Cererea reconventionala - Notiune, Conditiile de admisibilitate ale cererii reconventionale, Procedura de solutionare a cererii reconventionale

Cererea reconventionala

1.1.1      Notiune

In procesul civil sunt situatii frecvente cand paratul renunta la pozitia defensiva, de aparare, adoptand o atitudine agresiva, invocand pretentii proprii impotriva reclamantului.

Potrivit art. 720⁵ alin 1 C.proc.civ., daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic poate face cerere reconventionala. In cazul litigiilor prevazute de art.720¹ nu este necesara o alta incercare de conciliere[1].

Cererea reconventionala este actul procedural prin intermediul caruia paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant[2].

Cererea reconventionala este o cerere incidentala formulata de parat in replica reclamantului, avand fata de acesta pretentii proprii. Rezulta ca cererea reconventionala nu este o simpla aparare, ci dimpotriva, o veritabila actiune.

Prin cererea reconventionala, paratul poate urmari:

- neutralizarea obligatiei care va fi pronuntata impotriva sa;

- atenuarea acestei obligatii;

- obtinerea unei obligatii la plata reclamantului, in acest din urma caz instanta putand admite atat actiunea, cat si cererea reconventionala, si  proceda la o compensare a obligatiilor banesti reciproce[3] Astfel, in cazul in care paratul urmareste alaturi de respingerea cererii reclamantului si valorificarea unui drept propriu fata de acesta, atunci el trebuie sa introduca a cerere reconventionala.

Cererea reconventionala, in principiu, are un caracter facultativ, adica paratul are posibilitatea fie sa valorifice un drept propriu impotriva reclamantului pe cale incidentala, fie pe calea unei cereri principale care sa declanseze un nou proces civil.

Valorificarea pretentiilor paratului pe cale incidentala prezinta anumite avantaje, si anume: asigura solutionarea celor doua litigii intr-un singur cadru procesual; determina realizarea unei economii de timp si cheltuieli; asigura indeplinirea conditiilor pentru judecata mai buna, deoarece instanta judecatoreasca este pusa in situatia de a fi incunostintata de complexitatea raporturilor juridice dintre parti; elimina posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti contradictorii.

1.1.2      Conditiile de admisibilitate ale cererii reconventionale

Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca toate cerintele cererii de chemare in judecata.

De vreme ce trebuie sa indeplineasca cerintele pentru cererea de chemare in judecata, inseamna ca si cererea reconventionala poate fi anulata in conditiile art.133 C.proc.civ.[4].

Alaturi de conditiile generale, art.7255 C.proc.civ. prevede ca paratul poate sa faca cerere reconventionala daca pretentiile impotriva reclamantului deriva din acelasi raporturi juridice.

Rezulta ca, in materie comerciala cererea reconventionala este admisibila daca pretentiile impotriva reclamantului deriva din aceleasi raporturi juridice.

1.1.3      Procedura de solutionare a cererii reconventionale

Fiind o cerere incidentala, cererea reconventionala se solutioneaza in conformitate cu prevederile art.17 C.proc.civ., de catre instanta competenta sa judece cererea principala.

Cererea reconventionala, potrivit art.720⁵ alin 2 C.proc.civ., se depune odata cu intampinarea.

Daca cererea reconventionala este depusa peste termenul prevazut de lege, ea va putea fi judecata impreuna cu cererea principala insa numai cu acordul reclamantului. In cazul in care partile nu sunt de acord, sanctiunea ce intervine depunerii de catre parat peste termen a cererii reconventionale este judecarea separata a acesteia, si nicidecum respingerea ei ca tardiva[5].

Art.135C.proc.civ.dispune ca, cererea reconventionala si introducerea unei alte persoane in judecata care nu se vor fi facut inauntrul termenului prevazut de lege, se vor judeca deosebit, afara de cazul in care amandoua partile consimt sa se judece impreuna.

Art.120 C.proc.civ. dispune ca cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala.

Cand insa numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit (alin.2).

In cazul in care solutionarea cererii reconventionale este strans legata de solutionarea sau pronuntarea asupra cererii principale, nu poate interveni disjungerea.

Cererea reconventionala trebuie sa fie solutionata chiar daca rec1amantul face acte de dispozitie (renuntare la judecata sau renuntare la dreptul subiectiv pretins) ori intervin in cursul judecatii anumite incidente (dupa ce cauza a fost disjunsa cererea de chemare in judecata s-a perimat).

Fata de faptul ca prin formularea cererii reconventionale paratul initial devine rec1amant se ridica problema daca acesta din urma poate sa formuleze cerere reconventionala fata de cererea reconventionala a paratului[6].

In doctrina, solutii1e oferite au fost diferite.

Astfel, intr-o opinie, raspunsul este negativ argumentat pe faptul ca se tergiverseaza judecata[7] . Intr-o alta opinie, pe care o impartasim, raspunsul este pozitiv, justificat pe lipsa unui text care sa interzica formularea cererii reconventionale de catre rec1amant fata de cea a paratului[8].

Instanta de judecata se va pronunta atat asupra cererii de chemare in judecata, cat si asupra cererii reconventionale, printr-o singura hotarare.