ANALIZA ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE

Studiu de caz

Se considera urmatoarea situatie conform tabelului de mai jos:

Tabel nr. 1 - mii lei

Se cere:

a) analiza dinamicii activitatii de productie si comercializare pe baza indicatorilor valorici si a indicilor indicatorilor valorici (tabelul 1);

b) analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici (tabelele 2 si 3).

Rezolvare:

a) CA = Qv + Vmf + Vsb

CA n-2 = 393733+ 0 + 0 = 393733

CA n-1 = 27882 + 0 + 0 = 27882

CA n = 22664 + 0 + 0 = 22664

Qf = Pf + Sv + Li + Clr

Qf n-2 = 393733

Qf n-1 = 27882

Qf n = 22664

Qe = Qv + Qs + Qi

Qe n-2 = 393733+ 0 + 2472 = 396205

Qe n-1 = 27882 + 0 + 209 = 28091

Qe n = 22664 + 0 + 106 = 22770

VA = Qe - Ci

Ci = cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile(rd 11) + alte cheltuieli materiale (rd 12) + alte cheltuieli externe (rd 13) + cheltuieli privind prestatiile externe (rd 25)

Ci n-2 = 74195 + 3761 + 8931 + 101060 = 187947

Ci n-1 = 4480 + 262 + 705 + 5945 = 11392

Ci n = 3750 + 815 + 619 + 4033 = 9217

VA n-2 = 396205 - 187947 = 208258

VA n-1 = 28091 - 11392 = 16699

VA n = 22770 - 9217 = 13553

Concluzii:

Analizand datele din tabelul nr.1 rezulta o scadere a cifrei de afaceri din anul "n-2" in anul " n" de la 393733mii lei la 22664 mii lei respectiv cu 94,24%. De asemenea productia de marfuri a scazut in anul "n" fata de anul "n-2" de la 393733 mii lei la 22664mii lei respectiv cu 94,24%.

Se observa o egalitate intre cifra de afaceri si productia de marfuri fabricate ceea ce inseamna ca se va mentine proportionalitatea intre dinamica stocurilor si dinamica livrarilor.

Productia exercitiului si valoarea adaugata s-a redus din anul "n-2 in anul "n"cu 373435mii lei, respectiv 194705 mii lei.

La analiza indicatorilor valorici pe baza indicilor se observa ca productia fabricata a depasit productia exercitiului de la 81,28> 81,06 ceea ce reliefeaza reducerea stocurilor de productie neterminata si a consumului intern.

De asemenea valoarea adaugata a avut un ritm de crestere inferior fata de productia exercitiului 8,02> 7,09 ceea ce reflecta cresterea gradului de valorificare a resurselor materiale.

Datorita scaderii cifrei de afaceri pe perioada celor 3 ani se recomanda:

micsorarea salariilor

reducerea costurilor cu transportul

atentie sporita asupra veniturilor si cheltuielilor

- reducerea consumului de carburant si a orelor suplimentare efectuate de salariatii societatii.

- orientarea atenta a politicii pietii.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1 s-au obtinut urmatoarele relatii:

Tabel nr. 2

Concluzii:

- Raportul CA si Qf exprima modificarea survenita in activitatea de prestari servicii si alte venituri excusive ale firmei si cele extraordinare.

CA / Qf ≥ 1 → ne indica o situatie favorabila

- Raportul dintre Qf si Qe caracterizeaza evolutia productiei exercitiului care trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.

In cazul nostru Qf / Qe < 1 →este situatie nefavorabila

- Raportul dintre VA si Qe exprima ponderea cresterii cu achizitiile.

Va / Qe < 1 →ne indica o situatie nefavorabila.

Situatia raportului dinamic dintre indicii indicatorilor valorici conform datelor din tabelul nr. 1 este urmatoarea:

Tabel nr. 3

Concluzii:

Din situatia raporturilor curente se poate constata ca evolutia indicata este cea dorita. S-a realizat la toti indicii o situatie favorabila.

Analiza cifrei de afaceri

Se considera urmatoarele date conform tabelelor de la fiecare subpunct din cerinte:

Se cere:

a) analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri fara a lua in consideratie rata inflatiei;

b) analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri luand in consideratie rata inflatiei;

c) analiza cifrei de afaceri pe piete de desfacere;

d) analiza cifrei de afaceri pe clienti;

e) analiza factoriala a cifrei de afaceri.

