Caile de atac ordinare

CAILE DE ATAC ORDINARE

Sectiunea I

Notiuni generale

1. Notiunea si importanta cailor de atac ordinare.

Judecata in caile de atac este a doua etapa a judecatii care are loc atunci cand Ministerul Public, partile precum si orice persoana indreptatita nu sunt multumite cu hotararile primei instante ori cu hotararile date in solutionarea altei cai de atac. Caile de atac reprezinta adevaratele medii procedurale in contra greselilor ce s-ar putea ivi datorita partilor sau judecatorilor, determina trecerea procesului penal prin doua sau mai multe grade de jurisdictie pentru a stabili adevarul si aplicarea corecta a legii penale. Judecata in caile de atac reprezinta un control judecatoresc care are scopul de a preantampina greselile care se pot comite intr-o activitate jurisdictionala, de a le repara pe cele comise pentru ca legea sa fie aplicatasi interpretata in mod corect si pentru realizarea scopului procesului penal. Folosirea cailor de atac se bucura de o reglementare constitutionala.

Astfel in art. 28 din Constitutia Romaniei se prevede ca "impotriva hotararilor judecatoresti partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac in conditiile legii.

2. Conditii de exercitare si clasificarea cailor de atac ordinare.

Conditiile necesare pentru exercitarea unei cai de atac ce trebuie indeplinite in mod cumulativ sunt:

-sa existe o hotarare judecatoreasca;

-calea de atac sa fie prevazuta de lege;

-calea de atac sa fie declarata in termenul legal.

Clasificare:

- dupa caracterul nedefinitiv sau definitiv al hotararii atacate:

- ordinare (apelul si recursul),

- extraordinare (contestatia in anulare, revizuirea, recursul in anulare, recursul in interesul legii).

-dupa natura chestiunilor asupra carora poarta controlul judecatoresc:

-cai de atac de fapt,

-cai de atac de drept.

-dupa intinderea obiectului:

-cai de atac comune,

-cai de atac speciale.

-dupa consecintele ce se pot adduce prin admiterea lor:

-de reformare ,

- de anulare,

- de retractare.

Sectiunea a II a

Aspecte commune privind caile de atac ordinare.

Titularii cailor de atac ordinare.

Potrivit art. 362 C.pr.pen. acestia sunt :

- procurorul,

- inculpatul,

- partea vatamata,

- partea civilasi partea responsabila civilmente,

- martorul, expertul si aparatorul,

- orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate intr-o masura sau printr-un act al instantei.

Termenul de declarare al apelului si al recursului

2.1. Termenul de declarare al apelului si al recursului este de 10 zile daca legea nu dispune altfel. Dispozitiile art. 363 C.pr.pen. privind data de la care curge termenul se aplica in mod corespunzator atat pentru apel cat si pentru recurs.

2.2. Repunerea in termen. Atat apelul cat si recursul declarat dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat a fi facut in termen in urmatoarele conditii:

- instanta de apel sau de recurs constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza temenica de impiedicare;

- cererea a fost facuta in cel mult 10 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile;

Pana la solutionarea repunerii in termen se poate dispune suspendarea executarii hotarari atacate.

2.3.Apelul si recursul peste termen. Partea care a lipsit atat la judecata cat si la pronuntare poate declara apel sau recurs peste termen dar nu mai tarziu de 10 zile de la data dupa caz a inceperii executarii pedepsei sau a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile. Apelul si recursul declarat peste termen nu suspenda executarea dar instanta de apel sau de recurs poate suspenda executarea hotararii atacate.

Procedura de declarare, de renuntare si de retragere a apelului si a recursului

3.1. Declararea apelului sau a recursului.

Se face prin cerere scrisa care trebuie semnanta. Daca persoana nu poate semna cererea va fi atestata de un grefier de la instanta a carei hotarare se ataca sau de aparator. Cererea mai poate fi atestata si de primarul sau secretarul Consiliului Local ori de functionarul desemnat de acestia in localitatea unde domiciliaza. Daca cererea de apel este nesemnata ori neatestata ea poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei. Daca sunt prezenti la pronuntarea hotararii procurorul si partile pot declara apel oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea iar instanta consemneaza aceasta intr-un proces verbal.

3.2. Renuntarea la apel sau la recurs.

Se efectueaza potrivit prevederilor art. 368 C.pr.pen.

3.3. Retragerea apelului sau recursului.

Se efectueaza potrivit art. 369 C.pr.pen.

4.Efectele apelului sau recursului

4.1. Efectul suspensiv.

Consta in suspendarea executarii atat in ceea ce priveste latura penala cat si latura civila afara de cazul cand legea dispune altfel.

4.2. Efectul devolutiv.

Limitele judecarii apelului sau recursului sunt determinate de urmatoarele:

-persoana care a declarat apelul (recursul),

-persoana la care se refera declaratia de apel (recurs),

-calitatea pe care o are apelantul (recurentul) in proces.

Totusi in cadrul acestor limite instanta de apel (recurs) este obligata ca in afara temeiurilor invocate in cererile formulate de apelant (recurent) sa examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept (art. 371 alin.2 C.pr.pen.) .

4.3. Efectul neagravarii situatiei in propria cale de atac.

Instanta de apel (recurs) solutionand cauza nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel (recurs) . Totodata in apelul (recursul) declarat de procuror in favoarea unei parti instanta de apel nu poate agrava situatia acestuia.

4.4. Efectul extensiv.

Consta in extinderea apelului sau recursului si cu privire la partile care nu le-au declarat sau la care nu se refera putand hotara si in privinta lor fara a le crea o situatie mai grea.

Sectiunea a III a

Apelul.

