Modelare - test grila

MODELARE - TEST GRILA

1. Preocuparea consumatorului este de a obtine maximum de satisfactie prin consum in conditiile in care bugetul si preturilor sunt date.

ADEVARAT

2. Piata de capital se defineste ca piata activelor monetare.

FALS

3. Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r) - risc (), imprastierea valorilor posibile in jurul mediei ne arata ca la o dispersie mare corespunde risc mare.

ADEVARAT

4. Rata marginala de substitutie tehnica (RMST) este definita prin sporul cantitativ dintr-un anumit factor de productie care suplineste reducerea cu o unitate a altui factor de productie astfel incat productia sa nu se schimbe.

ADEVARAT

5. Rata marginala de substituire tehnica reprezinta numarul de unitati dintr-un factor de productie care trebuie sa inlocuiasca o unitate din alt factor de productie astfel incat productia sa sporeasca cu o unitate.

FALS

6. Elasticitatea productiei in raport cu munca semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a nivelului de utilizare a muncii.

ADEVARAT

7. Elasticitatea productiei in raport cu capitalul semnifica variatia procentuala a productiei la variatia cu un procent a nivelului de utilizare a capitalului.

ADEVARAT

8. Daca se reprezinta grafic dependenta rentabilitate (r) - risc (), imprastierea valorilor posibile in jurul mediei ne arata ca la o dispersie mare corespunde risc mic.

FALS

9. Obiectul modelului Laffer este de a determina acel cuantum al impozitului care, in conditiile de piata date, sa poata asigura cea mai mare incasare la buget.

ADEVARAT

10. In analiza cardinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii.

ADEVARAT

11. In analiza ordinala (Modelul de comportament al agentului consumator) exista posibilitatea masurarii utilitatii.

FALS

12. Curbele de indiferenta ale unei multimi date pot fi secante (se pot intersecta).

FALS

13. Functiile de cost de productie exprima relatia intre costul total de productie si volumul de productie de realizat.

ADEVARAT

14. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu preturile unitare ale factorilor de productie si cu volumul productiei.

ADEVARAT

15. In modelul de arbitraj financiar pe piata valutara, una din etapele parcurse este fixarea valutelor ce pot fi avute in vedere pentru tranzactionare.

ADEVARAT

16. Abordarea cardinala inlocuieste masura utilitatii cu capacitatea de ierarhizare a preferintelor consumatorilor.

FALS

17. Optiunea (modelul de evaluare a optiunilor) este un contract care ofera dreptul ca la un termen viitor stabilit sa poata fi cumparat/vandut un stoc de actiuni la un pret prestabilit si notificat in contract numit pret de exercitiu.

ADEVARAT

1. Costul capitalului exprima:

R: A

2. Evaluarea eficientei unui activ ar trebui sa ia in considerare:

R: B

3. Beneficiarul unui contract de optiune (de tip CALL sau PUT) plateste pentru rezervarea dreptului de optiune un pret numit:

R: A

4. Utilitatea marginala reprezinta:

R: A

5. Curba de indiferenta este multimea vectorilor de consum (V ):

R: B

6. Rata marginala de substituire RMS_y/x este:

R: A

7. Cantitatile de bunuri achizitionate de consumator conform modelului de optim presupun:

R: C

8. Inzestrarea tehnica a muncii este un indicator mediu ce exprima:

R: B

9. Criteriul de alegere a unei retete de fabricatie convenabile (pentru un nivel de productie) este:

R: A

10. Care este deosebirea intre functia de cost pe termen lung si o functie de cost pe termen scurt:

R: C

11. In structura modelului Baumol al optimului cifrei de afaceri se includ:

R: C

12. Determinarea functiei de oferta presupune ca producatorul urmareste:

R: B

13. Echilibrul pietei perfecte presupune egalitatea:

R: A

14. Pretul de echilibru in modelul Cobweb este:

(unde: b si d sunt senzitivitati ale cererii/ofertei in raport cu pretul (variatia acestora la variatia cu o unitate a pretului), iar a si c sunt nivele de cerere/oferta pentru pretul zero)

R: B

15. Rata marginala de substituire (Modelarea preferintelor consumatorului), pe masura ce un bun este succesiv si continuu inlocuit din consum:

R: B

16. Satisfacerea nevoilor de consum este influentata de mai multi factori. Care dintre factorii enumerati nu se regasesc printre acestia:

R: B

17. Izocuanta presupune cantitati diferite de factori de productie care au ca rezultat:

R: A

18. Reteta optima de fabricatie variaza in raport cu:

R: C

19. Producatorul poate defini doua tipuri de probleme de decizie. Care sunt acestea

obtinerea unui volum maxim de productie cu un buget dat;

obtinerea unui volum maxim de productie cu un cost de productie minim;

obtinerea unui volum dat de productie la un cost de productie minim.

