Partidele politice

Partidele politice

§. 1. Definitie

Partidele politice pot fi definite ca asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program), definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor, asociatii care au, si-si afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii.

§. 2. Continutul elementelor constitutive.

1. Organizarea proprie

Potrivit Legii nr. 14/2003, statutul si programul politic, proprii fiecarui partid politic, configureaza acest tip de persoane juridice. Statutul precizeaza compe­tenta organelor care prezinta candidaturi in alegeri (locale, parlamentare si prezidentiale), a celor care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publi­ce, cu tertii si precizeaza organele care hotarasc prezenta partidului in alte forme de asociere.

Forurile obligatorii de conducere ale partidului si ale organizatiilor sale terito­riale sunt adunarea generala a membrifor' sf organul executiv (indiferent de denumirea pe care statutul o confera acestuia). in teritoriu, conducerea partidului este aleasa pentru perioade determinate de timp. in ipoteza existentei unor alte organe care exprima si aduc la indeplinire vointa politica, atributiile acestora vor fi aratate explicit in statut. De asemenea, statutele contin procedura care carmuieste alcatuirea organelor amintite, convocarea adunarilor generale ordinare si extraordinare si desemnarea participantilor la procesul decizional.

Patrimoniul

Partidele politice pot detine, in conditiile legii, bunuri mobile si imobile care sunt necesare realizarii activitatii specifice.

Sursele de finantare a activitatii unui partid politic sunt:

a) cotizatii ale membrilor de partid;

b) donatii, legate si alte liberalitati;

c) venituri provenite din activitati proprii, conform art. 12;

d) subventii de la bugetul de stat.

Partidele nu pot avea si folosi alte surse de finantare decat cele prevazute mai sus. Acestea sunt obligate sa-si organizeze o contabilitate proprie, conform reglementarilor contabile in vigoare.

Operatiunile de incasari si plati ale partidelor politice se efectueaza prin conturi bancare, in lei si in valuta, deschise la banci cu sediul in Romania, potrivit legii

Sunt scutite de impozite si taxe urmatoarele veniturile provenite din activitati proprii:

a) editarea, realizarea si difuzarea publicatiilor ori a altor materiale de propaganda si cultura politica proprii;

b) organizarea de intruniri si seminarii cu tematica politica, economica sau sociala;

c) actiunile culturale, sportive si distractive;

d) serviciile interne;

e) inchirierea spatiilor aflate in patrimoniul propriu pentru conferinte sau actiuni social-culturale si pentru organizarea birourilor parlamentare;

f) instrainarea terenurilor si cladirilor din patrimoniu, dar numai dupa cel putin 10 ani de la inregistrarea in patrimoniu, cu exceptia partidelor politice aflate in curs de dizolvare. Termenul de 10 ani nu se aplica in situatia bunurilor imobiliare mostenite;

g) instrainarea bunurilor mobile din patrimoniu, numai daca nu reprezinta acte de comert.

Scopul

Potrivit art.2 din Legea 14/2003 partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participa cu candidati in alegeri si la constituirea unor autoritati publice si stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri, potrivit legii.

§. 3. Infiintarea partidelor politice

Partidele politice se infiinteaza prin "autorizare* data de Tribunalul municipiului Bucuresti. Cererea va fi insotita de statutul si programul partidului, actul de constituire si lista semnaturilor de sustinere a cel putin 25.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 18 judete, dar nu mai putin de 700 in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate conform art 18 din Legea nr. 14/2003, cererea va fi examinata de instanta, cu ascultarea obligatorie a concluziilor procurorului. Partidul va avea personalitate juridica de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti de admitere a cererii de inregistrare3. Pe baza hotararii are loc inscrierea in Registrul partidelor politice.

Partidele politice pot forma aliante supuse inscrierii in Registrul aliantelor politice. Orice modificari ale statutului sau programului partidului sunt supuse inregistrarii la Tribunalul municipiului Bucuresti/ dupa o procedura similara inregistrarii partidelor politice.

§. 4. Capacitatea civila a partidelor politice

Capacitatea de folosinta a partidelor politice se naste din momentul dobandirii de catre acestea a personalitatii juridice, si anume de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii instantei privind admiterea cererii de inregistrare. Aceasta cerere fiind de competenta, in prima instanta, a Tribunalului Bucuresti (art. 18 si urm. din Legea nr. 14/2003);

In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu a partidelor, acestea, asemenea tuturor persoanelor juridice, isi exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile prin organele lor, actele juridice facute de organele persoanei juridice in limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice insesi.

Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale care pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.

Adunarea generala a membrilor si organul executiv, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic si a organizatiilor sale teritoriale.

Prin statutul partidului se pot prevedea si alte organe, cu atributii formulate explicit

Identificarea persoanei juridice

1. Denumirea si semnul permanent

Fiecare partid politic dispune de o denumire integrala, o denumire prescur­tata si un semn permanent propriu. Cele trei elemente trebuie sa se deosebeas­ca in mod clar de cele ale partidelor anterior inregistrate (se prevede expres interdictia utilizarii acelorasi simboluri grafice, indiferent de figura geometrica in care sunt incadrate) si nu pot combina sau reproduce simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase'. Dispozitiile relative la denumirea partidelor politice sunt aplicabile si aliantelor politice. Semnul permanent al aliantei politice va fi pro­priu acesteia sau va fi preluat de la unul dintre partidele politice componente.

Dreptul persoanei juridice la denumire este un drept subiectiv nepatrimo­nial. ca atare, este absolut, nesusceptibil de a fi cedat prin act juridic ori transmis prin mostenire sau exercitat prin reprezentare.

In afara cazurilor cand legea ar dispune altfel, dreptul la actiune pentru valorificarea in justitie a dreptului personal nepatrimonial este imprescriptibil.

Fiecare partid politic are o denumire integrala, o denumire prescurtata si un semn permanent propriu. Menirea acestor elemente este de a diferentia partidele politice si de a le identifica pe buletinele de vot. Dispozitiile legale privesc atat partidele politice, cat si aliantele politice.

§. 6. Reorganizarea si incetarea partidelor

Reorganizarea

Reorganizarea partidelor poate consta in comasare, prin absorbtie sau fuziune, ori in divizare, totala sau partiala.

Comasarea a doua sau mai multe partide legal constituite se realizeaza prin aprobarea protocolului de comasare de catre organele supreme de decizie ale fiecarui partid in cadrul sedintei comune a acestora. In protocolul de comasare fiind mentionate in mod expres modalitatile de transfer al sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele comasate, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii in partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.

Comasarea

In situatia comasarii prin absorbtie, unul dintre partidele politice isi pastreaza personalitatea juridica, subrogandu-se in drepturile si obligatiile partidelor absorbite care isi inceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. In protocolul de comasare se va preciza care partid isi pastreaza personalitatea juridica, avand drept consecinta pastrarea denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent si electoral, precum si a programului politic. Protocolul de comasare si, daca este cazul, modificarile la statutul partidului care isi pastreaza personalitatea juridica se comunica, in termen de 10 zile de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti. Partidele politice absorbite urmand a fi radiate din Registrul partidelor politice.

In urma comasarii prin fuziune a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga in drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat. Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent, semnul electoral si programul politic ale noului partid putand fi noi sau putand proveni de la unul sau mai multe dintre partidele care participa la fuziune. Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou format din comasarea prin fuziune. Ca urmare a hotararii irevocabile a instantei de inregistrare a noului partid rezultat din comasarea prin fuziune, acesta va fi inscris in Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la comasare vor fi radiate.

Divizarea

Un partid politic legal constituit se poate diviza prin hotararea organului sau suprem de decizie

Divizarea totala consta in impartirea intregului patrimoniu al unui partid politic care isi inceteaza existenta catre doua sau mai multe partide existente sau care iau nastere astfel. Prin hotararea de admitere a cererii de inscriere a ultimului partid care ia astfel fiinta se va dispune si radierea din Registrul partidelor politice de la Tribunalul Bucuresti a partidului divizat.

Divizarea partiala consta in desprinderea unei parti din patrimoniul unui partid politic, care isi pastreaza personalitatea juridica, si transmiterea acestei parti catre unul sau mai multe partide care exista sau care se infiinteaza in acest fel.

