CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE FOLOSINTA (COMODATUL)

1. Notiunea si caracterele juridice ale contractului de comodat.

Contractul de imprumut de folosinta (comodatul) este acel act juridic in baza caruia o parte, numita comodant, remite spre folosinta temporara si gratuita unei alte parti, numita comodatar, un bun individual determinat, cu obligatia pentru acesta din urma de a‑l restitui la termen, in natura, in individualitatea sa (art. 1560 C. civ).

Partile in contractul de comodat sunt:

1. comodantul, imprumutatorul, adica cel care remite bunul;

comodatarul, imprumutatul, cel caruia i se imprumuta bunul.

Caracterele juridice ale contractului de comodat sunt:

a. Imprumutul de folosinta este un contract real, ceea ce inseamna ca pentru incheierea lui valabila este necesara si predarea efectiva a bunului care formeaza obiectul contractului.

b. Potrivit art. 1561 C. civ., comodatul este un contract cu titlu gratuit. Gratuitatea este de esenta acestui contract, in caz contrar schimbandu-se natura juridica a acestuia.

c. Comodatul este, in principiu, un contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai in sarcina comodatarului.

d. Comodatul este un contract translativ de folosinta. Din aceasta caracteristica se desprind urmatoarele consecinte:

Comodantul ramane pe mai departe proprietarul si posesorul legitim al lucrului (lucrurilor) imprumutat(e), astfel ca el va suporta riscul pieirii fortuite a acestuia (acestora), cu exceptia cazului cand bunul imprumutat a fost evaluat in momentul incheierii contractului (art. 1567 C. civ.).

Comodatarul culpabil va suporta riscul pieirii fortuite a lucrului imprumutat si in urmatoarele cazuri:

‑ cand comodatarul foloseste bunul pentru alta destinatie sau prelungeste folosinta lui peste termenul prevazut, daca nu va putea dovedi ca bunul ar fi pierit si la comodant (art. 1565 C. civ.);

‑ cand ar fi putut salva lucrul imprumutat, inlocuindu‑l cu un bun al sau ori cand ambele lucruri au fost expuse pieirii, dar si‑a salvat bunul sau, lasand sa piara bunul imprumutat (art. 1566 C. civ.).

Imprumutatul dobandeste doar detentiunea bunului, fiind obligat sa‑l restituie. Asa fiind, comodatarul nu va putea uzucapa bunul imprumutat.

Conditiile de validitate ale contractului de comodat

A. Capacitatea partilor

Contractul de imprumut de folosinta este un act de administrare, ceea ce inseamna ca atat comodantului, cat si comodatarului trebuie sa aiba capacitatea de a incheia astfel

de acte.

Deoarece comodatul nu este translativ de proprietate, comodantul nu trebuie sa aiba neaparat calitatea de proprietar al bunului imprumutat, el putand fi si uzufructuar sau locatar, daca prin conventie darea in imprumut n‑a fost interzisa. Comodatarul, insa, nu poate imprumuta mai departe lucrul, deoarece il detine "spre a se servi de dansul" (art. 1560

C. civ.), deci pentru folosinta proprie, afara daca partile n‑au convenit altfel.

B. Consimtamantul partilor trebuie sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violenta. Prezenta viciilor de consimtamant va atrage nulitatea relativa a contractului.

C. Obiectul contractului de comodat

Potrivit art. 1560 C. civ., obiect al contractului de comodat il pot constitui numai bunurile nefungibile si neconsumptibile pe care comodatarul sa le poata restitui in natura lor specifica, la incetarea contractului. Bunurile care se imprumuta trebuie sa se afle in circuitul civil si pot fi atat bunuri mobile, cat si imobile, daca imprumutul acestora din urma nu este interzis prin lege sau este permis doar in anumite conditii.

D. Cauza in contractul de comodat trebuie sa existe, sa fie licita si morala.

E. Dovada contractului de comodat

Aceasta se face conform regulilor generale prevazute de art. 1191 si urm. C. civ., fiind suficient ca inscrisul (ad probationem) sa fie redactat intr‑un singur exemplar, daca valoarea lucrului imprumutat depaseste 250 lei.