R: B

20. Modelul IS-LM in economia inchisa include doua componente de piata. Care sunt acestea

R: B

21. Daca contractul de optiune este de tip CALL, beneficiarul acestuia realizeaza un castig in situatia in care:

R: B

22. Daca contractul de optiune este de tip PUT, beneficiarul acestuia realizeaza un castig in situatia in care:

R: A

23. In raport cu eficienta utilizarii capitalului, evaluarea costului mediu al capitalului (CMC) se face prin comparare cu rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR). Structura capitalului in raport cu eficienta sa va fi convenabila daca:

R: A

24. De-a lungul curbei care reprezinta izocuanta de productie:

R: C

25. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L)=a * K^ * L^, unde parametrii a,  si  sunt considerati cunoscuti ( +  = 1). Productivitatea medie a muncii in functie de inzestrarea tehnica a muncii (k) va avea urmatoarea expresie:

R: C

26. Modelele in care variabilele sunt aleatoare, iar relatiile dintre acestea sunt definite probabilistic in raport cu imprejurarea data sunt:

R: B

27. Modelul lui Domar, model ce vizeaza descrierea cresterii economice in conditiile unei economii inchise, este:

R: A

28. In cadrul modelului de crestere economica al lui Domar, ritmul de crestere a venitului national este direct proportional cu:

R: A

29. In cadrul modelului de crestere economica al lui Domar, pentru ca ritmul de crestere a venitului national sa fie pozitiv este necesar ca:

R: B

30. Modelele in care variabilele nu sunt aleatoare, putand lua intr-o imprejurare data o singura valoare, iar relatiile dintre variabile sunt cu certitudine precizate in imprejurarea data sunt:

R: A

31. In cadrul modelului fundamental al pietei de capital, riscul posesiei unui activ este fundamentat pe doua ipoteze. Care dintre ipotezele enumerate nu este corecta?

R: B

32. Investitorii pe piata de capital care au aversiune fata de risc vor investi in:

R: A

33. Investitorii pe piata de capital care au atractie fata de risc vor investi in:

R: B

34. Utilitatea totala reprezinta:

R: C

35. Functia de utilitate prezinta mai multe proprietati. Care dintre proprietatile enumerate mai jos nu este corecta?

R: C

36. Una din afirmatiile de mai jos privind utilitatea marginala nu este adevarata. Care este aceea?

R: B

37. De-a lungul unei curbe de indiferenta:

R: A

38. Care din afirmatiile de mai jos privind proprietatile curbelor de indiferenta nu este adevarata?

R: D

39. Rata marginala de substituire RMS_y/x se poate calcula in mai multe feluri. Care din relatiile de mai jos nu este corecta?

R: C

40. Programul de consum din punctul de tangenta a dreptei bugetului cu curba de indiferenta este optim. Explicatia consta in afirmatiile de mai jos. Care dintre acestea nu este corecta?

R: C

41. Care dintre afirmatiile de mai jos privind dreapta bugetului de consum pentru un program de consum format din doua produse x si y nu este adevarata?

R: B

42. Punctul de optim sau de echilibru al consumatorului nu se modifica in raport cu:

R: C

43. Efectul de venit ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la:

R: C

44. Efectul de substitutie ( Modelul de optim al consumatorului) se refera la:

R: A

45. Bunurile inferioare de tip Giffen sunt:

R: B

46. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum statica? (UM_x, UM_y - utilitatile marginale ale bunurilor ce compun programul de consum, B - bugetul de consum, p_x, p_y - preturile unitare ale celor doua bunuri)

R: B

47. Care este conditia intr-o problema de plan optim de consum dinamica? (C₀, C₁ - volumul consumului la momentul t₀, respectiv t_1, V₀, V₁ - venitul consumatorului la momentul t₀, respectiv t_1, p₀, p₁ - nivelul preturilor unitare pentru bunurile consumate la cele doua momente de timp)

R: A

48. In modelarea preferintelor consumatorului, cuantificarea utilitatii este posibila in:

R: B

49. Care dintre proprietatile functiei de productie enumerate nu este corecta:

R: C

50. De-a lungul curbei care reprezinta izocuanta productiei nu se modifica:

R: B

51. Pentru o functie de productie de forma Q=f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a muncii prin capital se poate calcula conform relatiei:

R: A

52. Pe masura ce un factor de productie devine tot mai rar, rata marginala de substituire tehnica a acestuia:

R: B

53. Productivitatea medie a muncii reprezinta:

R: A

54. Productivitatea medie a capitalului reprezinta:

R: B

55. Inzestrarea tehnica a muncii exprima:

R: B

56. Pentru producator se pot formula mai multe probleme de decizie. Care dintre problemele de decizie enumerate mai jos nu este corect formulata?