Incetarea

Partidele politice isi inceteaza activitatea pe cale judecatoreasca, pentru urmatoarele ratiuni.

a. desfasurarea activitatii cu incalcarea art. 3 alin. (3) si (4) din Legea partidelor politice, respectiv art. 30 alin. (7) si art. 40 alin. (2) si (4) din Constitutie (de exemplu, partidul organizeaza activitati militare, paramilitare sau militeaza pentru discriminare, separatism teritorial, violenta publica, manifestari obscene, contrare bunelor moravuri);

b. scopul sau activitatea partidului a devenit ilicita sau contrara ordinii publice, sunt urmarile prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;

c. partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statut si din programul politic;

d. constatarea pe cale judecatoreasca a inactivitatii partidului justifica ince- tarea acestuia. Pierderea reprezentativitatii electorale vadeste faptul ca partidul nu-si mai indeplineste menirea publica. Legea nr. 14/2003 statueaza ca, daca partidul nu a participat cu candidati (singur sau in alianta) la doua campanii parlamentare succesive, in cel putin 18 circumscriptii electorale, ori nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani, activitatea sa va inceta si partidul va
fi radiat din registru. in acest sens, cererea va fi formulata de Ministerul Public si va fi solutionata de Tribunalul Bucuresti;

e. respingerea cererii de incuviintam a modificarii statutului, daca partidul actioneaza in baza statutului modificat sau continuarea activitatii partidului potrivit statutului modificat, daca modificarile nu sunt comunicate instantei, potrivit legii. Ministerul Public va solicita Tribunalului municipiului Bucuresti incetarea activitatii partidului, instanta urmand a se pronunta in termen de 15 zile'. Dizolvarea imbraca, in acest caz, caracter de sanctiune.

Autodizolvarea partidului este o modalitate de incetare a partidului politic si Intervine potrivit clauzelor statutare. Actele se depun in termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice.

Spete

Asociatie. Recunoasterea caracterului de utilitate publica. Refuz. Legalitate.

Potrivit art. 38 din Ordonanta 26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, daca o asociatie sau o fundatie indeplineste cumulativ mai multe conditii expres prevazute de lege, acesteia ii poate fi recunoscut caracterul de utilitate publica. Caracterul supletiv al acestei norme face ca refuzul Guvernului de a emite hotararea de recunoastere a caracterului de utilitate publica sa nu fie nejustificat, chiar si in conditiile in care asociatia solicitanta indeplinea toate conditiile impuse de lege.

I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,

Decizia nr. 3683 din 3 octombrie 2007

Prin cererea inregistrata la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal sub nr.404/2/2007, reclamanta Asociatia S a solicitat in contradictoriu cu paratul Guvernul Romaniei - Secretariatul General, ca prin sentinta ce va pronunta instanta sa dispuna anularea deciziei din 26 aprilie 2006 de respingere a cererii sale de acordare a statutului de utilitate publica solicitat in baza art.40 din O.G. nr.26/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, paratul urmand a fi obligat sa emita o noua decizie prin care sa i se acorde acest titlu.

Reclamanta si-a motivat actiunea in sensul ca hotararea emisa de parat in 24 aprilie 2006, de respingere a cererii sale, este netemeinica si nelegala, intrucat din documentatia depusa in sustinerea cererii pentru acordarea statului de utilitate publica, rezulta indeplinirea conditiilor prevazute de art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, iar Ministerul Culturii si Cultelor prin adresa nr.2235 din 30 iunie 2006 a propus Guvernului recunoasterea asociatiei ca fiind de utilitate publica, si cu toate acestea cererea i-a fost respinsa fara nici o motivare.

Paratul Guvernul Romaniei, a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii reclamantei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

Urmare analizarii actelor si lucrarilor din dosar, instanta de fond a pronuntat sentinta civila nr.859 din 21 martie 2007, prin care a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii si admitand actiunea formulata de reclamanta a constatat refuzul nejustificat al paratului de recunoastere a acesteia ca fiind o asociatie de utilitate publica, obligand totodata pe parat de a reanaliza cererea reclamantei asociatiei si de a-i recunoaste acesteia prin hotarare de Guvern statutul de asociatie de utilitate publica, in conditiile art.38 si urmatorii din O.G. nr.26/2000 aprobata cu modificari prin Legea nr.246/2005.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca din dovezile de la dosar a rezultat ca petenta reclamanta asociatie a facut dovada indeplinirii conditiilor cumulativ prevazute de art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000 aprobata cu modificari prin Legea nr.246/2005 cap.6 pentru a fi recunoscuta ca fiind de utilitate publica, astfel ca desi paratul invoca, ca o justificare, caracterul supletiv al normelor de reglementare, refuzul acordarii acestui statut este nejustificat, astfel ca sunt intrunite dispozitiile art.8 alin. (1) coroborat cu art.2 alin. (2) din Legea nr.554/2004, petenta fiind astfel vatamata in drepturile sale.

