Stationarea si deplasarea

STATIONAREA SI DEPLASAREA

	Sesizeaza pericolul si aplica principiile adecvate de evitare.

Recomandari privind stationarea si deplasarea:

a) Ramai cu vehiculul/ aeronava intr-un mediu necombativ;

b) Pleaca doar daca:

(1) pericolul o impune;

(2) esti sigur de locul in care te afli, destinatia iti e cunoscuta si ai capacitatea de a ajunge la ea;

(3) poti ajunge la sursa de apa, mancare, adapost sau ajutor;

(4) ai certitudinea ca misiunea de salvare / extragere nu vine.

c) Daca decizi sa pornesti la drum, tine seama de urmatoarele:

(1) urmeaza planul de recuperare comunicat inaintea misiunii;

b.determina directia pe care vei merge si de ce;

c. hotaraste ce echipament vei lua, ascunde ori distruge;

d) Lasa informatii in punctul de plecare (in zona necombativa) sa includa:

destinatia;

traseul ales;

starea personala;

proviziile de care dispui;

e) Intr-o zona in care se duc lupte, tine cont de urmatoarele aspecte cand lucrezi cu harta:

(1) NU scrie pe harta;

(2) NU murdari harta atingand punctul de destinatie;

(3) NU impaturi harta intr-un mod care sa ofere informatii cu privire la traseu;

Nota: acestea pot deconspira informatii daca esti capturat.

2. Deplasare si determinarea pozitiei:

a) Determina-ti locatia prin:

Dezvoltarea cunostintelor practice despre zona operationala:

(a)   repere geografice

(b)   repere artificiale

(c)   cunostinte anterioare despre zona;

Folosirea formulei Viteza de deplasare x Timpul = Distanta parcursa

Folosirea informatiilor oferite de legenda hartii;

Folosirea proeminentelor din teren;

Vizualizarea hartii pentru a determina pozitia;

b) Determina punctele cardinale prin:   

Folosirea busolei;

Nota: urmatoarele metode NU sunt foarte precise si pot da doar niste directii aproximative.

Folosirea metodei batului si a umbrei pentru determinarea axei N-S (Fig. II-1);

Soarele si Luna rasar din E si apun in V

Folosirea unui ceas de mana cu orar si minutar pentru a determina aproximativ punctele cardinale (Fig. II-2);

(a)   Pentru ceasuri electronice: imagineaza-ti un cadran pe fata ceasului;

(b)   Emisfera nordica: pozitioneaza Indicatorul orar spre Soare. Sudul e la jumatatea arcului dintre Indicatorul orar si ora 12.

(c)   Emisfera sudica: pune ceasul cu ora 12 spre Soare si Nordul e la jumatatea arcului dintre ora 12 si Indicatorul orar.

* Daca suntem pe orarul de vara se scade o ora din timpul indicat de ceas.

Fig. II-1 Metoda batului si a umbrei

Fig. II-2 Determinarea directiei cu ajutorul ceasului in cele doua emisfere

(5) Folosirea unui "navigator" de buzunar (Fig. II-3):

(d)   Materiale necesare:

Suprafata inscriptionabila plata (carton ,etc.);

Indicator de 3-5 cm (cui, chibrit, etc.);

Creion, pix, stilou;

(e)   Incepe construirea dispozitivului la rasarit, termina la apus. Ai urmatorii pasi:

Ataseaza indicatorul in centrul cartonului;

Fixeaza navigatorul pe o suprafata plata (nu trebuie miscat in timpul rasaritului);

Marcheaza varful umbrei la fiecare 30 minute notand ora;

Uneste punctele pentru a forma un arc de cerc;

Indica nordul folosind o sageata desenata.

Nota: Distanta cea mai scurta dintre baza indicatorului si linia curba reprezinta axa nord-sud.

(f)    Pe timpul drumului:

(1) tine navigatorul astfel incat sa cada pe ora curenta; sageata desenata arata Nordul

(g)   Navigatorul e de actualitate pentru aproximativ o saptamana! (apoi trebuie

reinnoit).

Nota: Navigatorul NU e recomandat in situatia in care te deplasezi pentru a evita pericolul.

(6) Folosirea pozitiei stelelor (Fig. II-4):

(a) Steaua Nordului pentru a gasi axa N-S;

(b) Crucea Sudului pentru a gasi axa S-N.