R: C

57. Pentru o functie de productie de forma: Q = f(K,L), rata marginala de substituire tehnica a factorilor de productie nu poate fi egala cu:

R: C

58. Cheltuielile cu materii prime, materiale, combustibili, energie ale unei firme nu intra in componenta:

R: A

59. Acele cheltuieli ale intreprinderii care, pe termen scurt, sunt independente de volumul productiei obtinute constituie:

R: B

60. Fie un consumator care si-a fixat un model de utilitate dorit. Care este numarul maxim de vectori de consum la care poate avea acces cu bugetul sau de consum?

R: B

61. Minimul costului total mediu se atinge atunci cand:

R: A

62. In modelul de optim al cifrei de afaceri (Modelul lui Baumol) continutul problemei se refera la:

R: A

63. Care dintre afirmatiile de mai jos nu este valabila pe o piata pe care exista fiscalitate (Modelul Laffer):

R: C

64. Ce inseamna ca o curba de indiferenta este descrescatoare?

R: A

65. In modelul IS-LM al economiei inchise, curba IS se deplaseaza paralel catre dreapta daca:

R: C

66. Care din urmatoarele functii nu sunt incluse in modelul IS-LM al economiei inchise?

1. functia de consum;

2. functia de investitii;

3. functia de import;

4. functia de export;

5. functia cererii totale de moneda.

R: B

1. Productia unui agent economic este modelata dupa functia:

Q(K,L) = 15×K^0,35×L^0,65

Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii.

R: A

2. Productia unui agent economic este modelata dupa functia:

Q(K,L) = 12×K^0,6×L^0,4

Productivitatea medie a muncii este 200. Sa se determine productivitatea marginala a muncii.

R: B

3. Productia unui agent economic este modelata dupa functia:

Q(K,L) = 1,35×K^0,4×L^0,6

Productivitatea medie a capitalului este 100. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului.

R: A

4. Productia unui agent economic este modelata dupa functia:

Q(K,L) = 20×K^0,25×L^0,75

Productivitatea medie a capitalului este 400. Sa se determine productivitatea marginala a capitalului.

R: D

5. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K^aL^b, unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea medie a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie:

R: B

6. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K^aL^b, unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea medie a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie:

R: A

7. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K^aL^b, unde parametrii a si b sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea marginala a muncii in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie:

R: C

8. Fie o functie de productie de tip Cobb-Douglas: Q(K,L) = a K^aL^b, unde parametrii a si a sunt considerati cunoscuti, iar a+b=1. Productivitatea marginala a capitalului in functie de k (k=inzestrarea tehnica a muncii) va avea urmatoarea expresie:

R: A

9. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=80 u.m. si pretul de exercitiu p_e=750u.m. La termen pretul curent p_c este 1000 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: A

10. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=80 u.m. si pretul de exercitiu p_e=750u.m. La termen pretul curent p_c este 800 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: C

11. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune CALL pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=80 u.m. si pretul de exercitiu p_e=750u.m. La termen pretul curent p_c este 600 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: B

12. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=150 u.m. si pretul de exercitiu p_e=1800 u.m. La termen pretul curent p_c este 1630 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: A

13. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=150 u.m. si pretul de exercitiu p_e=1800 u.m. La termen pretul curent p_c este 1680 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: B

14. Un operator pe piata bursiera cumpara o optiune PUT pe 3 luni, cu prima de optiune p_o=150 u.m. si pretul de exercitiu p_e=1800 u.m. La termen pretul curent p_c este 1850 u.m.. Ce rezultat va obtine operatorul in aceasta situatie?

R: B

15. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %:

Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 1.

R: B

16. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %:

Sa se determine rentabilitatea medie a titlului 3.

R: B

17. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %:

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului.

R: C

18. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %:

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de stagnare.

