Sigur ca nu de azi de ieri dau semne de razvratire secunzii corabiei democrate in fata autoritarului capitan tras acum la ancora pe malul Dimbovitei. Iar pintecoasa flotila a PSD-ului nu scapa nici o ocazie de a mai rupe din echipajul corsarului Basescu. Spre cinstea lor, pedistii de pe Crisuri se tin tari chit ca, de pilda, primarul Filip e imbiat de multa vreme sa- si mai adauge doi trandafiri la butoniera pe linga cel care-l are la inima. Practic, pina acum PD Bihor l-a pierdut doar pe Ioan Lucian, dar aceasta inca inainte de a-l cistiga. N-am considera-o insa o mare pierdere cita vreme autodeclaratul playboy al ziaristelor n-a dat deocamdata semne ca a purces, ca pesedist, la realizarea grozavelor programe politice pe care in bataiosul dar micutul UFD n-a reusit sa le implineasca In schimb, in invecinatul Cluj, PD-ul s-a frint in doua dupa transbordarea fruntasilor Iuliu Pacurariu si Emil Boc in lotca ros-galben- albastra a lui Ghita Funar. Daca senatorul Pacurariu a facut stinga-tribord cu aceasi lejeritate cu care poate intoarce un tir in vila proprietate personala, mai curioasa e volta politica a deputat-juristului Boc. Cu atit mai mult cu cit, in ultima vreme, el era numarul doi in partid, dupa Basescu, l-a lansarea de salve incrucisate in locurile betegite de coruptie sau ineficienta a PSD-ului. Singura explicatie pentru clontosul de Boc ar fi ca l- a luat de model pe batrinul ghiuj Nicolae Cerveni, cel care a consternat multa lume cind a trecut cu arme avocatesti, partid si bagaje in trupa lui Vadim.
Cu ocazia sarbatoririi Zilei Nationale a Romaniei si implinirii a 82 de ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, Fundatia "Alba Iulia 1918 pentru unitatea si integritatea Romaniei" a organizat la Alba Iulia, in ziua de 30 noiembrie 2000, o "masa rotunda", la care au fost invitate sa participe toate societatile, asociatiile si fundatiile cultural-patriotice neguvernamentale din tara si ale romanilor de peste hotare. Scopul acestei intruniri a fost de a se cunoaste reciproc conducatorii si membrii acestor asociatii, de a participa impreuna la marea sarbatoare si de a impartasi din experienta fiecareia in problemele privind organizarea, functionarea, finantarea, precum si modalitatile de exprimare a activitatii acestora, in vederea organizarii de actiuni comune pentru promovarea culturii, a stiintei nationale si atragerea oamenilor, in special a tineretului, la activitati cultural-patriotice. O alta problema care s-a pus in discutie cu aceasta ocazie s-a referit la ajutorul pe care asociatiile si fundatiile din tara trebuie sa-l dea romanilor de peste hotare, in special celor din Basarabia de Sud si Bucovina de Nord.
Nationale a Romaniei. Cu acest prilej s-a precizat scopul fundatiei noastre, privind apararea unitatii si suveranitatii statului national Roman, enumerandu-se si cateva actiuni importante pe care fundatia "Alba Iulia 1918", le-a organizat in anul 2000. Intre acestea s-a amintit publicarea revistei "Dacoromania", din care au aparut 5 numere, organ de opinie si presa al fundatiei, prin care se urmareste cunoasterea istorie nationale, fara cenzura, prin publicarea de articole si documente ce atesta drepturile inalienabile ale poporului roman asupra teritoriilor sale istorice. Se doreste prin aceasta sa trezeasca interesul tuturor romanilor din tara si strainatate de a cultiva sincere sentimente patriotice, fara idei sovine, in vederea apararii mostenirii lasate de mosii si stramosii nostri prin actul de la 1 Decembrie 1918. Un alt deziderat al fundatiei a fost si ramane acela de a ajuta cu carti de arta, literatura si stiinta si manuale scolare cu grafie latina scolile romanesti incorporate la Ucraina, respectiv Bucovina de Nord si Basarabia de Sud. In acest scop au fost colectate peste 1000 carti care au fost trimise sau urmeaza sa fie expediate in diferite scoli din zona mentionata.