Impotriva acestei sentinte, paratul Guvernul Romaniei, a declarat recurs, sustinand ca instanta de fond in mod gresit a obligat Guvernul Romaniei - Secretariatul General al Guvernului sa reanalizeze cererea in sensul recunoasterii prin hotarare de Guvern a Asociatiei S ca fiind de utilitate publica, atata timp cat hotararile de recunoastere se adopta de catre Guvern si nu de Secretariatul General al Guvernului, acesta din urma indeplinind doar un rol de coordonator, cu unica atributie stabilita prin lege - identificarea autoritatii competente din punct de vedere al obiectului de activitate al petentei si transmiterea documentatiei catre aceasta.

Pe de alta parte, sustine recurentul-parat, din interpretarea textului de lege - art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.246/2005, rezulta ca o asociatie sau fundatie, poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica, deci simplul fapt ca sunt intrunite conditiile cerute de text nu obliga Guvernul la o recunoastere ipso facto.

Mai precizeaza recurentul ca legiuitorul, prin modul in care este formulat textul de lege, a lasat la latitudinea executivului sa hotarasca daca este oportun sau nu sa adopte o hotarare prin care o asociatie sau fundatie sa fie recunoscuta ca fiind de utilitate publica.

Recursul este fondat.

Prima critica referitoare la gresita obligare a Secretariatului General al Guvernului la reanalizarea cererii in sensul recunoasterii prin hotarare de Guvern a Asociatiei S ca fiind asociatie de utilitate publica, este intemeiata.

Astfel, art.39 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, cu privire la asociatii si fundatii, prevede ca "Recunoasterea unei asociatii sau fundatii de utilitate publica se face prin hotarare a Guvernului. In acest scop, asociatia sau fundatia interesata adreseaza o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o inainteaza in termen de 15 zile ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carei sfera de competenta isi desfasoara activitatea".

In speta, Secretariatul General al Guvernului a inaintat cererea ministerului de resort si anume Ministerului Culturii si Cultelor care si-a dat avizul favorabil pentru obtinerea statutului de asociatie de utilitate publica.

Avand in vedere si dispozitiile art.108 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora, "Guvernul adopta hotarari si ordonante", apare evident faptul ca Secretariatul General al Guvernului, nu are decat rolul de a asigura derularea operatiunilor tehnice aferente actului de guvernare, asa cum de altfel mentioneaza si prevederile art.1 din H.G. nr.405/2007 referitoare la functionarea Secretariatului General al Guvernului.

Cea de-a doua critica formulata de parat in sensul ca intrunirea conditiilor stabilite de lege pentru dobandirea statutului de asociatie de utilitate publica, nu obliga guvernul la o recunoastere ipso facto, este si ea intemeiata.

Art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.246/2005, prevede ca "o asociatie sau fundatie, poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei", ca fiind de utilitate publica.

Din modul de exprimare al legiuitorului, rezulta ca simplul fapt al intrunirii conditiilor nu obliga Guvernul sa emita o hotarare prin care sa recunoasca asociatiei sau fundatiei respective statutul de utilitate publica.

Mai mult, art.40 alin. (2) din O.G. nr.26/2000, mentioneaza ca "in cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii, precum si a tuturor documentelor necesare luarii deciziei" Guvernul Romaniei decide asupra propunerii de recunoastere.

Daca propunerea se respinge, solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de catre autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere, in termen de 120 zile de la data depunerii cererii si a documentelor necesare luarii deciziei".

Concluzia ce se desprinde este asadar, aceea ca desi intrunite conditiile prevazute de lege, Guvernul poate sa respinga un proiect de act normativ privind recunoasterea unei asociatii ca fiind de utilitate publica, acesta avand posibilitate de a aprecia in functie si de oportunitatea adoptarii unui astfel de act.

De altfel, asupra oportunitatii adoptarii acestui statut se apreciaza nu numai in functie de conditiile ce trebuiesc indeplinite pentru a ne afla in sfera utilitatii publice definita ca fiind "orice activitate care se desfasoara in domenii de interes public general sau al unor colectivitati", ci si in raport de consecintele recunoasterii utilitatii publice care confera asociatiei sau fundatiei anumite drepturi si obligatii cel putin fata de acestea din urma Guvernul fiind cel mai in masura sa aprecieze asupra admisibilitatii unei astfel de cereri.

Dar, trebuie observat, ca chiar si instanta de fond a retinut ca dispozitiile art.38 alin. (1) din O.G. nr.26/2000, au un caracter supletiv, deci nu imperativ, caracter justificat de folosirea sintagmelor "poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei, ca fiind de utilitate publica" sau "daca propunerea se respinge".

