Autoritatea publica competenta. Organizarea Curtii Constitutionale. Atributiile Curtii Constitutionale.

Autoritatea publica competenta. Organizarea Curtii Constitutionale. Atributiile Curtii Constitutionale.

Controlul constitutionalitatii legilor in Romania

Autoritatea publica competenta.

In tara noastra, la fel ca si in multe alte tari europene controlul de constitutionalitate al legilor se realizeaza printr-un organ jurisdictional special si specializat denumit Curtea Constitutionala. La inceput, cand se discuta inca proiectul Constitutiei Romaniei, s-au propus mai multe variante cu privire la forma pe care sa o ia Curtea Constitutionala; Adunarea Constituanta aleasa in mai 1990 a trebuit sa opteze intre controlul jurisdictional al constitutionalitatii legilor si controlul politic al acestora. Desi au existat numeroase discutii, acest organ - Curtea Constitutionala - a fost stabilit si reprezinta o inovatie a Constitutiei din 1991.

In tara noastra, reglementarea Curtii Constitutionale se face intr-un titlu aparte - Titlul V - separat de prevederile privind organizarea si functionarea organelor legiuitoare, executive si judecatoresti. Din aceasta cauza unii autori sustin ca aceasta Curte este un organ politico-jurisdictional, iar altii ca acest organ s-ar afla in afara sistemului jurisdictional, el reprezentand p autoritate distincta si independenta. Din prevederile art. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala este unica autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania si este independenta fata de orice alta autoritate publica. Se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare, asigurand controlul constitutionalitatii legilor, al regulamentelor Parlamentului si al ordonantelor Guvernului. Trebuie retinut si faptul ca aceasta competenta a Curtii nu poate fi contestata de nici o autoritate publica, fiind singura in masura sa hotarasca asupra competentei sale potrivit art. 146 din Constitutie si art. 2 din Legea nr. 232/2004.

Atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor este incompatibila cu ideea subordonarii Curtii, cat priveste organizarea si functionarea ei, fata de o lege ordinara sau chiar irganica, alta decat propria-i lege.

in ce priveste Curtea Constitutionala se pot formula urmatoarele trasaturi:

c) Curtea Constitutionala este un organ de stat, aceasta trasatura rezultand din regulile juridice privind constituirea, organizarea, functionarea si cometenta sa;

b)    Curtea Constitutionala este un organ politico-juridic, caracterul sau politic fiind determinat de modul de constituire, iar cel jurisdictional de atributiile de control al constitutionalitatii legilor ce-i sunt atribuite in exclusivitate;

c) Scopul Curtii este acela de a garanta suprematia Constitutiei;

d)    Desi majoritatea activitatii Curtii Constitutionale consta in activitatea de control a constitutionalitatii legilor, aceasta Curte exercita si alte  activitati de control (control al respectarii Constitutiei si legilor in conditiile strict prevazute de Constitutie, de control al unor activitati din perspectiva conformitatii lor cu legea, un control care are ca obiect constitutionalitatea unui partid politic), conform art. 146 din Constitutie. Art. 2 alin. 2 din Legea nr. 232/2004 stabileste ca sunt neconstitutionale actele normative care incalca dispozitiile sau principiile Constitutiei;

e)    Aceasta este independenta fata de orice autoritate publica (limitele puterii si activitatii Curtii sunt stabilite de Constitutie si de Legea de organizare si functionare). insa autoritatea Curtii poate fi limitata prin controlul efectuat de Parlament asupra deciziilor de neconstitutionalitate pronuntate de Curte in cadrul controlului a priori;

f)  Competenta Curtii Constitutionale prevazuta in art. 146 din Constitutie nu poate fi contestata de nici o autoritate publica, aceasta fiind singura in drept sa hotarasca asupra competentei sale;

g)    Judecatorii Curtii sunt independenti in exercitarea atributiilor si inamovibili pe durata mandatului pentru care au fost alesi. Ei nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate in adoptarea solutiilor.

Organizarea Curtii Constitutionale.

