Abuzul in serviciu prin ingradirea unor
drepturi
Infractiunea de abuz in serviciu prin
ingradirea unor drepturi este reglementata de art. 247 C. Pen. Abuzul
in serviciu prin ingradirea unor drepturi consta in ingradirea de catre un
functionar public sau functionar a folosintei sau a exercitiului
drepturilor vreunui cetatean, ori crearea pentru acesta a unor
situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex
sau religie. Obiectul juridic
special il constituie relatiile sociale care asigura
interesele legale ale cetatenilor in ceea ce priveste egalitatea
in drepturi a acestora impotriva abuzurilor functionarilor publici sau a
functionarilor. Obiectul material. De regula, la aceasta
infractiune lipseste. Pot fi situatii in care fapta sa
aiba un obiect material, de exemplu, in ipoteza in care abuzul,
priveste modificarea unui act de stare civila sau a altui act public.
Subiectul activ nemijlocit este calificat, el poate fi numai un functionar
public sau un functionar. La savarsirea faptei pot participa
si alte persoane in calitate de coautori, instigatori sau complici. In
ceea ce priveste coautorii, acestia trebuie sa aiba
calitatea speciala ceruta de lege autorului. Instigator sau complice
poate fi orice persoana. Subiectul pasiv este cetateanul
caruia i s-a ingradit folosinta sau exercitiul drepturilor
pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. Latura obiectiva. Elementul material.
Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi are continuturi
alternative, putandu-se realiza, sub aspectul elementului material, fie prin actiunea
de ingradire a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui
cetatean, fie prin actiunea de creare pentru acesta a unor
situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex
sau religie. In prima modalitate de realizare a elementului material al
infractiunii faptuitorul, fara nici o justificare
legala, il impiedica pe un cetatean sa foloseasca
drepturile pe care le are sau sa le exercite in intregime. In ceea de-a
doua modalitate, i se
creeaza cetateanului, de catre faptuitor, tot
fara nici o justificare legala, o situatie mai putin
buna decat cea a celorlalti cetateni. Nu are
relevanta daca situatia de inferioritate este de ordin
material sau numai moral. In ambele cazuri, actiunea faptuitorului
este savarsita pe temei de nationalitate, rasa, sex
sau religie. Desi este o infractiune comisiva, abuzul in
serviciu prin ingradirea unor drepturi poate fi savarsita
si prin acte omisive (de exemplu, neincluderea unui cetatean pe
lista de alegatori, neangajarea unei persoane intr-un post vacant, desi
indeplineste toate conditiile pentru a fi angajata in acel post
etc.). Pentru ca actiunile incriminate sa constituie elementul
material al infractiunii - este necesar ca ele sa fie efectuate de un
functionar public sau functionar in sfera atributiunilor de
serviciu, in caz contrar nu se poate vorbi de abuzul in serviciu prin
ingradirea unor drepturi. Urmarea
imediata se refera la lezarea folosintei sau
exercitiului acelui drept sau prin crearea unei situatii care
nesocoteste dreptul cetateanului. Lezarea poate fi nu
numai morala, dar poate fi si materiala. Infractiunea se
savarseste cu intentie directa. Cerinta
savarsirii faptei numai in aceasta forma de
vinovatie rezulta din mobilul special prevazut de lege.
Stabilirea mobilului in cazul acestei infractiuni constituie o
cerinta esentiala pentru existenta
vinovatiei faptuitorului. Infractiunea de abuz in serviciu
prin ingradirea unor drepturi este o infractiune de actiune
chiar daca se poate savarsi si prin acte omisive; ca urmare
este susceptibila de acte pregatitoare si tentativa
insa legea penala incrimineaza, numai forma faptei consumate. Infractiunea
este savarsita in forma consumata cand s-a realizat
actiunea incriminata si implicit s-a produs urmarea
imediata ceruta de norma de incriminare, adica lezarea unui
drept al persoanei. Din art. 247 C. pen. rezulta ca infractiunea are doua
modalitati normative: prima modalitate normativa
consta in ingradirea
folosintei sau a exercitiului drepturilor unui
cetatean; a doua modalitate normativa consta in crearea unei stari de inferioritate pe
temei de nationalitate, rasa, sex sau religie. In raport de
fiecare dintre aceste modalitati normative poate exista o varietate
de modalitati faptice determinate de imprejurarile concrete de
comitere a faptei si anume loc, timp, mijloace, natura dreptului
ingradit, relatiile dintre subiecti. De aceste modalitati faptice se va
tine seama la stabilirea gradului de pericol social concret si la
dozarea pedepsei. Infractiunea de abuz in ingradirea unor drepturi
este sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 5 ani.
