m. Deoarece :
Rezulta :
si :
In aceste conditii :
sau :
Conform acestei formule, noua unitate de masura a permitivitatii este :
Raportul unitatilor de masura din cele doua sisteme de unitati este :
Conform teoremei fundamentale a unitatilor de masura, raportul valorilor numerice ale permitivitatii electrice absolute a vidului in cele doua sisteme de unitati de masura este invers proportional cu raportul unitatilor de masura. Rezulta :
sau :
sau :
Am urmarit prin acest exemplu sa rezolvam cea mai complexa problema de transformare a unitatii de masura a unei marimi fizice (si implicit a valorii sale numerice) dintr-un sistem de unitati de masura bazat pe anumite marimi fizice fundamentale in alt sistem de unitati de masura, bazat pe alt set de marimi fundamentale. Concluzia este urmatoarea :
Operatia de transformare a valorii si unitatii de masura este posibila daca se cunosc relatiile dimensionale si numerice intre marimile fizice fundamentale ale celor doua sisteme de unitati de masura, precum si formula dimensionala si valoarea numerica a marimii considerate intr-unul din cele doua sisteme de unitati de masura.
Exprimati in milibari presiunea de 752 torr.
O forta de 14 kgf face un lucru mecanic de 1250000 erg. Calculati deplasarea punctului de aplicatie al fortei.
Diferenta de presiune intre gazul dintr-o incinta si aerul atmosferic este de 20 mm coloana de mercur. Exprimati diferenta de presiune in centimetri coloana de apa.
Un motor de 50 CP functioneaza jumatate de ora. Exprimati lucrul mecanic facut in kilowati-ora.
Puterea calorifica a unui carbune este 6000 kcal/kg. Exprimati puterea calorifica a carbunelui in Sistemul International.
Un grad Celsius corespunde ca diferenta de temperatura cu 1,8 grade Fahrenheit, iar temperatura de 0 C reprezinta o valoare de 32 F. Temperatura normala a corpului omenesc este de 36 C. Ce valoarea are temperatura normala a corpului intr-o tara care foloseste termometre gradate in scara Fahrenheit ?
Inaltimea unui american este de 5 picioare. Este acesta inalt sau scund ?
"A fost prins cu ocaua mica" este o expresie care dateaza din perioada Unirii Principatelor. Cel care vinde cu ocaua mica era persoana care vindea in Muntenia avand ca unitate de masura ocaua moldoveneasca. Daca ati fi cheltuit 100 de lei cumparand carne de porc, ce suma ar fi castigat nemeritat acela care vindea cu ocaua mica ?
Cati electron-volti are un kilowatt-ora ?
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |