In primul capitol "Elemente privind proiectarea si realizarea Sistemelor Informationale" este prezentat sistemul informational.
Un sistem informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese si date destinate sa furnizeze informatii active sistemului decizional, informatii necesare in elaborarea de solutii pentru problemele cu care se confrunta managerii agentilor economici. Sistemul informational face legatura intre sistemul de conducere si sistemul condus si este subordonat sistemului de conducere.
Sistemul informatic este o parte a sistemului informational in care procesul de culegere, transmitere, stocare si prelucrare a datelor se realizeaza utilizand elemente sau componente ale TI, adica mijloace de calcul si de comunicare moderne, produse software specializate, proceduri si tehnici specifice la care se adauga personalul specializat.
Rolul sistemului informational este de a transmite informatia intre diferite elemente. In cadrul sistemului informational, majoritatea activitatilor se pot desfasura cu ajutorul tehnicii de calcul. Se pot prelucra datele primare si apoi, rezultatul poate fi transferat mai departe, catre alt compartiment spre prelucrare. Transferul se poate face si el pe cale electronica, prin intermediul unei retele de calculatoare sau cu ajutorul modemului.
Intr-un sistem informatic pot intra: calculatoare, sisteme de transmisie a datelor, alte componente hardware, software-ul, datele prelucrate, personalul ce exploateaza tehnica de calcul, teoriile ce stau la baza algoritmilor de prelucrare, etc.
Se poate spune deci, ca sistemul informational este inclus in sistemul informatic, acesta din urma fiind o componenta esentiala a primului.
Pentru realizarea unui sistem informatic eficient, trebuiesc avute in vedere urmatoarele reguli de baza, ce au fost deduse din practica:abordarea globala modulara, Criteriul eficientei economice, orientarea spre utilizatori, asigurarea unicitatii introducerii datelor, antrenarea beneficiarului la realizarea sistemului, posibilitatea de dezvoltare ulterioara, strategia ascendenta si strategia descendenta.
Pentru realizarea unui sistem informatic sunt implicate multe persoane, materiale, timp, etc., ceea ce implica in final costuri ridicate. Din acesta cauza, modul de abordare a problemei proiectarii este foarte important.
Prin intrarile unui sistem informatic se intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului. Datele primare se pot clasifica in date interne si in date externe. La nivelul fiecarui subsistem informatic este necesar ca intrarile sistemului sa fie conditionate de iesirile acestuia.
Prin operatia de codificare se intelege generarea unor grupuri de simboluri si atribuirea lor elementelor unei inregistrari.
Prin notiunea de cod se intelege o combinatie de simboluri asociate unei caracteristici date din cadrul unei colectii de date. Prin capacitatea unui sistem de coduri se intelege totalitatea combinatiilor posibil de realizat din simboluri ce contin un cod. Prin lungimea codului se intelege numarul de simboluri elementare dintr-un cod.
Al doilea capitol, "Proiectarea Bazelor de Date" trateaza aspectele de realizare si proiectare a unei baze de date.
Activitatile fazei de proiectare detaliata privesc componentele principale ale oricarui sistem informatic, respectiv baza de date, interfetele (formulare, rapoarte, meniu) si programele. Desfasurarea acestor activitati nu este secventiala ci, mai curand, paralela si iterativa. Baza de date trebuie sa reflecte specificatiile de proiectare privind formularele si rapoartele din sistem, iar proiectarea formularelor si rapoartelor nu poate fi finalizata fara ca schema bazei de date sa fie clar definita. Totusi, baza de date reprezinta "nucleul" oricarui sistem informatic, in jurul sau "gravitand" celelalte componente, motiv pentru care ne vom opri mai intai asupra problematicii proiectarii bazelor de date.
Prin modelarea conceptuala a datelor se urmareste construirea unui model al datelor care sa asigure transpunerea exacta a realitatii din domeniul analizat, fara a lua in considerare cerintele specifice unui model de organizare a datelor (cum este modelul relational), criteriile de calitate privind organizarea datelor, cerintele nefunctionale ale sistemului si criteriile de performanta privind stocarea si accesarea datelor.
Proiectarea logica presupune organizarea datelor in tabele si coloane, conform regulilor modelului relational (acesta fiind modelul cel mai popular de organizare a datelor).
Modelul fizic al datelor, rezultat in urma proiectarii fizice, este invizibil utilizatorilor si programatorilor. El specifica modul de stocare fizica si accesare a datelor, utilizand facilitatile oferite de un anumit SGBD.
Proiectarea structurii bazelor de date - structura bazei de date reprezinta un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit sistem de gestiune a bazelor de date (SGBD), lucru ce face ca proiectarea bazei de date sa reprezinte transpunerea modelelor conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit tip de SGBD, model ierarhic, retea, relational, functional.
Al treilea capitol trateaza sistemele de gestiune (sau administrare, sau management) a bazelor de date care sunt niste softuri specializate pe manevrarea cat mai eficienta si cat mai sigura a unor volume mari de date. Daca excludem din discutie sistemele desktop si sistemele inglobate (embedded), ramanem cu o categorie numita generic "servere de baze de date ".
In vremurile noastre, acestea sunt bazate pe modelul relational (sau pe derivate ale acestuia), inteleg un dialect de SQL, sunt extrem de complexe si foarte scumpe.
SQL este limbajul standard folosit pentru manipularea si regasirea datelor din aceste baze de date relationale. Prin SQL un programator poate sa modifice structura unei baze de date; sa schimbe valorile de configurare pentru securitatea sistemului; sa interogheze o baza de date asupra informatiilor; sa adauge drepturi utilizatorilor asupra bazelor de date sau tabelelor; sa actualizeze continutul bazei de date etc.
Al patrulea capitol, "Retele cu implicatii la proiectarea sistemelor":
O retea de calculatoare este, in esenta, ceva care permite unui numar de doua sau mai multe calculatoare sa comunice intre ele si/sau cu alte dispozitive. Acest lucru le permite utilizatorilor sa foloseasca retelele si calculatoarele pentru a partaja informatii, pentru a colabora la o lucrare, pentru a tipari si chiar pentru a comunica direct prin mesaje adresate individual.
Tipurile de medii LAN pot fi, de asemenea, intangibile. Ele pot fi semnale luminoase, radio si microunde, transmise prin aer.
Retelele locale pentru transmiterea datelor, denumite pe scurt LAN (Local Area Networks), se extind pe arii limitate, adica la nivelul unui etaj dintr-o cladire, in aceeasi cladire, dar pe mai multe etaje sau in cladiri apropiate. In consecinta, mediul fizic care asigura comunicatiile intr-o retea LAN este scurt ca lungime si in aceste conditii rata de transfer a datelor este mare.