Fig. II-3 Navigatorul de buzunar

Fig. II-4 Stele

c) Orienteaza harta:

Folosind axa N-S adevarata:

(a)   Despatureste harta si pune-o pe o suprafata nemetalica plana;

(b)   Orienteaza busola pe axa N-S;

(c)   Roteste harta si busola pana cand directiile coincid.

In lipsa busolei, orienteaza harta pe directiile cardinale obtinute prin metoda batului si a umbrei sau cu ajutorul stelelor.

d) Determina-ti locatia:

(1) GPS

a.  NU folosi GPS pe post de sursa unica pentru orientare in deplasare;

b.  Foloseste GPS-ul DOAR pentru a-ti confirma pozitia;

c.  Alege o zona ce ofera receptie satelit maxima:

d.  Economiseste energia bateriilor.

(2) Triangulatie cu o busola (Fig. II-5):

(a)   Incearca sa folosesti 3 sau mai multe repere;

(b)   Identifica un reper important al terenului si determina o linie de pozitie (LOP[1]);

(c)   Verifica orientarea hartii de fiecare data cand folosesti busola;

(d)   Marcheaza LOP folosind un bat subtire ori un ciob de sticla (in situatii de lupta) sau traseaz-o cu creionul (non-combat);

(e)   Repeta pasii de la (b) la (d) pentru alte LOP

Fig. II-5 Triangulatia

e) Foloseste busola pentru a te deplasa noaptea:

Pregateste busola pentru a o folosi noaptea (Fig. II-6);

Suprapune acul magnetic pe marcajul luminos si mergi pe directia data de partea din fata a busolei;

Foloseste deplasarea pe segmente, din punct in punct.

Fig. II-6 Pregatirea busolei pentru deplasarea pe timp de noapte

f)  Tehnici de selectare a traseelor:

Ocolirea obstacolelor:

(a)   Gaseste un reper proeminent pe partea opusa a obstacolului;

(b)   Ocoleste obstacolul pana la reper;

(c)   Reia directia de deplasare;

Metoda deplasarii in linie dreapta cu devieri de 90⁰ (Fig. II-7)

Fig. II-7 Deplasarea in linie dreapta cu devieri de 90 grade

Deplasare in linie dreapta

(a)   Mentine directia pana ajungi la destinatie;

(b)   Masoara distanta parcursa cu dubli pasi si transforma in unitati de scara pe harta;

Dublu pas = distanta acoperita intre 2 asezari succesive ale aceluiasi picior pe sol. (este specific fiecarui luptator)

Distantele astfel masurate sunt aproximative:

(exemple: 1 km = 900 dubli pasi - teren deschis (in medie); 1 km = 1200 dubli pasi - teren accidentat ).

(c)   Foloseste numarul pasilor coroborat cu analiza terenului si a directiei pentru a-ti cunoaste locatia. Lungimea pasului depinde de natura terenului, alternanta zi/noapte, starea personala (sanatos, ranit, etc.). corecteaza estimarea facuta in functie de acesti factori pentru a obtine o cat mai mare precizie.

Devierea intentionata:

(a)   Folosita cand ajungi intr-un punct pe un curs liniar (rau, drum, etc.)

(b)   Te deplasezi intentionat spre stanga sau dreapta obiectivului pentru a sti in ce directie sa pornesti cand ajungi la cursul liniar.

Deplasarea din punct in punct e totuna cu cea in linie dreapta:

(a)   Alege repere pe traseu si mergi pana la punctul respectiv pe calea cea mai convenabila;

(b)   Odata ajuns la un punct, alege alt reper si continua.

3. Recomandari pentru deplasare:

(a)   Alege cea mai usoara si mai sigura ruta (in afara luptei);

(b)   Mentine o cadenta rezonabila, opreste pentru odihna de cate ori e nevoie;

(c)   Evita sa te imbraci prea gros sau sa te incalzesti prea tare;

(d)   Tine cont de nevoile de apa si mancare;

(e)   Ai mare grija de picioare (schimba-ti regulat ciorapii, spala-te zilnic sau ori de cate ori este posibil);

(f)    Impacheteaza-ti echipamentul pentru a impiedica pierderea, degradarea sau balansarea;

(g)   Ocoleste obstacolele, nu trece peste sau prin ele;

(h)   In situatii non-combat foloseste potecile oricand e posibil;

(i)    Daca e posibil, deplaseaza-te prin zone impadurite;

(j)    Evita acele adancituri care nu-ti ofera iesiri in cazul ploilor torentiale, avalanselor, etc;

(k)   In cazul mlastinilor, locurilor, raurilor:

(1) Ocoleste mlastinile lacurile daca e posibil;

(2) In aval poti gasi oameni, asezari, ape lente;

(3) In amonte gasesti ape mai inguste si mai putin adanci

4. Deplasarea pe rau

E mai rapida si putin mai obositoare atunci cand nu exista pericolul hipotermiei. Poate constitui modul principal de deplasarea in mediul tropical:

(a)   Foloseste un dispozitiv de plutire (pluta, bambus, etc.);

(b)   Foloseste o prajina pentru a misca pluta in ape putin adanci;

(c)   In ape adanci foloseste o vasla;

(d)   In curburile raului, ramai langa malul dinspre interior, viteza curentilor e mai mica acolo;

(e)   Ramai aproape de maluri,

(f)    Atentie la urmatoarele PERICOLE:

Ciocniri de maluri, prunduri, etc;

Copaci sau crengi plutitoare;

Varteje;

Cascade;

Animale si insecte periculoase.

(g)   E bine sa folosesti un dispozitiv plutitor la traversarea raurilor sau a cursurilor de apa late / adanci.

5. Deplasarea pe gheata si zapada

Deplasarea trebuie limitata la zonele ferite de pericole:

(a)   NU te deplasa pe timp de:

Vant puternic;

Vanturi foarte reci;

Vizibilitate scazuta.

(b)   Impedimente privind deplasarea iarna:

Ziua foarte scurta (AI GRIJA);

Strat moale si mare de zapada (daca TREBUIE sa te deplasezi, confectioneaza-ti rachete de zapada (Fig.II-8) - legaturile sa permita pivotarea picioarelor). Deplasare e mai usoara dimineata devreme sau spre seara cand zapada e inghetata sau are crusta.

Fig. II-8 Rachete pentru deplasare pe zapada.

De evitat zonele predispuse la avalanse:

(a)   Inclinari de 30-45 grade sau mai mari;

(b)  Copaci fara crengi pe partea dinspre deal (indica avalanse anterioare);

(c)   Creste acoperite cu cantitati mari de zapada.

Daca esti prins intr-o avalansa, iata ce ai de facut:

(a)   Da din maini ca si cum ai inota pe spate pentru a sadea adancimea la care esti ingropat;

(b)  Pe masuri ce miscarea zapezii incetineste, misca mana in jurul fetei pentru a crea "pungi" de aer

Trecerea apelor inghetate:

(a)   Gheata este subtire acolo unde:

Raurile sunt in linie dreapta;

Exista obiecte ce patrund prin gheata spre suprafata;

Troiene de zapada se intind peste gheata;

Cursurile de apa au confluente (se unesc);

Se ridica vapori de apa (zone deschise sau calde)

(b)  Pungi de aer se creeaza acolo unde raul si-a pierdut din volum;

(c)   Cand traversezi o apa inghetata., distribuie-ti greutatea culcandu-te, trecand taras pe burta sau incalta rachete pentru zapada.

(d)  Deplasarea pe ghetari e periculoasa si trebuie evitata.

6. Pericole la munte:

(a)   Trasnetul - evita crestele pe timpul furtunilor.

(b)  Avalansa - evita zonele predispuse la avalanse

(c)   Inundatiile, viiturile - evita zonele joase

7. Pericole pe timp de vara

Desisuri

(a)  Cand e posibil, foloseste potecile;

(b) Mergi prin zone impadurite;

(c)  Evita zonele joase ce nu ofera iesire in caz de ploi torentiale;

Mlastini, lacuri, rauri:

(a)   Ocoleste-le;

(b)   Poti gasi ape linistite si oameni in aval;

(c)   Apa e mai ingusta si mai putin adanca in amonte.

8. Climat uscat

(a) NU TE DPLASA decat daca esti sigur ca poti ajunge la destinatie cu rezerva de apa disponibila;

(b) In zilele fierbinti, calatoreste dimineata sau seara;

(c) Urmeaza calea cea mia usoara cu putinta, evitand:

Zone intinse cu dune de nisip;

Zone aride

(d) In zone cu dune de nisip:

Mergi pe portiunea dura, pe fundul vaii dintre dune;

Mergi pe partea dinspre vant a dunei.

