Notiunea de contract civil. clasificarea contractelor.

NOTIUNEA DE CONTRACT CIVIL. CLASIFICAREA CONTRACTELOR.

1. Notiunea de contract. Libertatea contractuala si limitele sale.

1) Notiune. Notiunea de contract este sinonima cu aceea de "conventie" si reprezinta acordul de vointa realizat intre doua sau mai multe persoane in scopul de a da nastere unui raport juridic de obligatii sau de a constitui un drept real, de a modifica sau de a stinge un raport juridic preexistent.

Acordul de vointa, element esential al contractului, este guvernat de principiul libertatii contractuale,  dedus in literatura de specialitate dintr-un principiu cu o aplicare mai larga, acela al autonomiei de vointa. Conform acestuia din urma, vointa juridica a partilor are un caracter autonom in sensul ca este apta prin ea insasi sa dea nastere contractului si sa produca efecte juridice. Corolarul sau este teoria consensualismului, conform careia, pentru ca un contract sa ia nastere si sa produca efecte juridice este suficienta intalnirea concordanta a vointelor, fara a mai fi necesara indeplinirea vreunei alte conditii de valabilitate. Astfel, partile pot incheia orice conventii, cu conditia de a nu incalca ordinea publica si bunele moravuri" (art. 5 C.civ.). Ordinea publica cuprinde toate dispozitiile imperative ale dreptului public si ale dreptului privat. Bunele moravuri reprezinta o notiune cu continut variabil in timp, in functie de regulile de conduita conturate in constiinta societatii si a caror respectare s-a impus. Sanctiunea nerespectarii celor doua limite ale libertatii contractuale este nulitatea absoluta.

2. CLASIFICAREA CONTRACTELOR

Dupa continutul lor:

contracte sinalagmatice - acele contracte in care partile au obligatii reciproce si interdependente; fiecare parte are ata calitatea de creditor, cat si pe cea de debitor; obligatiile unei parti reprezinta cauza proxima a obligatiilor celeilalte parti.

Ex.:contractul de vanzare cumparare, contractul de schimb, contractul de locatiune.

contracte unilaterale - acele contracte care dau nastere la obligatii doar in sarcina uneia dintre parti, astfel incat o parte este numai creditor iar cealalta este numai debitor.

Ex.: contractul de donatie, contractul de mandat, contractul de imprumut.

Importanta acestei clasificari rezida in urmatoarele:

in cazul contractelor sinalagmatice pentru probarea lor este necesara existenta unui inscris redactat in dublu/multiplu exemplar (actul trebuie redactat in atatea exemplare originale cate parti exista); in cazul contractelor unilaterale inscrisul original poate fi redactat intr-un singur exemplar remis creditorului (daca insa debitorul se obliga sa achite o suma de bani sau sa dea o cantitate de bunuri generice, atunci este necesar ca acesta sa cuprinda formula "bun si aprobat" scrisa de catre debitor cu propria mana);

- contractelor sinalagmatice li se aplica reguli speciale in privinta efectelor pe care acestea le produc si care sunt specifice acestora: exceptia de neexecutare a contractului; rezolutiunea contractului si suportarea riscurilor neexecutarii contractului datorita fortei majore sau cazului fortuit.

Dupa scopul urmarit de catre parti la incheierea contractului:

contracte cu titlu oneros - acele contracte la incheierea carora fiecare dintre parti urmareste obtinerea unui avantaj, folos, contraprestatie in schimbul aceleia pe care se obliga sa o faca in favoarea celeilalte parti.

Ex.: contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de locatiune, contractul de asigurare, contractul de renta viagera.

Contractele cu titlu oneros se subclasifica in:

contracte comutative - in cadrul carora prestatiile fiecarei parti sunt determinate din momentul incheierii contractului (ex. contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb, contractul de locatiune), si

contracte aleatorii - in cadrul carora existenta sau intinderea prestatiilor partilor sau numai a uneia dintre ele depinde de un eveniment viitor si nesigur (ex. contractul de asigurari, contractul de renta viagera, contractul de intretinere viagera).

contracte de binefacere sau cu titlu gratuit - acele contracte in care una dintre parti se obliga sa procure celeilalte un folos patrimonial fara a urmari sa primeasca ceva in schimb..

