care trebuiesc completate cu probele indirecte, adica marturiile depuse de anumite persoane care au participat indirect la infractiune: martorii.
Ca si persoane fizice, martorii pot fi impartiti in doua categorii: martori de buna credinta si martori de rea credinta. Cei de rea credinta sunt aceia care sunt hotarati sa depuna marturii false, fie din interese materiale - fiind mituiti de infractor, fie din interese spirituale - fiind prieteni cu infractorul sau dusmani ai victimei.
Orice marturie are dublu aspect: subiectiv si obiectiv. Intotdeauna exista o anumita directie a cercetarii fenomenelor psihologice ce insotesc formarea marturiei judiciare, avandu-se in vedere anumite atribute cu privire la marturie si la martori, deoarece chiar si marturia de buna credinta poate fi pandita de falsitate si de un anumit relativism din cauza unor defectiuni senzoriale.
Procesele psihice implicate in dobandirea informatiei de catre martor sunt, in primul rand senzatiile si perceptiile, apoi reprezentarile si memoria. Procesele de senzatie si perceptie sunt fie cele bazate pe analizatorii vizuali, fie cele bazate pe analizatorii auditivi, fie ambele categorii. Experimentele facute in acest domeniu au demonstrat ca marturia vizuala este mai importanta decat cea auditiva, fiind mai bogata sub raport informativ si mai aproape de adevar. Dar chiar si calitatea acestor informatii este influentata atat de conditii subiective (calitatea analizatorului in cauza), cat si de conditii obiective (distanta de locul infractiunii, luminozitate, linistea sau zgomotul existente, etc).
Calitatea si veridicitatea datelor dobandite prin senzatii sunt conditionate de calitatea analizatorilor, de buna lor functionare. O la fel de mare importanta o are spiritul de observatie al martorului. Cei care au un spirit de observatie precar, comit greseli in depunerea marturiei, fara voia lor.
O alta categorie de erori in marturia judiciara pot fi produse de iluziile pe care le-a avut martorul, fie ca ele sunt de natura vizuala, de natura auditiva sau din alti analizatori. Diminuarea influentei nocive a iluziilor in depunerea marturiei se poate realiza prin intrebari puse cu pricepere de catre personalul juridic - politist, procuror, avocat, judecator.
Foarte importanta in culegerea informatiei de catre martor este si atentia acestuia, calitatile lui. Sunt situatii in care este necesar un volum mare de receptivitate, sunt situatii in care concentrarea are un rol hotarator, in timp ce in alte situatii mobilitatea si dispersarea atentiei sunt calitati necesare.
De obicei, intre producerea infractiunii sau a faptelor pentru care sunt chemati a le confirma si depunerea marturiei exista un interval mare de timp. In acest caz in procesul marturiei sunt implicate reprezentarile martorului - vizuale, auditive, sau de alta natura. Calitatea acestor reprezentari influenteaza in mod direct si hotarator calitatea marturiei judiciare.
Distanta in timp de la savarsirea faptelor si pana la judecarea lor, aduce in prim plan - in ceea ce priveste psihologia martorului - un alt proces psihic important: memoria si calitatile sale. Calitatea depozitiei martorului depinde in mare masura de modul in care functioneaza acest proces.
Memoria este un proces de stocare a informatiei, deci trebuie avuta in vedere calitatea pastrarii acestei informatii. Aceasta poate fi pastrata nealterata, dupa cum, cu trecerea timpului, ea poate fi deformata. Intrucat informatiile asupra unui act infractional se memoreaza neintentionat, riscul pastrarii pentru timp indelungat pandeste pe orice martor. Calitatile memoriei in ceea ce priveste marturia judiciara, sunt memorabilitatea, fidelitatea si sinceritatea. Memorabilitatea este unul din elementele cele mai importante ale unei marturii judiciare, avand in vedere ca aceasta consta in acea capacitate evenimentului juridic/ obiectului de a fi memorat, deoarece sunt situatii ce efectiv nu pot fi percepute, memorate, ele desfasurandu-se sub pragul perceptibilitatii noastre. Fidelitatea - in opozitie cu memorabilitatea - consta in capacitatea omului de a-si aminti evenimentul judiciar si de a depune marturie. Exista persoane care pot reproduce cu mare exactitate si cu lux de amanunte cele vazute si auzite la locul faptei, aceste persoane fiind martori valorosi, dar din pacate, foarte putini. Mai exista si persoane care neavand formata fidelitatea/exactitatea memoriei reproduc totul cu mare aproximatie, ca atare valoarea depozitiei lor este neinsemnata, trebuind coroborata cu alte mijloace de proba. Sinceritatea reprezinta disponibilitatea subiectiva a martorului de a spune adevarul, deoarece procesele memorarii, adica ale intiparirii, conservarii si reproducerii pot fi influentate si de interesul pe care-l are martorul fata de cele intamplate, precum si gradul de afectiune pentru victima sau chiar pentru autorul infractiunii.
In cadrul complexului proces de al memoriei sunt implicate si asociatiile de idei, adica asociatia prin asemanare, prin contrast si prin contiguitate spatiala sau temporara.
Un bun jurist va face intotdeauna apel la acestea, pentru a-i facilita martorului o depozitie cat mai exacta. La fel si tipurile de memorie trebuie avute in vedere, deoarece ele influenteaza atat durata memoriei cat si fidelitatea ei. Fara indoiala ca lucrurile memorate in mod involuntar nu au trainicia si fidelitatea reproducerilor bazate pe vointa si hotararea martorului de a retine cele intamplate. Este stabilit deci, ca memorarea voluntara este mai eficienta.
In ceea ce priveste fidelitatea marturiei judiciare, pentru prevenirea carentelor (ex. un martor sincer ce se afla in eroare, prelungirea perioadei dintre infractiune si marturie, martori mincinosi cu serioase probleme pshihice, etc) este nevoie de o evaluare stiintifica a probei testimoniale. Evaluarea reclama necesitatea reconstituirii drumului pe care il parcurge procesul de formare al marturiei.