(e) Daca incepe o furtuna de nisip:

Marcheaza-ti directia de mers;

Aseaza-te sau intinde-te pe directia de mers;

Incearca sa ajungi in partea ascunsa de vant a unui adapost natural;

Acopera-ti gura si nasul cu material textil;

Protejeaza-ti ochii;

Ramai pe loc pana se termina furtuna

9. Climat tropical:

(a) Calatoreste doar pe lumina;

(b)   Evita obstacolele (desisuri, mlastini);

(c) Fereste vegetatia cand treci. Evita sa prinzi plantele cu mana, pot avea spini (daca e posibil foloseste manusi);

(d)   NU escalada trunchiurile cazute daca le poti ocoli;

(e) Gaesti poteci:

Unde se intalnesc doua cursuri de apa,

Unde e trecatoare joasa trece printr-o zona deluroasa

(f) Cand folosesti carari, poteci:

Atentie la zonele ce arata deranjate pe potecile animalelor salbatice, pot fi semne ale unor capcane,

Foloseste un baston , un bat, pentru a sesiza eventualele capcane;

NU dormi pe carare;

Fii precaut, si inamicul foloseste cararile !

10. In largul marii:

(a)   Folosindu-te de curenti:

Coboara o ancora (Fig. II-9) pe care o poti ajusta pentru a putea profita de curent;

Stai cat mai jos in barca;

Dezumfla usor barca pentru a o face sa se scufunde putin

(b)  Folosind vantul:

Ridica ancora;

Umfla barca, sa pluteasca cat mai sus;

Stai in asa fel incat corpul sa "prinda "vantul;

Improvizeaza o panza. (Fig. II-10)

Fig. II-9 Ajustarea ancorei in lungime (aprox. distanta creasta-vale).

Fig. II-10 Improvizarea unei panze.

(c)   Acostarea. Indici privind apropierea pamantului:

Nori Cumulus ficsi pe cerul senin (sau innourat cand ceilalti nori se misca);

Tenta verzuie a cerului (la tropice);

Reflexii de culoare deschisa pe nori (intinderile de apa provoaca reflexii gri inchis) (in zonele ARCTICE);

Ape deschise la culoare (sunt mai puti adanci);

Mirosuri si sunete:

(a)   Miros de mlastina, fum;

(b)  Zgomote facute de pasari dintr-o singura directie,

Zborurile pasarilor la apus si rasarit.

(d)  Inotul spre tarm:

Tine cont de conditia fizica;

Ajuta-te de o pluta;

Prinde bine tot echipamentul de corp;

Ramai in barca cat mai mult posibil;

Inoata pe o parte sau bras pentru a nu-ti pierde puterile daca pici din barca;

Poarta incaltaminte si macar un rand de haine;

Incearca sa acostezi in pauza dintre doua serii de valuri (valurile vin de regula in serii de cate 7, de la mic la mare);

In valuri moderate:

(a)   Inoata spre inainte pe coama unui val;

(b)  Fa o scurta scufundare acolo unde valul se sparge;

In valuri mari:

(a)   Inoata spre tarm in intervalul dintre valuri;

(b)  Cand se apropie valul dinspre tarm il treci scufundandu-te;

(c)   Dupa ce trece, inoata spre tarm in urmatorul interval;

Daca esti prins sub un val mare:

(a)   Ramai calm si inoata spre suprafata;

(b)  Intinde-te cat mai aproape de suprafata;

(c)   Pune-te paralel cu tarmul si incearca sa iesi la mal prin alt punct;

Alege locul de iesire la tarm:

(a)   Evita locurile unde valurile se sparg de stanca;

(b)  Gaseste un loc unde valurile se intind lent peste tarm;

Dupa ce ai ales locul:

(a)   Indreapta-te spre tarm;

(b)  Ridica picioarele la 60-90 cm sub nivelul capului pentru a amortiza socul lovirii obiectelor de sub apa;

(e) Pentru a acosta cu barca:

Alege cu grija locul;

Fii foarte precaut cand soarele e jos si in fata ta, reducandu-ti vizibilitatea;

Incearca sa acostezi in partea insulei aflata sub bataia vantului;

Indreapta-te spre neregularitatile din val;

Treci prin val

(a)   Coborand panza;

(b)   Folosind vasle pentru a mentine contactul cu apa si directia;

(c)   Aruncand o ancora.

(f) Acostarea in marile inghetate, pe ghetari, aizberg-uri, etc., (pericol de a te trezi cu barca taiata de muchiile ascutite):

Foloseste vasle pentru a evita colturile si partile ascutite;

Pastreaza-ti barca departe de marginea ghetii;

Tine barca umflata si gata pentru a fi folosita;

Ingreuneaza si leaga barca pentru a nu ramane fara ea.