Informatii suplimentare:

70% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta in judetul Galati, 20% in judetul Braila si 10% in judetul Tulcea in anul n-2, 60% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta in judetul Galati, 10% in judetul Braila si 30% in judetul Tulcea in anul n-1, 55% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta in judetul Galati, 35% in judetul Braila si 10% in judetul Tulcea in anul n;

40% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta din vanzarile catre clientii traditionali, 30% catre clientii intre 1 si 5 ani si 30% catre clientii noi in anul n-2, 40% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta din vanzarile catre clientii traditionali, 30% catre clientii intre 1 si 5 ani si 30% catre clientii noi in anul n-1, 50% din totalul cifrei de afaceri este obtinuta din vanzarile catre clientii traditionali, 30% catre clientii intre 1 si 5 ani si 20% catre clientii noi in anul n;

a) analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri fara a lua in consideratie rata inflatiei;

Tabel nr. 4 - mii lei

Ritm de crestere cu baza fixa :

n-1 =(27882/393733)* 100 = 7.08

n = (22664/393733)*100 = 5.76

Ritm de crestere cu baza fixa :

n-1 =(27882/393733)* 100 = 7.08

n = (22664/27882)*100 = 81.28

Concluzii:

Analizand datele din tabelul nr.4 observam ca CA este intr-o continua scadere, din anul n-2 in anul n-1 reducandu-se cu 92,92% respectiv de la 393733 mii lei la 27882 lei, in anul n fata de anul n-2 , scaderea a fost una semnificativa, CA scazand cu 94.24% respectiv de la 393733 mii lei la 22664 mii lei.

Se impune analiza in detaliu a structurii cifrei de afaceri, a pietei de desfacere, a clientilor, pentru a determina scaderile cifrei de afaceri.

b) analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri luand in consideratie rata inflatiei;

Tabel nr. 5

-92,92 - 18,72

RCa% = = - 55,82 2

2

1 - 0,9292

n-1 =    -1 * 100 = - 93,32

1+ 0,06

1 - 0,1872

n = - 1 * 100 = - 23,32

1+ 0,06

CA corectata (n-1) = (100% - 93,32%) = 6,68

n-1 = 393733* 6,68% = 26301

CA corectata (n) = (100% - 23,32%) = 76,68%

n = 26301*76,68% = 20168

- 93,32 - 23,32

RCA% = = - 58,32

2

Concluzii

Din datele rezultate in tabelul nr.5 observam ca rata inflatiei de 6 % in anii n-1" si n" a determinat o scadere mai mare a cifrei de afaceri, respectiv de 93,32% in anul n-1" fata de 92,92%.In anul " n" se observa o diferenta semnificativa, cifra de afaceri scazand cu 23,32% fata de 18,72%.

c) analiza cifrei de afaceri pe piete de desfacere;

Tabel nr. 6 - mii lei

Anul n-2" :

Galati : 70% * 393733 = 275613

Braila : 20% * 393733 = 78747

Tulcea: 10% * 393733 = 39373

Anul " n-1"

Galati : 60% * 27882 = 16729

Braila: 10% * 27882 = 2788

Tulcea: 30% * 27882 = 8365

Anul "n" :

Galati: 55% * 22664 = 12465

Braila: 35% * 22664 = 7932

Tulcea: 10% * 22664 = 2266

Concluzii :

Analizand cifra de afaceri pe piete de desfacere se observa ca toate cele 3 piete au inregistrat parcurs descendent din anul "n-2" fata de anul "n", singura piata a carei diminuare a fost mai lina fiind cea din Braila care a inregistrat o scadere de 70815 mii lei, respectiv 89,93%.

Piata din Galati este intr-o scadere constanta, semnificativa, cifra de afaceri diminuandu-se de la 275613 lei in anul "n-2" la 12465 lei in anul "n", aproximativ 95,48%.

Si piata din Tulcea inregistreaza o diminuare in anul "n" fata de anul "n-2" de 37107 mii lei, practic o scadere de aproximativ 94,24%.

Se impune o analiza amanuntita pe fiecare piata in parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte negative precum si promovarea atenta a serviciilor pe piata din Braila, singura piata care a inregistrat o scadere relativ minora in comparatie cu celelalte piete.

Se impune o analiza amanuntita pe fiecare piata in parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte negative precum si promovarea atenta a serviciilor pe piata din Braila, singura piata care a inregistrat o scadere relativ minora in comparatie cu celelalte piete.