Conform art. 142 din Capitolul VI, sectiunea a 3-a, titlul V din Constitutie, in forma sa modificata, Curtea Constitutionala este formata din 9 judecatori de Camera Deputatilor, 3 de Senat si 3 sunt numiti de Presedintele Romaniei. Aceasta numire se face numai cu acordul prealabil, exprimat in scris, al candidatului, care trebuie sa cuprinda si angajamentul acestuia de a demisiona din functiile incompatibile, daca va fi numit. Curtea isi reinnoieste numarul de judecatori cu o treime din trei in trei ani. Acelasi lucru este prevazut si in art. 7 din Legea nr. 47/1992 doar ca intr-o alta forma. in alin. (1) al acestui articol se prevede: "Curtea Constitutionala se compune din 9 judecatori numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoif. in alin. 2 si 3 al acestui articol se prevede acelasi lucru ca si in alin. 3 si 5 din art. 142 din Constitutie. Modalitatea de desemnare a judecatorilor Curtii Constitutionale a suscitat unele obiectii. S-a sustinut ca intrucat numirea membrilor se face din randul unei largi categorii de persoane, iar desemnarea lor urmeaza sa fie facuta la libera apreciere a unor persoane prin excelenta politice, aceasta operatie este sortita sa se desfasoare sub semnul politicianismului; ca in momentul formarii ei, Curtea Constitutionala va fi inevitabil formata din membri apropiati prin simpatiile lor politice si prin interesele lor vizibile sau invizibile de majoritatea parlamentara si de guvern, si atata vreme cat aceasta majoritate va fi la putere, va fi putin probabil ca noua Curte sa declare neconstitutionala o lege pe care partidul de guvernare o considera esentiala pentru

infaptuirea telurilor sale politice. Realitatea a fost alta: in perioada iunie 1992 - iunie 1994, Curtea a fost sesizata in conditiile art. 144, alin. 1 lit.a) din Constitutie numai de doua ori de catre Guvern, iar ambele sesizari au fost considerate neinttemeiate.

Durata mandatului a fost stabilita la 9 ani din considerarea catorva deziderate, intre care: asigurarea continuitatii Curtii Constitutionale; adaptarea in ansamblu a compozitiei ei, dupa o perioada relativ scurta de timp, dar care, incluzand doar o parte din doua mandate legislative si prezidentiale, poate cumula mutatii semnificative pe relieful politic al societatii si in fizionomia pluralismului institutional.

Numirea judecatorilor de catre parlament se face dupa procedura prevazuta in art. 7 alin. 4 din Legea nr. 47/1992: fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului permanent si pe baza Comisiei juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai mare de voturi. Candidaturile se depun la Comisia juridica de catre grupurile parlamentare, fiecare candidat trebuie sa depuna curriculum vitae si actele care sa dovedeasca indeplinirea conditiilor prevazute de Constitutie. Candidatii sunt audiati de comisie si de plenul Camerei, iar raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la fiecare dintre candidati. Votul parlamentarilor pentru numirea judecatorilor este secret, iar decizia se ia cu majoritatea absoluta a plenului. Votul se va repeta pana la intrunirea majoritatii necesare.

Pentru numirea judecatorilor de catre presedintele Romaniei nu exista o procedura prestabilita.

Candidatii vor trebui sa indeplineasca conditiile prevazute in art. 142 din Constitutie:

c) sa aiba pregatire juridica superioara;

b) sa aiba o inalta competenta profesionala;

c) sa aiba o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior (art. 37 alin. 1 din Legea nr. 47/1992)!  Dupa ce sunt numiti, judecatorii trebuie sa depuna juramantul individual prevazut de art. 39 din Legea nr. 47/1992⁶⁵ (in fata presedintelui Camerelor Parlamentului sau Presedintelui Romaniei, care i-a numit).

Mandatul judecatorilor este de 9 ani si nu poate fi prelungit sau reinnoit. Mandatul inceteaza' in conditiile prevazute de art. 43-45 din Legea nr. 47/1992 si anume: c) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) in caz de demisie;

c) in caz de pierdere a drepturilor electorale;

d) in caz de excludere de drept;

e) in caz de deces;

f)  in situatii de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de 6 luni;

g)    in caz de incalcare a prevederilor art. 16 alin. (3) din Constitutie sau ale art. 40 alin. (3) din Constitutie sau pentru incalcarea greava a obligatiilor prevazute la art. 40 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale.

De o deosebita importanta este faptul ca mandatul judecatorilor Curtii Constitutionale nu poate inceta decat individual si niciodata colectiv, iar forma individuala poate fi voluntara sau de drept. Ea este voluntara cand mandatul inceteaza prin demisie si este de drept cand mandatul inceteaza la expirarea termenului pentru care judecatorul a fost numit. incetarea voluntara a mandatului imbraca doua forme, expresa si tacita. Este expresa cand judecatorul isi prezinta demisia si este tacita cand judecatorul accepta situatia de a deveni incompatibil.

Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii perioadei pentru care a fost acordat, judecatorul are dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea lui la Curtea Constitutionala s-a facut cu conditia rezervarii acestuia. in cazul in care postul era de magistrat, rezervarea acestuia este obligatorie.

