Scrutinul electoral

Scrutinul electoral

1. Scrutinul majoritar

Notiunea de scrutin are in vedere modul in care corpul electoral national ori local alege sau desemneaza deputatii, senatorii, consilierii locali sau judeteni, primarii si chiar seful statului. In lume sunt cunoscute mai multe sisteme electorale precum: sistemul majoritar - potrivit caruia candidatii care primesc cele mai multe voturi sunt alesi. Si aici se distinge dupa cum suntem in prezenta candidaturilor uninominale sau cele de lista, pe de o parte, ori in functie de numarul tururilor de alegeri organizate putand exista un singur tur de scrutin majoritar (cel al candidatului cel mai bine plasat) sau doua tururi de scrutin, pe de alta parte.

2. Sistemul reprezentarii proportionale este sistemul electoral care asigura reprezentarea in fiecare circumscriptie electorala a structurilor politice atribuind numarul de mandate proportional cu voturile obtinute. Acest sistem al reprezentarii proportionale implica scrutin de lista cu un singur tur de scrutin si permite atribuirea mandatelor atat majoritatii cat si minoritatii dupa anumite reguli stricte. Implica, de asemenea, un prag electoral de cele mai multe ori care se stabileste si pe considerentul de a nu fi creat un mozaic politic nejustificat[1].

3. Sisteme electorale mixte. Acestea reprezinta o combinatie intre sistemul majoritar si sistemul proportional existand in acest sens stabilite anumite reguli[2].

4. Categorii de formule pentru propunerile de candidati

a) Scrutinul uninominal. Potrivit acestui sistem, alegatorii voteaza un singur candidat pentru o lista. In aceste conditii, circumscriptiile electorale corespund ca numar cu membrii Camerei pentru care se alege persoana. Spre exemplu, daca acum sunt 142 senatori si se decide alegerea lor pe baza votului uninominal, tara trebuie impartita in 142 de circumscriptii electorale. In fiecare circumscriptie, insa pot fi mai multi candidati independenti sau numiti de un partid ori o formatiune politica. In Romania in cazul alegerii sefului statului se utilizeaza votul uninominal, tara fiind circumscriptia electorala unica, iar in cazul alegerii primarilor localitatilor fiecare localitate reprezinta o circumscriptie electorala, ceea ce inseamna ca si in cazul primarilor suntem in prezenta unui scrutin uninominal (art. 1 alin. 4 din Legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale (nr. 67/2004)[3].

b) Scrutinul de lista. Este scrutinul folosit in Romania, si consta in faptul depunerii de liste de candidati realizate de partidele sau formatiunile politice, iar alegatorii au posibilitatea sa voteze o lista si nu o persoana de pe lista. Din punct de vedere organizatoric aceasta inseamna stabilirea unor circumscriptii electorale mai intinse teritorial, asa cum sunt judetele in sistemul nostru, cand prin lege se stabileste numarul de senatori si deputati ce pot fi alesi in fiecare circumscriptie pe temeiul populatiei.

Aceasta categorie de scrutin poate diferi de la o tara la alta, in functie de traditie, de interese politice prezente sau poate sa functioneze concomitent cu scrutinul uninominal in sensul ca spre exemplu in circumscriptia electorala (de lista) un judet urmeaza a fi alesi 10 deputati din care 3 vor fi alesi pe baza de scrutin uninominal, iar 7 pe baza de scrutin de lista. Exista si posibilitatea votului preferential pe lista, constand in doua operatiuni ale alegatorului: mai intai voteaza lista, iar apoi isi alege o ordine de preferinta a candidatilor de pe lista. In alte state se utilizeaza un tip de scrutin in doua tururi.

Avantajele uneia sau alteia dintre cele doua categorii de scrutin

a)  Scrutinul uninominal - presupune o legatura mai stransa a celui ales cu electoratul, dar poate constitui si un mare dezavantaj prin aceea ca se creeaza instabilitate politica neputandu-se constitui formal o majoritate si o opozitie constante in Parlament; un alt factor de care trebuie tinut seama rezida in posibilitatea de a ajunge sa fie aleasa o anumita persoana, nu in baza calitatilor (capacitatilor sale reale), ci in functie de alte criterii (avere, nationalitate, functie detinuta anterior si / sau in timpul depunerii candidaturii s.a.);

b) Scrutinul de lista implica responsabilitatea in mare parte a partidului sau a formatiunii politice care a propus lista chiar in conditiile caracterizarii mandatului de parlamentar ca fiind unul reprezentativ si nu unul imperativ influenta politica a partidului este evidenta.

Trebuie facuta diferentierea tipului de scrutin si, in functie de scopul alegerii, se alege o adunare (Parlament, Consiliu local, Consiliu judetean) sau o autoritate unipersonala: seful statului, Guvernator, primar etc.