R: A

19. Un portofoliu de active este format din trei titluri ale caror ponderi in total sunt: 20%, 30% si respectiv 50%. Piata poate prezenta urmatoarele stari: crestere cu o probabilitate de 0,3, stagnare cu o probabilitate de 0,4 si recesiune cu o probabilitate de 0,3. Rentabilitatea fiecarui titlu in raport cu starea pietei este data in tabelul urmator in %:

Sa se determine rentabilitatea medie a portofoliului in caz de recesiune.

R: A

20. O societate comerciala dispune de urmatoarele surse de capital:

- credit obligatar 15000 u.m. cu rata dobanzii 18%;

- actiuni ordinare 20000 u.m. cu rata de dividend 21%;

- credit bancar 5000 u.m. cu cu rata dobanzii 14%.

Societatea face o investitie care, potrivit studiului de fezabilitate, se deruleaza pe doi ani si prezinta o rata interna de rentabilitate RIR de 20,5%.

Se cere sa se determine costul mediu al capitalului utilizat de societatea comerciala in aceasta investitie.

R: A

21. In conditiile modelului de crestere economica al lui Domar, rata consumului este de 70%, iar coeficientul de eficienta a investitiilor specific modelului este 5. Se cere sa se determine ecuatia de dinamica a venitului national.

R: B

22. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este:

U(x,y) = 4×x^0,4×y^0,6, unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor doua bunuri sunt p_x=4 u.m. si p_y=12 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de 180 000 u.m.

R: B

23. Functia de utilitate a unui agent ce consuma doua produse este:

U(x,y) = 8×x^0,25×y^0,75, unde x si y reprezinta cantitatile consumate din fiecare produs. Preturile unitare ale celor doua bunuri sunt p_x=5 u.m. si p_y=6 u.m. Se cere sa se determine planul optim de consum pentru un buget de 200 000 u.m.

R: C

24. In conditiile unui arbitraj pe doua piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d_x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, d_y = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a lui cv de la care arbitrajul este rentabil.

R: A

25. In conditiile unui arbitraj pe doua piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d_x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, d_y = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a lui ct pana la care arbitrajul este rentabil.

R: C

26. In conditiile unui arbitraj pe doua piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d_x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, d_y = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita minima a lui d_y de la care arbitrajul este rentabil.

R: A

27. In conditiile unui arbitraj pe doua piete monetare se cunoaste rata dobanzii pe piata de pornire, d_x = 8%, rata dobanzii pe piata de arbitraj, d_y = 6,5%, cursul la vedere intre moneda pietei de pornire si cea a pietei de arbitraj cv = 0,1242 si cursul la termen t = 3 luni intre cele doua monede ct = 0,1234. Sa se determine limita maxima a lui d_x pana la care arbitrajul este rentabil.

R: D

28. Un speculator realizeaza la bursele din Londra si Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capital initial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nu dispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezele bancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile sunt neimpozabile.

R: B

29. Un speculator realizeaza la bursele din Londra si Paris un arbitraj USD-GBP-EUR-USD pornind de la un capital initial de 10000 USD. Suma rezultata in urma arbitrajului, incheiat in 3 zile, este de 10068 USD. Arbitrajistul nu dispune de capitalul initial, ci il imprumuta de la o banca platind o dobanda de 22%. Comisioanele si spezele bancare reprezinta 0,1% din imprumut. Sa se determine rentabilitatea arbitrajului stiind ca veniturile sunt impozabile cu o cota de 12%.

R: A

30. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs:

si

Se cere sa se determine pretul la care volumul tranzactiilor este maxim in absenta fiscalitatii.

R: D

31. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs:

si

Se cere sa se determine marimea accizei care, pastrand echilibrul pietei, ar conduce la maximizarea incasarilor bugetare.

R: B

32. Se considera cunoscute functiile cererii si ofertei pentru un produs:

si

Se cere sa se determine marimea modificarii volumului maxim al tranzactiilor ca rezultat al introducerii unui impozit unitar de 36 u.m.

R: A

33. Functia de productie a unui agent economic X are forma , iar inzestrarea tehnica a muncii este 80. Agentul economic X doreste sa intre pe o piata unde productivitatea medie a muncii este de 60,5. Este competitiv acest agent economic?

R: C

34. Functia de productie a unui agent economic X are forma , iar inzestrarea tehnica a muncii este 80. Agentul economic X doreste sa intre pe o piata unde productivitatea medie a capitalului este de 1,3. Este competitiv acest agent economic?

R: A