Circumstantele atenuante
Circumstantele
atenuante legale-Acestea sunt cele prevazute expres in art. 73, cod penal, a
caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile
infractorului. Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat
sunt: 1) Depasirea limitelor legitimei aparari. Pentru a fi circumstanta
atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea
intr-o aparare in fata unui atac material, direct, imediat, injust si care sa
puna in pericol grav persoana sau drepturile ei. b) Fapta infractorului sa
constea intr-o aparare disproportionata. c) Excesul de aparare sa nu se
datoreze starii de tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul. 2)
Depasirea limitelor starii de necesitate Conditii: a) Fapta trebuie sa constea
intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi
inlaturat altfel. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit
disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul. c) Faptuitorul
sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie. 3) Starea de provocare-consta
in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii,
determinate de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin
violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune
ilicita grava. Conditiile starii de provocare: I. Conditiile actului
provocator: a) Sa constea intr-o violenta, o atingere grava a demnitatii
persoanei sau o alta actiune ilicita grava. Potrivit acestei conditii,
amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator, deoarece ea nu
este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii. Totusi, ea poate fi
inclusa la alta actiune ilicita grava. b) Poate fi comis cu orice forma de
vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila. c) Sa determine o stare
de puternica tulburare. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto, in
fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in
stare de tulburare. d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta
in stare de provocare. II. Conditiile ripostei: a) Trebuie sa fie concomitenta
sau posterioara actului de provocare. b) Sa fie intentionata. c) Sa fie
determinata de actul provocator, adica sa existe o cauzalitate psihica intre
actul provocator si riposta. d) Sa se indrepte impotriva provocatorului. B. Circumstantele
atenuante judiciare Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala,
ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. Aceste
circumstante sunt intr-un numar nelimitat, judecatorul putand alege una sau mai
multe, in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui
infractor. Codul penal prevede expres in art. 74, cu titlu exemplificator, trei
imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: 1) Conduita buna a
infractorului inainte de savarsirea infractiunii. 2) Staruinta depusa de
infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba
pricinuita. 3) Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii, rezultand
din prezentarea sa in fata autoritatii, comportarea sincera in cursul
procesului, inlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor. In afara de
circumstantele prevazute in art. 74, cod penal mai pot exista alte circumstante
atenuante judiciare neprevazute expres in lege, cum ar fi: starea de betie
accidentala incompleta, starea de betie voluntara completa (uneori), nivelul
intelectual al faptuitorului, mediul din care provine acesta etc.. In cazul in
care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa
motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat. Efectele
circumstantelor atenuante I. Efectele asupra pedepselor principale Circumstanta
atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special, fie o
inlocuire cu o alta specie de pedeapsa. 1) Efectele asupra detentiunii pe
viata. Potrivit art. 77, cod penal, atunci cand exista circumstante atenuante
in cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata, instanta este obligata sa
inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 10 si 25 de
ani. 2) Efectele asupra pedepsei inchisorii Aceste efecte sunt reglementate in
art. 76, cod penal: a) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 10
ani sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub minimum special, dar nu mai jos de 3
ani. b) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare,
pe-deapsa se coboara sub minimum special, dar nu mai jos de un an. c) Cand
minimum special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare, pe-deapsa se
coboara sub minimum special, dar nu mai jos de 3 luni. d) Cand minimum special
al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare, pe-deapsa se coboara sub
acest minim, pana la minimum general. e) Cand minimum special al pedepsei
inchisorii este cuprins intre 3 luni si 1 an, pedeapsa se coboara sub acest
minim, pana la minimum general (15 zile -; 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu
amenda, care, dupa noile modificari, prevazute de Legea 169/2002, nu poate fi
mai mica de 2.500.000 lei. Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o
amenda care nu poate fi mai mica de 2.000.000 lei. Exista o situatie de
exceptie, cand reducerea pedepsei inchisorii nu se poate face decat pana la o
treime din minimul special, dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani.
Aceasta exceptie se aplica atunci cand e vorba de urmatoarele tipuri de
infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului, infractiuni contra pacii
si omenirii, infractiuni de omor, infractiuni savarsite cu intentie care au
avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs
consecinte deosebit de grave. Atunci cand minimum special se modifica in urma
retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special.
Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea
comisa, chiar si cu o zi. Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa
daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai
multe. 3) Efectele asupra pedepsei cu
amenda Art. 76 (1), lit. f), cod penal prevede: Cand pedeapsa prevazuta de lege
e amen-da, aceasta se coboara sub minimul ei special, putand fi redusa pana la
150.000 lei, in cazul in care minimul special este de 350.000 lei sau mai mare,
ori pana la mini-mul general, cand minimul special este sub 350.000 lei. II.
Efectul asupra pedepselor complementare. Consta in aceea ca aplicarea
pedepselor complementare devine facultativa. Atunci cand exista circumstante
atenuante, pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi inlaturata.
