MANDATUL FARA REPREZENTARE. CONTRACTUL DE INTERPUNERE

1. Notiunea de contract de Interpunere.

In practica raporturilor contractuale s-au impus si unele forme de contracte, care nu se incadreaza in categoria contractelor "numite", ingaduite potrivit principiului libertatii contractuale. Asemenea contracte pot fi liber incheiate cu conditia de a nu frauda interesele tertelor persoane ori de a nu urmari incalcarea sau eludarea unor dispozitii normative imperative.

In literatura juridica mandatul fara reprezentare este definit ca fiind acel contract prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant, de la care are aceasta imputernicire, dar pe care nu o reprezinta in raporturile cu tertii, carora le ascunde calitatea sa de intermediar.

Intr-un astfel de caz  nu se poate vorbi de reprezentare deoarece lipseste una din conditiile cerute cumulativ pentru existenta ei si anume incheierea actelor juridice nu numai pe seama reprezentantului ci si in numele acestuia (aliena nomine).

Terminologia de "contract de mandat fara reprezentare" a fost considerata de unii autori ca fiind improprie. In acest sens, se arata ca doar din perspectiva tertilor acest mandat ar parea fara reprezentare, deoarece mandatarul nu le aduce la cunostinta faptul ca incheie mandatul in numele altuia.

2 Natura Juridica a contractului de Interpunere

Natura juridica a contractului de interpunere este controversata in literatura juridica. Potrivit unei opinii conventia de prête-nom reprezinta un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane. Conform acestei opinii nu conteaza faptul ca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult a cunoscut sau nu simulatia.

Atat in cazul contractului de prête-nom cat si in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii si, deci, este simulat. Astfel, mandatarul prête-nom este un mandatar deghizat sub aparenta titularului unui drept pe care il revendica sau al unor obligatii pe care le contracteaza pentru mandant.

Daca tertul este partas la simulatie, el va avea calitatea de parte, putand dovedi simulatia printr-un contrainscris. Daca tertul cocontractant al mandatarului ocult este strain de simulatie, neavand cunostinta despre mandatul intervenit intre mandant si mandatarul ocult, el va putea dovedi simulatia prin orice mijloc de proba.

3 Efectele contractului de Interpunere

Mandatul fara reprezentare creeaza intre mandatar si mandant raporturi juridice similare celor care se nasc dintr-un mandat cu reprezentare. Prin urmare, mandatarul prête-nom este tinut sa execute contractul, sa dea socoteala mandantului de modul in care a indeplinit mandatul si, daca este cazul, sa raspunda pentru faptele substituitului sau. In acelasi timp, mandantul este tinut sa plateasca mandatarului prête-nom remuneratia convenita si sa il despagubeasca pentru cheltuielile si pagubele cauzate de executarea mandatului.

Daca una dintre partile contractului nu-si executa obligatiile asumate, cealalta are la indemana actiunea personala intemeiata pe contractul de prête-nom. Succesul actiunii ex contractu poate fi conditionata de dovedirea simulatiei, in cazul in care se contesta existenta contractului de interpunere.

Daca actiunea mandantului in declararea simulatiei nu are drept finalitate realizarea unui drept, ci este o actiune in constatare, nu va fi supusa efectelor extinctive ale prescriptiei, potrivit principiului ca aparenta in drept poate fi inlaturata oricand, actul juridic simulat nefiind susceptibil de consolidare prin trecerea timpului.

Tertii nu sunt legati prin vreun raport juridic cu mandantul deoarece mandatarul prête-nom a incheiat actul cu acestia in numele propriu, neprezentandu-se ca reprezentant al altei persoane. Astfel, fata de tertii de buna-credinta, care nu cunosc realitatea, inclusiv cocontractantul care nu a fost partas la simulatie, mandatarul apare ca adevaratul contractant si va deveni personal creditor sau debitor ori titular al dreptului real. Intre terti si mandant nu se stabilesc raporturi juridice. Ei pot actiona unul impotriva altuia numai pe calea actiunii oblice (subrogandu-se in drepturile mandatarului) sau pot cere ca mandatarul sa le cedeze actiunea sa. Acelasi regim juridic se aplica si in ipoteza in care, desi mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti, totusi mandatarul nu comunica tertilor contractanti calitatea sa de reprezentant.

Cu conditia dovedirii simulatiei, tertul va putea actiona impotriva mandantului si in baza actului secret. Acest act nu poate fi invocat impotriva lui, daca nu a participat la simulatie si a fost de buna-credinta.

Totusi, daca simulatia a avut ca scop fraudarea legii, dovada fraudei se va putea face chiar de parti prin orice mijloc de proba, deci inclusiv prin contrainscris, potrivit regulilor de admisibilitate care decurg din coroborarea dispozitiilor inscrise in art. 1191, 1198 si 1203 C. civ.

Prin exceptie, daca tertul a participat direct la simulatie, intre el si mandant se leaga raporturi juridice directe, similare celor care decurg dintr-un contract de mandat cu reprezentare.

Dupa cum am mai precizat fata de terti, intermediarul este adevaratul contractant, el se obliga, devine debitor sau creditor, iar tertii nu intra in nici un raport juridic cu mandantul, pe care nu-l cunosc.