Contractele cu titlu gratuit se subclasifica in:

liberalitati - acele contracte cu titlu gratuit prin care una din parti transmite celeilalte parti un drept din patrimoniul sau fara a primi un ceva in schimb (ex. donatia), si

contracte de servicii gratuite sau contracte dezinteresate - acele contracte cu titlu gratuit in care o parte se obliga sa faca un serviciu celeilalte, fara a se insaraci pe sine si nici in scopul imbogatirii celeilalte parti (contractul de comodat, contractul de mandat gratuit, contractul de depozit gratuit, contractul de imprumut gratuit).

Importanta acestei clasificari rezida in urmatoarele:

- cu privire la capacitate: legea interzice persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sa faca donatii; nici reprezentantii acestor persoane nu pot face donatii in numele celor pe care ii reprezinta;

- sub aspectul formei: donatia trebuie sa imbrace forma autentica;

- contractele cu titlu gratuit se prezuma ca se incheie intuitu personae si de aceea eroarea asupra persoanei constituie cauza de anulare a contractului, in timp ce in contractele cu titlu oneros de obicei identitatea si insusirile partilor contractante sunt indiferente;

- mostenitorii rezervatari ai donatorului au dreptul de a cere raportul donatiilor la masa succesorala, putand cere reductiunea lor in cazul in care depasesc cotitatea disponibila, in timp ce contractele cu titlu oneros nu sunt supuse acestor operatiuni;

- revocarea contractelor cu titlu gratuit prin actiunea pauliana a creditorilor se exercita in conditii mai usoare decat cea a contractelor cu titlu oneros;

- obligatiile partilor si raspunderea contractula sunt reglementate mai sever in cazul contractelor cu titlu oneros decat in cel al contractelor cu titlu gratuit.

Dupa modul lor de formare:

contracte consensuale - care se incheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a mai fi necesara vreo alta formalitate;

contracte solemne - acelea, pentru a caror incheiere valabila, legea pretinde indeplinirea unor anumite conditii de forma, simplul acord de vointa fiind insuficient pentru a da nastere contractului;

contracte reale - acelea pentru a caror formare valabila, pe langa acordul de vointe mai este necesara si remiterea materiala a lucrului care este obiectul prestatiei uneia dintre parti. (ex.: imprumutul de consumatie, depozitul, contractul de gaj);

Dupa cum au sau nu o reglementare legala expresa:

- contracte numite - reglementate expres de lege (ex.: contractul de vanzare-cumparare, contractul de schimb; contractul de donatie); acestora li se vor aplica regulile speciale prevazute de lege pentru fiecare contract in parte;

- contracte nenumite - nereglementate expres de lege si lipsite de o denumire legala (ex.: contractul de intretinere, contractele de prestari servicii); acestora li se vor aplica regulile comune tuturor contractelor astfel cum acestea sunt prevazute de lege si nicidecum, prin analogie, regulile contractului numit cel mai apropiat sub aspectul continutului sau obiectului sau.

Dupa modul de executare:

- contracte cu executare instantanee sau imediata - in cadrul carora partile au obligatia sa execute prestatiile ce si le datoreaza in unul si acelasi moment, care coincide, de multe ori, cu momentul incheierii contractului.

- contracte cu executare succesiva - in cadrul carora partile sau numai una dintre parti are obligatia de a-si executa obligatia intr-o anumita perioada de timp, in mod continuu sau succesiv, la anumite intervale de timp (ex.: contractul de inchiriere, contractul de renta viagera, contractul de intretinere)

Desfiintarea contractelor ca efect al rezolutiunii sau rezilierii, respectiv al nulitatii, produce efecte diferite in cazul celor doua categorii de contracte. In cazul primei categorii efectele sunt retroactive, pe cand in cazul celei de a doua, efectele se produc numai pentru viitor.

In functie de posibilitatea partilor de a determina continutul contractului prin intermediul negocierii:

- contracte negociate - in care toate conditiile, continutul si efectele sunt determinate de negocierea libera intre parti;

- contracte de adeziune - al caror continut este prestabilit in intregime de catre una dintre parti, cealalta parte neavand puterea de a le influenta;

- contracte fortate - a caror incheiere este obligatorie prin lege.