Dreptul in general se grupeaza pe ramuri distincte in functie de obiectul de reglementare. Studiul administratiei publice ca si dreptul administrativ de altfel ocupa ocupa un loc primordial in studiul dreptului.
Intelegerea si cunoasterea stiintifica a oricarei materii este inlesnita de identificarea notiunilor de baza, prin acesta putandu-se descoperi esenta fenomenului cercetat.
Avand in vedere importanta deosebita pe care o ridica fenomenul administrativ an tara noastra, in urma evenimentelor din 1989, am gasit necesara abordarea temei de fata, 'Procedura contenciosului administrativ conform Legii nr. 29 din 7.11.1990', pornind de la actualitatea sa si de la faptul ca actuala Constitutie a Romaniei (aprobata la 21.11.1991) prevede prin drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor si 'dreptul persoanei vatamate de o autoritate administrativa'. Astfel articolul 48 din Constitutie statueaza: 'Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei. Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stbilesc prin lege organica.'
Aceasta lege organica la care se refera textul constitutiei este insasi Legea contenciosului administrative nr.29 din 7 noiembrie 1990, modificarile intervenite prin Legea nr. 59/23.07.1993 pentru modificarea codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr.29/1990 si a Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de conturi (M.Of. n. 177/26.07.1993).
De aici rezulta si importanta pe care a dat-o legiuitorul acestei institutii juridice, prin consacrarea acetui drept al cetatenilor si in legea fundamentala a tarii, care este Constitutia Romaniei.
Contenciosul administrative roman ale radacinilor adanc infipte in istoria tarii noastre, el aparan la 1864, cand Legea din 11 februarie se infiinteaza Consiliul de Stat ca organ consultative pe langa Guvern, ceea ce dovedeste ca inaintasii nostri au acordat o atentie deosebita acestei institutii juridice.
Pentru realizarea acestei lucrari mi-am propus o sinteza, ingloband puncte de vedere ale juristilor mai ales, prevederei legale cuprinse in acte normave aparute in decursul timpului, semnalarea acestor aspecte contemporane legate de aceasta institutie juridica, avand ca obiectiv o corecta interpretare si intelegere a contenciosului administrativ, in vedrea reinstaurarii unei democratii stabile in tara noastra.
In raport cu obiectivul propus propus prin tratarea acestei teme, am strecurat desfasurarea analizei pe trei capitole si anume:
1. Contenciosul administrativ- notiunea si rolul acestei institutii in apararea drepturilor fundamentale ale omului si cetateanului;
2. Partile litigiului, obiectul actiunii si instntele administrative si
3. Procedura contenciosului administrativ.
Astfel, in primul capitol am urmarit aspectele legate de evolutia istorica a contenciosului administrative in Romania si categorii dde contencios administrativ.
Pentru a putea reda correct tema de baza a acestei lucrari si anume 'procedura contenciosului administrativ', tratata in capitolul III, structurata in trei sectiuni, cuprinzand: raspunderea in contenciosul administrativ, caile de atac impotriva sentintelor pronuntate de instantele de contencios administrativ si respectiv executarea hotararilor pronuntate de instantele de contencios administrativ, am considerat necesar si important mai intai introducerea unui capitol separa, capitolul II, referitor la caracterul contenciosului administrativ, partile in litigiu de contencios administrativ, obiectul actiunii de contencios administrativ, instantele de contencios administrativ, actele administrative exceptate de la controlul judecatoresc, actele administrative exceptate de controlul judecatoresc, precum si rolul actelor pregatitoare si operatiunilor tehnico-materiale in lumina contenciosului administrativ, toate reglementate de Legea nr. 29/1990, modificata prin Legea 59/1993.
CAPITOLUL I
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV - NOTIUNEA SI ROLUL ACETEI INTITUTII JURIDICE IN APARAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI SI CETATEANULUI
Pentru a defini notiunea de <
>este necesara precizarea etimologica a cuvantului <>. Se stie ca acest cuvant, vine din cuvantul francez <>care la randul sau se trage din latinescul contentiosul -certaret, adjectivul substantivului <> adica disputa, conflict,confruntatre.
'etimologic vorbind contenciosul administrativ nu ar fi, prin urmare, altceva decat totalitatea mijloacelor juridice puse la dispozitia cetatenilor pentru a putea lupta in, vederea restabilirii ordinii de drept tulburate prin actele juridice si faptele materiale ale organelor administratiei de stat, intervenite in aplicarea legilor si in funcsionarea serviciilor publice.
Transpusa in practica juridica, notiunea de <> a primit un numar de acceptiuni specifice, chemate sa raspunda nevoii de a desemna pe cale convectionala anumite categorii de realitati interesand doctrina si practica dreptului administrativ.
Aceste acceptiuni pot fi grupate in doua tipuri principale de definitii.
Un prim asemenea tip este cel care considera contenciosul administrativ ca <>, avand un obiect specific, in timp ce un al doilea tip vede in contenciosul administrativ <>deosebite prin natura lor de alte litigii.
In sensul primului tip de definitii, contenciosul administrativ ar fi<>, potrivit carora sunt solutionate de organele competente ale statului litigiile juridice care pun in cauza acte ale administratiei de stat.
In sensul celui de-al doilea tip de definitii, notiunea de contencios administrativ ar desemna <>nascute cu ocazia exercitarii activitatii executive in masura in care pun in cauza acte ale autoritatilor de stat competente sa o indeplineasca.1
Aplicarea principiului separatiei puterilor in stat asigura un echilibru si un control intre cele trei puteri:legislativa, executiva si judecatoreasca.
Aceste trei puteri colaboreaza si se controleaza reciproc pentru buna functionare a statului. Colaborarea si controlul autoritatilor judecatoresti (care exercita puterea judecatoreasca) la asigurarea aplicarii corecte a legii de catre autoritatile administratiei publice este una din conditiile necesare pentru intarirea ordinii de drept.
Acest control, efectuat fie de instantele speciale jurisdictionale, fie de instantele judecatoresti de drept comun, cu ocazia solutionarii litigiilor generate de activitatea autoritatilor administratiei publice sau de functionarea acestora, poarta denumirea de contencios administrativ.