1. Hotararile supuse apelului.

Sentintele pot fi atacate cu apel. Sentintele care nu pot fi atacate cu apel sunt prevazute de art. 361 alin. 1 C.pr.pen. Incheierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondul.

2. Motivarea apelului.

Prin cererea de apel sau printr-un memoriu separate motivele de apel se formuleaza in scris. Ele se pot formula si oral in ziua judecatii.

3. Judecata in apel.

3.1. Etapele desfasurarii judecatii in apel: masuri premergatoare, sedinta de judecata in apel, deliberarea si darea hotararii.

3.1.1. Masuri premergatoare.

Potrivit art. 375 - 376 C.pr.pen. pentru pregatirea sedintei de judecata in apel se iau urmatoarele masuri:

- fixarea termenului de judecata;

- citarea partilor;

- prezenta procurorului.

3.1.2. Sedinta de judecata in apel.

Cuprinde :

- verificarile prealabile,

- cercetarea judecatoreasca;

- dezbaterile judiciare.

3.1.3. Deliberarea si darea hotararii.

Instanta de apel delibereaza, examinand temeinicia motivelor de apel si din oficiu cauza in intregul ei sub toate aspectele de fapt si de drept, in limitele determinate de efectul devolutiv, efectul neagravarii situatiei in propriul apel si efectul extensive. Instanta de apel trebuie sa raspunda atat la chestiunile de fapt cat si de drept.

3.2. Solutiile la judecata in apel: respingerea apelului, admiterea apelului, solutii si chestiuni complementare.

Potrivit art. 379 C.pr.pen. solutiile la judecata in apel sunt:

-respingerea apelului si mentinerea hotararii atacte daca:

- apelul este tardiv sau inadmisibil;

-apelul este nefondat.

-admiterea apelului:

- defiinteaza sentinta primei instante pronuntand o noua hotarare si procedeaza potrivit art. 345 si urm. privind judecata in fond ;

- desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata in conditiile prevazute de art. 379 alin.1 pct. 2 lit.b C.pr.pen.

Chestiuni complimentare.

Instanta se mai pronunta si asupra urmatoarelor chestiuni complimentare:

- repararea pagubei;

- masurile asiguratorii;

- cheltuielile judiciare;

-computarea retinerii arestarii preventive;

-orice alte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.

3.3. Rejudecarea cauzei dupa desfiintarea in apel a hotararii primei instante.

3.3.1. Procedura de rejudecare.

Judecarea in fond a cauzei de catre instanta de apel sau rejudecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in parte speciala a C.pr.pen. Titlul II, Cap.1 si 2 care se aplica in mod corespunzator.

3.3.2. Limitele rejudecarii.

Sunt prevazute in art. 385 C.pr.pen.

Sectiunea a IV a

Recursul.

1. Hotararile supuse recursului.

Hotararile judecatoresti ce pot fi atacate cu recurs sunt prevazute in art. 3851 C.pr.pen.

2. Cazurile in acre se poate face recurs.

Sunt prevazute in art. 3859 C.pr.pen.

3. Motivarea recursului.

Se face in scris sau oral in fata instantei. Motivele de recurs se formuleaza in scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separate care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata. In cazul prevazut de art. 3856 alin.3 C.pr.pen. recursul poate fi motivat si oral in ziua judecatii.

Judecata in recurs.

4.1. Etapele desfasurarii judecatii in recurs: masuri premergatoare, sedinta de judecata in recurs, deliberarea si darea hotararii.

4.1.1. Masuri premergatoare: fixarea termenului de judecat, citarea partilor, prezenta inculpatului aflat in stare de detinere, participarea procurorului.

4.1.2. Sedinta de judecata in recurs cuprinde : verificarile prealabile, citirea raportului si dezbaterile judiciare.

4.1.3. Deliberarea si darea hotararii. Completul de judecata delibereaza in secret in camera de consiliu asupra verificarii aspectelor de drept la care se refera cazurile in care se poate face recurs potrivit legii. Verificarea se poate face atat in lumina motivelor de casare ce se iau in considerare intotdeauna din oficiu cat si in lumina acelora celor ce se iau in considerare din oficiu numai cand au influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului.

4.2. Solutiile la judecata in recurs: admiterea recursului, respingerea recursului, solutii si chestiuni complimentare.

Solutiile la judecata in recurs sunt prevazute in art. 38515 C.pr.pen. si ele pot fi:

-respingerea recursului (cand acesta este tardiv, inadmisibil sau nefondat);

-admiterea recursului si casarea hotararii atacate.

Solutiile date in urma casarii sunt : mentinerea hotararii primei instante, achitarea inculpatului sau dispunerea incetarii procesului penal, rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost atacata, rejudecarea cauzei de catre instanta competenta, rejudecarea de catre instanta de recurs si restituirea cauzei la procuror.

Solutii si chestiuni complimentare (art. 38516 C.pr.pen.).

4.3. Desfiintarea hotararii si continutul deciziei (potrivit prevederilor art. 38517 C.pr.pen.).

4.4. Rejudecarea cauzei dupa admiterea recursului si casarea hotararii recurate: limitele judecarii, procedura de rejudecare.

4.4.1. Limitele rejudecarii potrivit art. 38518 C.pr.pen. Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului. Cand hotararea este desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane numai in ceea ce priveste latura penala sau civila instanta de rejudecare se pronunta in limitele in care hotararea a fost casata.

4.4.2. Procedura de rejudecare.

Rejudecarea cauzei dupa casarea hotararii atacate se desfasoara potrivit dispozitiilor cuprinse in partea speciala Titlul II Capitolele 1 si 2 care se aplica in mod corespunzator.