Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
133. Infiintare.
Pentru asigurarea unei interpretari unitare asupra dreptului comunitar
european, in conditiile diversitatii sistemelor juridice
nationale ale statelor membre, a aparut necesitatea instituirii unui
sistem jurisdictional adecvat. Aceasta necesitate a fost
constientizata inca din timpul negocierilor privitoare la primul
tratat institutional european. Asa se face ca, prin Tratatul
institutiv semnat
Ulterior, Tratatele de
Ca institutie a celor trei Comunitati Europene, Curtea de Justitie are competente de plin drept in toate cazurile prevazute de Tratate, fara a mai fi necesar ca statele membre sa se pronunte asupra acestei competente. Se subintelege ca nu este vorba de o competenta generala, ci de una de atributii, statuata numai pentru ipotezele prevazute de Tratatele institutive.
134. Functii. In limitele acestei competente, CJCE indeplineste mai multe functii, dintre care mai importante sunt doua:
a) o functie jurisdictionala, actionand astfel
- ca o curte constitutionala, cand interpreteaza Tratatele comunitare;
- ca o curte administrativa, cand se pronunta cu privire la legalitatea deciziilor institutiilor comunitare;
- ca o instanta civila, cand judeca recursurile in daune interese.
b) o functie consultativa, emitand avize cu privire la propunerile de revizuire a Tratatelor si cu privire la compatibilitatea acordurilor externe ale Comunitatii cu Tratatele comunitare.
Cert este ca institutia CJCE a jucat un mare rol in stabilirea superioritatii dreptului comunitar in raport cu dreptul national al statelor membre.
§1. Compunerea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene
135. Potrivit art. 221-222 TCE, in componenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene intra cate un judecator din fiecare stat membru. "Judecatorii vor fi numiti prin acordul comun al guvernelor statelor membre, fara sa mai fie necesara vreo procedura comunitara specifica de conformare sau ratificare din partea organismelor comunitare. In regula generala, guvernul fiecarui stat isi propune un candidat care este national al acestuia, dar, in prealabil, in cadrul unor consultari informale, alte state membre pot sa convinga uneori acel guvern sa propuna alt candidat. Nu este impusa vreo procedura de consultare de catre guvern a altor institutii nationale ale statului respectiv, dar aceasta nu impiedica o actiune discretionara in acest sens" . Prin aceasta formula se urmareste sa fie reprezentate diferitele scoli de gandire juridica, precum si valorificarea experientei judecatoresti, in toata bogatia si diversitatea ei. Judecatorii Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene sunt asistati de opt avocati generali, de grefieri si de alti functionari.
Atat judecatorii, cat si avocatii generali, trebuie sa fie personalitati care ofera toate garantiile de independenta si care, sub aspect profesional, intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tara lor a celor mai inalte functii in specialitate si se bucura de notorietate. Numirea lor se face prin acordul comun al guvernelor statelor membre, fara vreo procedura comunitara specifica de confirmare sau ratificare, in ideea de a ramane independenti si fata de institutiile europene a caror activitate sunt chemati sa o judece.
Mandatul judecatorilor si avocatilor generali este de 6 ani. El poate fi reinnoit fara nicio limitare. La preluarea mandatului, judecatorii si avocatii generali depun un juramant privind respectarea cerintelor demnitatii pe care o vor primi, atat in timpul exercitiului cat si dupa incetarea activitatii. Pe timpul mandatului, judecatorii, pentru a se concentra in totalitate asupra problemelor pe care le au de solutionat, nu pot detine vreo functie politica sau administrativa si nu se pot angaja la vreo alta activitate, decat cu o derogare exceptionala in cazul profesorilor universitari. In schimb, pentru a fi cat mai independenti, judecatorii si avocatii generali beneficiaza de unele privilegii si imunitati.
§2. Tribunalul de Prima Instanta
137. Cresterea continua a numarului actiunilor
in judecata introduse
Ulterior, prin prevederile Tratatului de
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |