E paradoxala situatia sa vorbim la moment despre scrisori, perioada cand in domeniul audiovizualului se foloseste  din plin  tehnicile performante de legatura a redactiilor cu ascultatorii sai prin intermediul  telefoanelor, peigerilor, Internetului.  Unii  redactori chiar  au lasat totalmente  in istorie  aceasta posibilitate de colaborare cu consumatorii sai ca un  mijloc devenit anacronic. In prezent pentru a studia doleantele ascultatorului, cititorului se organizeaza  frecvent sondaje costisitoare, care mai apoi au conotatie de constatare si nu de situatii, fenomene concrete din viata reala, pe care le poate propune oamenii.  Emisiunile in direct mai ales la posturile de radio comerciale  se organizeaza suta la suta in baza sunetelor de telefoane, dar si aici e vorba nu de aspecte  generale ale realitatii umane, ci de solicitari, in special, la piese muzicale. Ba chiar sa rasfoim si paginile ziarelor, care practic au inlaturat rubricile  "Din posta redactiei",  "Scrisoare ne-a chemat la drum " etc. Ne intrebam si noi de ce  se evita la aceasta sursa de informatie - scrisorile?  Cum poti sa scrii despe oameni si problemele lor daca  nu cunosti  vrerea lor. A intui problemele consumatorilor tai si a scrie despre acesta  asi compara-o cu un spectacol de teatru  fara spectatori,  o carte - fara cititor etc. De unde sa stie autorul ca  ceea ce a scris a ajuns la inimile cititorului , de unde sa stie  autorul unei emisiuni, ca si-a gasit ecou materialul sau  la persoanele pentru care este prezentata aceasta emisiune.
 
Radioul pe parcursul a mai multor decenii a progresat foarte mult. Pe langa 
mijloacele de comunicari moderne, radioul este si va ramane o modalitate optima de transmitere a informatiei. 
In amalgamul de posturi de radio existente, la etapa actuala, in Republica Moldova, Radioul National  isi pastreaza si in prezent importanta, atat pentru publicul din localitatile rurale cit si pentru publicul urban. 
Radioul este si  chiar trebuie sa fie, receptiv la schimbarile atestate in societate. Prin urmare radioul trebuie sa-si manifeste pe deplin calitatile pentru a fi in pas cu "moda" societatii. Emisiunile si interventiile regionale au o sarcina de program    strategica si orientata inspre ascultatori.  Succesul unei relatari calificate nu poate influenta  semnificativ numarul de ascultatori.    Un post de radio in republica  trebuie sa chibzuiasca bine pentru cine vrea intr-adevar sa emita emisiunea.
Relatarea la nivel national din studiouri, are o mare importanta    
mai ales in cazul evenimentelor de actualitate. 
Radioul prin functiile si obiectivele sale,  are un rol important in societate, si anume, prelucrarea informatiei si difuzarea ei in randurile populatiei. Prin rolul ei esential informarea in masa a ascultatorilor cu toate stirile si informatiile de pe mapomond, radioul este una din sursele principale de stocare a informatiei.
	Utilitatea si importanta radioului nu se pot insa, rezuma numai la acestea, el are un impact benefic asupra societatii. Lucrarea este structurata din trei capitole si noua paragrafe si se incheie cu concluzia. 
In lucrarea de licenta mi-am pus scopul sa scot in evidenta, activitatea de lucru a unei jurnaliste, care timp de cincisprezece ani, a fost fidela ascultatorilor, ea a stiut tot timpul sa-i consoleze si sa le dee sfaturi utile. Este vorba despre jurnalista Lidia Bobina. 
Teza este scrisa in baza unui studiu si a mai multor interviuri cu autoarea emisiunii.
 Menirea institutiei date poate fi viabila numai atunci, cand isi gaseste suport sigur in numarul impunator de  ascultatori. In acest context radioul se prezinta drept factor eficient al noilor primeniri, canal de exprimare a vointei maselor, opinei si dispozitiei lor, drept cea mai buna reprezentativa tribuna a publicitatii. Aceasta fiind spus, autorul aduce primul argument in motivarea temei alese, adica - actualitatea ei.  Specificul de  institutie publica determina si rostul ei de a  incuraja ascultatorii sa-si formeze opinii personale  intr-un mod liber, sa respecte  demnitatea  persoanelor si sa promoveze valorile  impartasite de Consiliul Europei si OSCE, in special cu referinta la democratie, pluralism, toleranta si respect pentru  drepturile si libertatile  omului.
A devenit o acsioma deja formula, ca un ziar sau un post de radio, avand cel mai talentat colectiv, isi va epuiza fortele, daca nu va oferi teren celor mai interesanti oameni din randurile cititorilor si ascultatorilor cu gandire neordinara, cu propuneri contradictorii. Posibilitatile  acestui flux al publicitatii de jos sunt foarte largi. Nu in zadar atat cercetatorii, cat si jurnalistii practici mentioneaza nivelul adanc publicistic al scrisorilor specificand-o astfel: publicitatea cititorului, ascultatorului.  Fara indoiala scrisorile intotdeauna  au servit drept materie prima in activitatea unei redactii. In baza scrisorilor se organizeaza nu numai rubrici, ci si emisiuni integre, sinestatatoare. 