Judecatorii Curtii isi aleg din randul lor un presedinte, prin vot secret si cu majoritatea voturilor judecatorilor, pe o perioada de 3 ani. Alegerea Presedintelui Curtii se face in termen de 15 zile de la innoirea Curtii. Pentru alegerea presedintelui, fiecare grupa de judecatori numiti de Camera Deputatilor, Senat si de Presedintele Romaniei poate propune o singura candidatura. Daca in urma alegerilor nici un candidat nu intruneste majoritatea voturilor, se va tine un al doilea tur de scrutin intre primii doi alesi. Daca ambii candidati vor obtine acelasi numar de voturi, atunci operatiunile de alegere a presedintelui vor fi conduse de judecatorul cel mai in varsta. Presedintele va numi de asemenea un judecator care ii va tine locul in timpul absentei. in caz de vacanta a functiei, se alege un presedinte pana la incheierea perioadei de trei ani. Atributiile Presedintelui Curtii Constitutionale sunt cele prevazute de Legea nr. 47/1992 si regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale.

Curtea Constiutionala are in componenta magistrati asistenti, care participa la pregatirea lucrarilor si la redactarea actelor emise de Curte si pot fi chiar consultati in cadrul dezbaterilor.

Curtea mai are si un Secretariat general ce are la randul lui in componenta mai multe servicii care asigura pregatirea, organizarea si coordonarea lucrarilor Curtii si este de asemenea si ordonator de credite.

Curtea Constitutionala isi desfasoara activitatea in plen, in conditiile prevazute de legea de organizare si functionare a Curtii si a legii de modificare a acesteia. Actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor. Cvorumul, pentru plenul Curtii Constitutionale este de doua treimi din numarul judecatorilor Curtii.

Competenta Curtii Constitutionale este strict limitata de prevederile art. 146 din Constitutie. Modificarile si completarile care s-au adus acestui articol in urma revizuirii Constitutiei sunt rezultatul valorificarii unui deceniu de activitate a Curtii Constitutionale si au ca scop sporirea eficientei sale, ca garant al suprematiei Constitutiei. Aceste modificari au realizat o mai buna corelare cu dispozitiile constitutionale din tarile vest europene, avand in vedere ca institutia romaneasca este una de model european si face parte din Conferinta Curtilor Constitutionale Europene. Avand in vedere cele mentionate mai sus, trebuie aratat ca acest articol prevede urmatoarele atributii ale Curtii Constitutionale:

a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a inaltei Curti de casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;

b) se pronunta asupra Constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;

c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori;

d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionaiitate privind legile si ordonantele,ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct, de Avocatul Poporului;

e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Primului Ministru, sau al presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului,

g) constata  existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului; c) da aviz consultativ pentru propunerea desuspendare din functei a Presedintelui Romaniei;

h) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendum-ului si confirma rezultatele acestuia;

i) verifica indeplinirea constitiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;

j) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect

constitutionalitatea unui partid politic;

k) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii

ACTELE SUPUSE CONTROLULUI DE CONSTITUTIONALITATE

In sfera controlului de constitutionalitate intra: legile, ordonantele guvernului, initiativele de revizuire a constitutiei, regulamentele Parlamentului, initiativele legislative, tratatele sau acordurile internationale, litigiile juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, procedura de alegere a Presedintelui Romaniei, avizul consultativ pentru propunerea de suspendare a Presedintelui Romaniei, etc. - vezi art.146 din CONSTITUTIA republicata.

Legile

In acest domeniu se disting doua situatii exprimate printr-un control prealabil si un control posterior.

Controlul prealabil sau apriori se exercita asupra legilor votate de parlament, anterior promulgarii lor de catre Presedintele Romaniei, la sesizarea unei dintre autoritatile anume prevazute de Constitutie, in nici un caz din oficiu.

Controlul posteriori - sanctionator - priveste legile intrate in vigoare si se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate si nu se poate aplica in cazul prevederilor legale care au fost analizate pe calea controlului prealabil sau in care Curtea Constitutionala, prin decizie, a constatat ca prevederile sunt neconstitutionale.

Initiativa de revizuire a constitutiei se analizeaza sub aspectul concordantei textului propus cu prevederile constitutionale, iar verificarea constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei se face dupa procedura prevazuta de pct.2 art. 19 -23 din Legea nr. 47/1992 modificata si republicata.

Regulamentele Parlamentului sunt supuse controlului de constitutionalitate la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau 25 senatori.

Ordonantele Guvernului - fiind emise in temeiul institutiei delegarii legislative - sunt analizate prin procedeul exceptiei de neconstitutionalitate ca si legile.

Tratatele si acordurile internationale sunt supuse controlului de constitutionalitate la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau 25 senatori.