Nume oficial: United States of America (Statele Unite ale Americii).
Situarea: In partea centrala a Americii de Nord, intre 24s, 33’-49s latitudine nordica si 66s, 57’-124s,45’ longitudine Vestica (fara statele Alaska si Hawaii).
Limite : Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S).
Suprafata : 9.364.000 km˛. Populatia: 265.765.000 (nord-americani), adica 28 loc/ km2 cu: populatie urbana 76,5‰, mortalitate 9,4‰, spor natural 6,2‰, albi 74%, negrii 13%, asiatici 4%, altii 9%.
Culte: Protestantism si Catolicism.
Capitala: Washington D.C.
Limba oficiala: engleza
Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) si un district federal (District of Columbia).
Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Ins. Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de S.U.A.
Istoria: Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de vanatori si pescari (athapasci, algonkini, irochezi, seminoli, sioux, pueblo, apasi, comanci). Stramosii acestora imigrasera din Asia peste str. Bering spre sfarsitul paleoliticului(cca. 26.000 i.e.n).
Coastele rasaritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniti din Islanda, condusi de Leif Ericson.
Genovanezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1 492 releva Europei existenta noului continent; in deceniile urmatoare John Cabot (1 497) exploreaza coasta Noii Anglii, Giovanni di Verranzano in 1 524 pe cea a Carolinei, Ponce de Leon in 1 513 Florida, iar in 1 519 Alvarez Penida-Golful Mexic.
ĺn 1 565 spaniolii condusi de Pedro Menendes de Aviles fondeaza Sf. Augustin in Florida, prima asezare europeana permanenta de pe continentul nord-american. Cu intemeierea localitatii Jamestown din Virginia in 1607, de catre Compania Londoneza, este inaugurata colonizarea engleza.
In 1 607 si 1 733 iau fiinta pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1 607 si 2.100.000 in 1 770). ĺncepand cu 1 619, pe plantatiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa. Masurile discriminatorii adoptate in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze miscarii comune antibritanice care culmineaza cu Razboiul de independenta (1775 – 1 783).
La 4.7.1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3.9.1783).
In 1785 este adoptata constitutia S.U.A. (in vigoare, cu amendamente, pana azi), care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul prezidential de guvernamant (George Washington - primul presedinte al tarii).
Expansiunea spre vest este mercata de cumpararea Louisianei (1 803) de la Franta si a Floridei (1 818) de la Spania.
Razboiul dintre S.U.A. si Marea Britanie din anii 1 812-1 814 se incheie pe baza statu–qou-ului. ĺn 1 812 S.U.A. numara 26 de state. ĺn urma razboiului cu Mexicul (1 846 - 1 848) sunt dobandite Texas, New Mexico si California, iar granita americano-mexicana este fixata pe Rio Grande.
ĺn 1867 S.U.A. cumpara de la Rusia Alaska. Contradictia dintre statele din sud, paritizane de sclavie si cele nordice, abolitioniste, duce, dupa alegerea lui Abraham Lincoln ca presedinte (1 860 - 1 865) la pastrarea Uniunii de catre 10 state sudice si la izbucnirea razboiului de succesiune (1 861 - 1 865). In deceniile care se scurg de la victoria nordului, S.U.A. cunosc o puternica dezvoltare a relatiilor capitaliste devenind la sfarsitul secolului al XIX-lea prima putere industriala a lumii.
Ca urmare a politicii imperialiste de expansiune S.U.A. anexeaza prin pacea de la Paris (10.12.1 898), care incheie razboiul hispano-american din aprilie-decembrie 1 898, ins. Filipine, Porto Rico, Guam, isi extind controlul asupra Cubei, ins. Hawaii si a zonei canalului Panama.
Dupa trei ani de neutralitate S.U.A. intervin la 6.4.1 917 de partea Antantei in primul razboi mondial, participand cu trupe pe frontul de vest, dar nu semneaza tratatul de la Versailles (1 919) si nu devin membru al Ligii Natiunilor, adoptand in epoca interbelica ,o politica de „izolationism”.