Refuzul paratului de recunoastere a statutului de utilitate publica, nu este asadar unul nejustificat, asa cum in mod nelegal retine prima instanta prin hotararea pronuntata, aceasta dand o interpretare gresita dispozitiilor O.G. nr.26/2006 si considerand ca daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute de lege, in mod automat executivul trebuie sa adopte actul administrativ solicitat, in speta hotararea de Guvern prin care sa i se recunoasca petentei statutul de asociatie de utilitate publica.

Recursul a fost astfel admis.

Recunoasterea unei asociatii ca fiind de utilitate publica. Caracterul juridic al hotararii de guvern. Termen de contestare.

Ordonanta Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, prevede posibilitatea ca asociatiile si fundatiile sa fie recunoscute de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica, in cazul in care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art.38 alin.(1).

Hotararea de Guvern prin care se face recunoasterea utilitatii publice a unei asociatii sau fundatii este un act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel ca nu sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, potrivit carora actele administrative normative pot fi atacate oricand pe calea contenciosului administrativ. Termenul de 1 an de la data emiterii hotararii de guvern de recunoastere a utilitatii publice nu poate fi depasit, sub sanctiunea respingerii ca tardiva a actiunii in contencios administrativ.

I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal,

Decizia nr. 2116 din 20 aprilie 2007

Prin sentinta civila nr.192 din 15 decembrie 2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia tardivitatii introducerii actiunii in contencios administrativ invocata de paratul Guvernul Romaniei si, in consecinta, a respins ca tardiv formulata actiunea reclamantei Asociatia PS Alba.

In motivarea sentintei civile pronuntate, Curtea de Apel Alba Iulia a retinut aspectele aratate in continuare.

Prin actiune, reclamanta Asociatia PS Alba a chemat in judecata Guvernul Romaniei, solicitand anularea H.G. nr.259/2001 privind recunoasterea Asociatiei GVPS ca fiind de utilitate publica, precum si suspendarea aplicarii respectivului act normativ in ceea ce priveste recunoasterea statutului de persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial si atribuirea statutului de utilitate publica, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Capatul de cerere referitor la suspendarea aplicarii H.G. nr.259/2001 nu a mai fost sustinut cu ocazia dezbaterii cauzei la sedinta din 8 decembrie 2006.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca Asociatia GVPS nu poate functiona in conditiile O.G. nr.26/2000, intrucat a fost infiintata prin act normativ special - Decretul nr.211/1948 - si nu s-a transformat in conditiile art.48 din Legea nr.103/1996.

Totodata, reclamanta a aratat ca H.G. nr.259/2001 a fost emisa cu incalcarea art.38 si urm. din O.G. nr.26/2000 si ca Asociatia GVPS nu s-a conformat prevederilor Legii nr.21/1924.

Prin intampinare, Guvernul Romaniei a invocat exceptia tardivitatii actiunii in raport cu data emiterii actului contestat si exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, iar, pe fond, a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.

In raport cu art.137 alin.(1) din Codul de procedura civila, Curtea de apel, pronuntandu-se mai intai asupra exceptiilor invocate de parat, a retinut ca este intemeiata exceptia tardivitatii formularii actiunii invocata de parat.

In acest sens, instanta de fond a retinut, in esenta, ca H.G. nr.259/2001 este un act administrativ unilateral cu caracter individual care, potrivit art.11 alin.(2) din Legea nr.554/2004, poate fi contestat prin introducerea actiunii in contencios administrativ in termen de cel mult un an de la data emiterii actului. Or, Curtea de apel a constatat ca H.G. nr.259/2001 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data de 5 martie 2001, iar cererea de chemare in judecata a reclamantei a fost inregistrata la instanta la data de 9 noiembrie 2006, deci cu depasirea termenului prevazut de art.11 alin.(2) din Legea nr.554/2004.

Curtea de apel a respins ca neintemeiata sustinerea reclamantei in sensul ca a dobandit interes legitim pentru promovarea actiunii abia de la infiintare, in anul 2005, cu motivarea ca legea nu reglementeaza o astfel de situatie de repunere in termen. Cu referire la aceeasi sustinere, Curtea de apel a retinut ca introducerea actiunii s-a facut cu nerespectarea termenului de decadere prevazut de art.11 alin.(2) din Legea nr.554/2004 si in situatia in care ar fi luata in considerare data inregistrarii Asociatiei PS Alba, realizata prin incheierea nr.2505 din 27 aprilie 2005.