O relatie speciala s-a stabilit intre fundatia noastra si Liceul romanesc "Gheorghe Asachi" din Herta care a fost vizitat in toamna trecuta de o delegatie formata din I. Strajan, Gh. Anghel si I. Munteanu, ocazie cu care a fost predat un prim lot de carti pentru biblioteca scolii. Alte actiuni ale fundatiei s-au materializat in ajutorarea unor studenti basarabeni si bucovineni care studiaza in Alba Iulia si in alte centre, ca si prin sustinerea materiala a aparitiei unor reviste romanesti in teritoriile mai sus mentionate. S-a participat, de asemenea, la actiuni organizate de Asociatia ASTRA si Avram Iancu si dorim, in continuare sa organizam si alte actiuni comune cu toate asociatiile si fundatiile romanesti din tara si strainatate. Dorim de asemenea sa aducem multumiri pe aceasta cale doamnei prof. univ. Reta Mosu, presedinta societatii ASTRA, despartamantul Iasi, care ne-a ajutat sa stabilim legaturi cu romanii de peste hotare. Aducem multumiri de asemenea domnului primar ing. Mircea Hava si altor persoane fizice si juridice care ne-au sponsorizat in vederea organizarii acestei "mese rotunde".
Din partea Inspectoratului pentru cultura al jud. Alba, domnul prof. Margineanu Ioan a salutat prezenta oaspetilor nostri la Alba Iulia si a adresat in mod special un cuvant de bun venit oaspetilor romani de peste hotare exprimandu-si speranta ca vom putea trai clipa cand vom putea fi din nou impreuna. In final, poetul Ion Margineanu ne-a delectat cu o poezie dedicata momentului pe care il sarbatorim.
Domnul Arcadie Opait, poet si presedintele Societatii pentru Cultura Romaneasca "Mihai Eminescu" din Cernauti, aduce un salut tuturor romanilor, indiferent unde se afla si adreseaza un cuvant de multumire pentru presedintele ASTREI, domnul prof. univ. Acu Dumitru. Domnul Opait s-a referit la situatia deosebit de grea a romanilor din Ucraina, aratand ca neintelegerile dintre partidele si gruparile de la Bucuresti se repercuteaza si asupra romanilor din Bucovina de Nord si Basarabia. Arata ca decat sa se cheltuiasca o multime de bani cu tot felul de delegatii guvernamentale sau ale diferitelor partide din tara, care merg in vizita la ei, ar fi mai bine ca acesti bani sa ajute publicatiile si actiunile culturale ale romanilor de peste hotare. Recomanda tuturor asociatiilor culturale de peste hotare sa fie echidistante fata de partidele politice din Romania. Domnul Opait ne-a informat ca nu poate edita regulat revista "Plai romanesc" din lipsa de fonduri, iar sediul societatii "Mihai Eminescu" nu poate fi incalzit din aceleasi motive. Ei se considera in continuare copiii Romaniei si nimeni nu poate sa-i abandoneze. Isi imagineaza Romania ca o pasare cu aripile taiate, acestea fiind Basarabia si Bucovina, fara de care ea nu poate sa zboare. In momentul de fata idealul tuturor romanilor este sa se sacrifice pe altarul reintregirii tarii si pastrarii sfintei limbi romanesti.
Din partea revistei "Plai Romanesc" a luat cuvantul Stefan Broasca. Multumeste organizatorilor pentru invitatia primita de-a participa la sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei. E evocat momentul 28 noiembrie 1918, actul unirii Bucovinei cu Romania si considera ca personalitatile care l-au realizat pot constitui exemple pentru politicienii Romaniei contemporane "Venim cu dureri multe si suntem pusi la mari incercari. Se tinde sa ni se ia fiinta noastra nationala. Ne cersim drepturile care ni se cuvin, limba, credinta si biserica. Se urmareste sa ni se extirpe constiinta istorica, mistificandu-ne istoria nationala. Noi ne luptam cu cuvantul adevarului, iar ei vin cu masuri administrative drastice pentru a ne indeparta de limba materna". Ne-a relatat apoi actiunile intreprinse pentru ridicarea statui lui Mihai Eminescu in Cernauti. In incheiere domnul Broasca ni se confeseaza: "Nici Austria si nici Rusia nu ne-au putut asimila, dar ma tem ca Ucraina va reusi sa faca acest lucru". A facut de asemenea un apel fierbinte la unitatea tuturor romanilor si ajutorarea celor in suferinta.