In schimb, faptul material al predarii lucrului poate fi dovedit prin orice mijloc de proba, indiferent de valoarea acestuia.

Efectele contractului de comodat

Fiind un contract unilateral, contractul de imprumut de folosinta da nastere la obligatii contractuale doar in sarcina imprumutatului. Eventualele obligatii care se nasc in sarcina imprumutatorului fata de imprumutat au un izvor extracontractual, si anume, gestiunea de afaceri sau fapta ilicita.

A. Obligatiile imprumutatului (comodatarului)

a. Potrivit art. 1564 C. civ., imprumutatul trebuie sa se foloseasca de lucrul imprumutat potrivit destinatiei sale, determinata prin acordul partilor la incheierea contractului sau prin natura bunului. Nerespectarea acestei obligatii este sanctionata cu plata daunelor‑interese.

b. Comodatarul este tinut la conservarea lucrului imprumutat ca un bun proprietar (art. 1564 C. civ.), iar, potrivit art. 1566 C. civ., chiar mai bine decat lucrurile sale, deoarece contractul este incheiat in interesul sau.

c. Imprumutatul va suporta cheltuielile necesare folosintei bunului (de exemplu, benzina, uleiul pentru utilizarea autoturismului), cheltuieli care sunt un accesoriu de nedespartit al folosintei, el neavand dreptul sa ceara restituirea lor de la comodant, afara

daca partile nu s‑au inteles altfel.

d. Potrivit art. l560 C. civ., principala obligatie a comodatarului este de a restitui, la scadenta, in natura, lucrul imprumutat. Restituirea bunului imprumutat trebuie efectuata la termenul fixat in contract, iar daca partile nu au stabilit nimic cu privire la aceasta obligatie, la data la care comodatarul s‑a servit de lucrul imprumutat pentru trebuinta in vederea careia a contractat (art. 1572 C. civ.).

Daca la scadenta comodatarul refuza fara temei restituirea bunului imprumutat, comodantul are la indemana doua actiuni:

‑ actiunea in revendicare impotriva comodatarului, daca comodantul este proprietarul lucrului imprumutat, actiune imprescriptibila;

‑ o actiune personala, care rezulta din contract, actiune pe care o poate exercita nu numai proprietarul bunului, ci si uzufructuarul, locatarul etc. si care este prescriptibila in termen de 3 ani, termen care curge de la data prevazuta in contract pentru restituire.

e. Imprumutatul va raspunde in mod solidar in cazul in care acelasi lucru este imprumutat de mai multi comodatari (art. 157l C. civ.).

B. Obligatiile imprumutatorului (comodantului)

Contractul de comodat creeaza obligatii numai in sarcina comodatarului, pentru comodant nenascandu‑se, in principiu, obligatii din acest contract. In mod exceptional, potrivit prevederilor art. 1574‑1575 C. civ., imprumutatorul poate avea si el obligatii fata de imprumutat, obligatii extracontractuale, si anume:

a. obligatia de a restitui comodatarului cheltuielile extraordinare, necesare si urgente facute de acesta pe parcursul executarii contractului, pentru conservarea bunului (art. 1574 C. civ.);

b. obligatia de a‑l despagubi pe comodatar pentru prejudiciile pe care acesta le‑a suferit din cauza viciilor ascunse ale lucrului imprumutat, vicii pe care comodantul le‑a cunoscut, insa nu l-a informat despre acestea pe comodatar (art. 1575 C. civ.).

§ 4. Incetarea contractului de comodat

De regula, contractul de imprumut de consumatie inceteaza prin executarea sa, moment in care bunul imprumutat va trebui restituit comodantului.

Daca comodatarul nu‑si executa intocmai obligatiile care‑i revin, comodantul este indreptatit sa ceara in justitie rezilierea contractului. Rezilierea poate sa se produca de drept, in cazul in care partile au stipulat in acest sens un pact comisoriu expres.

In cazul in care contractul a fost incheiat intuitu personae, el inceteaza prin moartea comodatarului, succesorii lui fiind tinuti sa restituie bunul catre comodant. Daca contractul nu a avut in vedere in mod exclusiv calitatile comodatarului, acesta va continua in persoana mostenitorilor imprumutatului, in principiu, pana la scadenta.