Impotriva sentintei civile nr.192 din 15 decembrie 2006 a Curtii de Apel Alba Iulia - Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal a declarat recurs reclamanta Asociatia PS Alba, invocand nelegalitatea conform art. 304 pct. 9 Cod procedura civila in solutionarea exceptiei tardivitatii formularii actiunii care avea ca obiect anularea H.G. nr. 259/2001 care este un act unilateral cu caracter normativ ce poate fi atacat pentru constatarea ilegalitatii emiterii, oricand si nu in termenul prevazut de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

La data de 17.04.2007 prin cerere scrisa depusa la dosar, recurenta a invocat puterea lucrului judecat raportat la Decizia nr. 685/1999 pronuntata in Dosarul nr. 2769/1998 irevocabila prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins cererea de inscriere a Asociatiei GVPS in Registrul persoanelor juridice.

Prin aceeasi cerere recurenta solicita extinderea capatului de cerere privind anularea H.G. nr. 259/2001 si asupra sentintei civile nr. 23/2000 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti in Dosarul nr. 35//2000 prin care s-a decis inscrierea aceleiasi asociatii in Registrul Persoanelor Juridice.

Curtea constata ca recurenta formuleaza cereri noi in recurs contrar prevederilor art. 294 cu referire la art. 316 Cod procedura civila.

Astfel atat in apel cat si in recurs nu se poate schimba obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot face alte cereri noi.

Mai mult aceasta cerere daca ar viza motive de recurs se constata ca sunt depuse cu depasirea termenului prevazut de art. 303 si art. 301 Cod procedura civila, de 15 zile de la comunicarea hotararii care se ataca cu aceasta cale de atac.

Recursul este nefondat.

Prin hotararea Guvernului nr. 259/2001 s-a recunoscut Asociatia GVPS, persoana juridica romana de drept privat fara scop patrimonial, ca fiind de utilitate publica.

Actul administrativ contestat de reclamanta-recurenta face parte din categoria actelor administrative unilaterale cu caracter individual.

Instanta de fond a facut o corecta aplicare a prevederilor art. 11 alin.(1) si (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, privind termenele de introducere a actiunii, in raport de care a si determinat tardivitatea cererii de fata.

Termenul de 1 an de la data emiterii actelor contestate nu poate fi depasit, astfel cum este prevazut la art. 11 alin. (2) din lege, fiind un termen de decadere.

Intrucat actul administrativ contestat face parte din categoria actelor administrative cu caracter individual in cauza nu sunt aplicabile prevederile alin. (4) al art. 11 din Legea nr. 554/2004 potrivit caruia actele administrative normative pot fi atacate oricand pe calea contenciosului administrativ.

H.G. nr. 259/2001 a fost publicata in M.Of. nr. 110/5.03.2001, data de la care aceasta a intrat in vigoare, respectiv a avut loc comunicarea catre persoanele interesate.

Nu se poate opune puterea lucrului judecat, intrucat actul administrativ a fost adoptat in temeiul art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 39 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, pentru recunoasterea unei asociatii de utilitate publica prin hotarare a Guvernului.

Imprejurarea ca nu a fost inscrisa in registrul special al persoanelor juridice in temeiul Legii nr. 21/1924 Asociatia GVPS, nu poate fi opusa cu putere de lucru judecat intrucat in cauza nu sunt indeplinite prevederile art. 1201 Cod civil.

Constatand ca instanta de fond a solutionat corect exceptia de tardivitate a formularii actiunii in contencios administrativ conform art. 11 Legea nr. 554/2004, recursul a fost respins ca nefondat.

BIBLIOGRAFIE

Cursuri, tratate, monografii

Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, editia a X-a revazuta si adaugita de M. NlcoJae, P. Trusca, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006.

G. Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele, Editura AII Beck, Bucuresti, 2001.

Eugen Chelaru, Drept civil. Persoanele, ed. a 2-a, Ed. CH Beck 2008.

Calina Jugastru, Ovidiu Ungureanu, Drept civil. Persoanele, ed. a 2-a, Editura Hamangiu, 2007.

Reviste de specialitate

1. Revista Dreptul

2. Revista Romana de Drept

3. Curierul Judiciar

4. Pandectele Romane

Acte normative

Constitutia Romaniei 1991, modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.

Legea nr. 54/2003 cu privire la sindicate;

Legea nr. 14/2003 cu privire la partidele politice;

Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,

Site-uri

www.scj.ro

www.fdsc.ro