Invitat special al fundatiei noastre a fost prof. univ. Silviu Nistor din Cluj Napoca. Domnia sa a abordat doua probleme privind istoria poporului roman: corectarea stemei natinale si problema manualelor alternative. In legatura cu stema a aratat ca in 1922 cand s-a alcatuit stema Romaniei Mari a fost introdusa, fara o analiza pertinenta si stema Transilvaniei asa cum a fost ea alcatuita in secolele XVI-XVIII. In aceasta stema sunt reprezentate doar trei natiuni privilegiate: ungurii, sasii si secuii (vulturul negru de stepa, simbol al comitatelor unguresti, cele sapte inaltimi transformate in sapte cetati ale sasilor si soarele si luna ale secuilor), dar romanii majoritari si vechii locuitori ai Transilvaniei nu au fost reprezentati, fiind considerat un popor tolerat. Daca mai mentionam ca stema Romaniei din 1921-1922 a fost alcatuita de catre doi heraldisti Paul Gore din Basarabia si Joszef Sebastyen din Cluj, comentariile sunt de prisos. Greseala a fost perpetuata si in noua stema a Romaniei de dupa 1992. Profesorul univ. Silviu Nistor impreuna cu participantii la "masa rotunda" de la Alba Iulia, propun introducerea in noua stema a Romaniei, in partea care se refera la Transilvania, a unui simbol care sa reprezinte poporul roman. Propunerea de preluare a unor elemente simbolice din stema lui Mihai Viteazul ar putea fi luata in consideratie, daca nu se vor gasi si alte solutii. Reprezentantii asociatiilor si fundatiilor mentionate i-au propus domnului prof. univ. Silviu Nistor sa alcatuiasca o documentatie aprofundata in aceasta problema care va fi inaintata cu un referat organelor in drept in vederea corectarii stemei nationale, in conformitate cu realitatea si dreptul istoric al natiunii romane.
In ceea ce priveste manualele alternative de istorie, domnul profesor este in principiu de acord cu ele, dar acestea trebuie alcatuite dupa o alta tematica, in care sa se introduca problematica esentiala a istoriei romanilor. Unele dintre manualele alternative de istorie elaborate in prezent nu servesc cu nimic interesele istorice ale poporului roman, ci dimpotriva, minimalizeaza personalitatile si evenimentele importante ale istorie nationale.
Cuvantul doamnei profesoare Cristea Floare din Alba Iulia s-a referit la aceleasi manuale alternative. Avand o experienta pedagogica indelungata a constatat ca aceste manuale nu-si indeplinesc scopul. Copiii din clasele V-VIII nu pot sa-si insuseasca materia din aceste manuale, deoarece nu au inca formata o gandire abstracta. Propune predarea istorie, cel putin la clasele V-VIII, in forma clasica, evenimentiala si in ordine cronologica si abia in liceu sa se faca sinteze abstracte pe teme date.
Domnul Alexandru Crihana, presedintele "Fundatie Cultural-Patriotice, Marasti-Marasesti-Oituz" in cuvantul sau s-a referit la activitatea obsteasca a fundatiei pe care o conduce, avand ca scop servirea cauzei nationale care necesita simtire si daruie totala din partea fiecaruia. Trebuie sa aducem omagiile noastre pentru aceia care au luptat si s-au jertfit pentru cauza nationala.
Arborarea steagului national este o alta problema importanta. Unele institutii politice, intreprinderi si cetateni ai Romaniei nu arboreaza steagul national nici cu ocazia sarbatorilor nationale, ceea ce este un lucru deosebit de grav. Trebuie sa luam ca exemplu institutiile din statele civilizate care arboreaza drapelul lor national in fiecare zi, acesta nelipsind nici din birourile conducatorilor si functionarilor publici. Propune alcatuirea unui apel al societatii civile catre partidele politice care au castigat alegerile ca in numele si spre binele natiunii sa se dedice unei muncii asidue pentru a scoate tara din aceasta situatie degradanta. Sa fie inlaturati oamenii necorespunzatori, incapabili si corupti, din posturile de conducere, din administratie, economie, pusi pe baza algoritmului politic. Fundatia pe care o conduce apara valorile spirituale ale poporului roman, organizeaza simpozioane, publica un supliment anual si are filiale in trei oarase ale tarii.
Doamna prof. Silvia Pop, presedinta despartamantului Blaj al Astrei, multumeste organizatorilor pentru invitatia de a participa la aceasta "masa rotunda" de la Alba Iulia. Energica profesoara de la Blaj a aratat ca in acest oras au existat multe societati cu caracter cultural-patriotic si personalitati deosebite ale culturii si stiintei romanesti. Cunoasterea si cultul pentru aceste personalitati slujeste direct cauza nationala. Nu ne respecta Europa, daca noi nu ne respectam personalitatile culturii nationale. Menirea intelectualitatii noastre este de a-si servii neamul, de-al instrui si educa in spirit national.