Rubricile prezentate in  posta redactiei  se asocieaza cu numele ziaristei Lidia Bobana. Ascultatorii trimit scrisori cu adresa concreta "Chisinau. Radio. Lidia Bobana." La sate, in special,  se mai viheculeaza si expresia "Daca nu luati masuri am sa ma plang Lidiei Bobana, la radio".  Ascultatorii au sesizat in institutia data un aparator al intereselor sale, o justitie care imparte binele si condamna raul. Unii ascultatori isi inchipuie, ca daca au scris la radio, atunci problemele lor  sunt deja rezolvate. In unele cazuri mentionarea numelor persoanelor in cadrul emisiunii e un "succes"  al cuiva. Forta  cuvantului, limbajul deosebit , simplitatea de a vorbi si a fi inteleasa de catre ascultatori  e un mister care are materializare prin o munca asidua, experienta acumulata in timp de mai multi ani la radio.   Ea este  binevoitoare cu autori care isi descriu problemele si necazurile,  totodata este si dura cu persoanele care tind sa spuna neadevaruri, falsuri. 
	De ce scriu ascultatorii scrisori la radio? Analiza pe care am efectuat-o in cadrul ziarelor referitor la posta redactiei am constatat ca aceste scrisori au  incetat sa parvina in redactii. Sau daca vin, apoi intr-un numar foarte mic. Din ziare au disparut rubricile "Din posta redactiei", "Scrisoarea ne-a chemat la drum" etc. care se bucurau  de succes . Ziarele intr-o masura oarecare stiau problemele, doleantele ziarului preferat. Ce s-a intamplat la moment? Oare nu vor sa cunoasca ziaristii ce materiale ar dori sa citeasca cititorii sai. Cred ca este important si de stiut care este eficienta materialelor scrise de catre  jurnalisti. 
 Literatura de specialitate descrie mai multe modalitati de studiere a consumatorului. Sondajele stiintifice organizate  cu scopul de a determina interesul auditorului sunt binevenite, dar ele se organizeaza la intervale mari de timp si sunt costisitoare. Cu parere de rau in republica noastra nu exista institutii specializate care ar furniza zilnic topul emisiunilor raio si TV, paginile ziarelor  care abordeaza probleme strigente ale societatii.  Deaceea  scrisorile ar putea fi  o sursa suplimentara de studiu al auditoriului. 
In perioada sovietica apareau directive ale partidului care impuneau mass-media sa activizeze lucrul cu scrisorile. Se faceau rapoarte cu totaluri pronuntate, se organizau concursuri pentru cea mai activa redactie din acest punct de vedere.  Bineinteles ca nu e necesar la moment sa se aplice astfel de indicatii din partea cuiva. Insa cert este ca ziaristii trebuie sa cunoasca  cititorul, ascultatorul sau spectatorul sau.  Nu mi-am pus scopul sa conving pe cineva in acest domeniu. Faptul ca  populatia republicii a pierdut incredere in institutiile de stat o confirma si datele sociologice. (vezi) E notabil si faptul ca  o buna  parte din populatie vede in radio colacul de salvare in rezolvarea unor probleme  personale, ultima instanta, care crede el, ca i se va face dreptate. De aici rezulta, ca radioul  este o institutie credibila  care si-a pastrat statutul  de popularitate.   Obiective   Lucrarea isi propune sa urmareasca care sint obiectivele si strategiile de lucru ale unui jurnalist in Radio. Ce capacitati, si trasaturi de caracter trebuie sa posede astfel incat sa fie competent in domeniu. Si daca se zice ca: " cuvintele ne invata, iar exemplele ne conving", mi-am propus sa ilustrez activitatea de lucru a doamnei jurnaliste  Lidia Bobina, urmarind astfel talentul si profesionalismul ei, in evolutie. In continuare lucrarea urmareste atingerea scopului:
" Care  este conceptul emisiunii, pregatirea si organizarea pana la momentul aparitiei". 
	Ce strategii elaboreaza d-na ca emisiunea sa apara in forma definitivata, si in fine care sint modalitatile de lucru la care recurge.
	Cum stabileste d-na contactul cu ascultatorii ei, prin intermediul scrisorilor, cum achizitioneaza scrisorile de la ascultatori, cum extrage esenta problemei scrisorilor,  cum propune esenta acestora si in general cum prezinta emisiunea. Autorul supune analizei aria tematica, cele mai frecvente forme si metode de lucru cu scrisorile, plasarea lor in cadrul rubricilor, eficienta lor.
Lucrarea de fata este structurata din Introducere,  trei capitole, Incheiere  si Bibliografie.
In Introducere autoarea sublinieaza importanta si actualitatea temei. Este motivata alegerea aspectului dat. Este prezentat scopul  lucrarii si structura ei.
In primul capitol "Scrisoarile - metode eficiente de lucru cu scrisorile"  sunt  expuse notiuni  despre caracterul si importanta scrisorii in redactie. Autoarea face o trecere in revista a  tuturor scrisorilor venite la postul de radio national. Le clasifica  dupa tematica redactiilor,  le grupeaza  conform geografiei din localitatile republicii, mentioneaza despre autorii lor, categoriile de  autori si  tematica lor. In asa fel se accentueaza legatura  incontenstabila a redactiei cu consumatorii ei.  In capitolul ""  sunt supuse analizei  experinta  lucrului cu scrisorile in redactia Actualitati.  In special  mentionam activitatea jurnalistei Lidia Bobana, care este autoarea si responsabila cu lucrul cu scrisorile.  Un timp aparte de scrisori inedite  alcatuesc continutul  emisiunii  "Cu dragoste de generatia a treia".  In  baza analizei activitatii cu scrisorile se fac concluzii ce denota interesul si  atitudinea postului de radio fata de ascultatorul sau.