Se impune o analiza amanuntita pe fiecare piata in parte pentru a afla cauzele care au condus la aceste aspecte negative precum si promovarea atenta a serviciilor pe piata din Braila,avand in vedere faptul ca este singura piata care este in crestere si pe care firma se poate baza in viitorul apropiat.

Se recomanda :

studierea concurentei pe pietele in scadere si adaptarea preturilor in functie de acestea.

realizarea unor chestionare pentru clientii de pe pietele respective pentru a afla de ce nu se mai apeleaza la serviciile firmei.

d) analiza cifrei de afaceri pe clienti;

Tabel nr. 7 - mii lei

Anul "n-2" :

Trad: 40% * 393733 = 157493

1-5: 30% *393733 = 118120

noi: 30% * 393733 = 118120

Anul "n-1" :

Trad: 40% * 27882 = 11153

1-5: 30% * 27882 = 8365

noi: 30% * 27882 = 8365

Anul "n" :

Trad: 50% * 22664 = 11332

1-5: 30% * 22664 = 6799

noi: 20% * 22664 = 4533

Concluzii :

Datele din tabelul nr. 7 arata ca cea mai parte a cifrei de afaceri se obtine din prestarea de servicii catre clientii traditionali, respectiv in proportie de 40% in anii "n-2" si "n-1" si de 50% in anul "n". La clientii noi se observa o scadere a cifrei de afaceri de la 30% in anii "n-2" si "n-1" la 20% in anul "n".

Se propun in aceste conditii urmatoarele:

aplicarea de politici de atragere a clientilor noi prin incheierea de contracte, prin bonusuri oferite acestora;

diversificarea de servicii oferite clientilor;

mentinerea clientilor traditionali prin facilitati de plata;

publicitate pe mijloacele de transport;

extinderea de servicii suplimentare;

depozitarea marfurilor pe un termen limitat.

e) analiza factoriala a cifrei de afaceri.

Tabel nr. 8- mii lei

Nota:

Mijloacele fixe direct productive reprezinta 75% din totalul mijloacelor fixe in anul n-2, 77% in anul "n-1" si 73% in anul "n ".

CA = . .

Mf Mf¹ Qf CA

CA = Ns * * * *

Ns Mf Mf¹ Qf

∆CA = CA1 - CA0 = 22664 - 393733 = - 371069 lei

1) Influenta nr. mediu de salariati:

Qf0 CA0 Qf0 CA0

ΔCA(Ns) = Ns1* * - Ns0 * * =

Ns0 Qf0 Ns0 Qf0

Qf0 CA0 393733 393733

= (Ns1 - Ns0)* * =(33-35) *

Ns0 Of0 35 393733

ΔCA(Ns) = - 22499,03 lei

2) Influenta productivitatii muncii:

Qf Qf1 Ca0 Qf0 Ca0

ΔCA = Ns1 * - Ns1 * =

Ns Ns1 Qf0 Ns0 Qf0

Qf1 Qf0 Ca0 22664 393733 393733

= Ns1 - = 33 -

Ns1 Ns0 Of0 33 35 393733

Qf

ΔCA   = - 348569,97 lei

Ns

a) Influenta gradului de inzestrare tehnica:

Mf Mf1 Mf'0 Qf0 CA0

ΔCA = Ns1 * * * * -

Ns Ns1 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf0 Mf'0 Qf0 CA0

- Ns1 * * * * =

bbb Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

Mf1 Mf0 Mf'0 Qf0 CA0

= Ns1 - * * * =

Ns1 Ns0 Mf0 Mf'0 Qf0

31425 541097 405823 393733 393733

- * * *

33 35 541097 405823 393733

Mf

ΔCA = - 348367,35 lei

Ns

b)Influenta ponderii mijloacelor fixe:

ΔCA

Mf'

ΔCA = - 610,03lei

Mf

c)Influenta randamentului mijloacelor fixe:

Qf' Mf1 Mf'1 Qf1 CA0

ΔCA = Ns1* * * * -

Mf' Ns1 Mf1 Mf'1 Qf0

Mf1 Mf'1 Qf0 CA0

- Ns1 * * * * =

Ns1 Mf1 Mf'0 Qf0

Mf1 Mf'1 Qf1 Qf0 CA0

= Ns1 * * * - - *

Ns1 Mf1 Mf'1 Mf'0 Qf0

Qf'

ΔCA = + 407,413 lei 

Mf'

Verificare:

Qf Mf Mf' Qf'

ΔCA   =ΔCA +ΔCA +ΔCA

Ns Ns Mf Mf'

- 348569,97 = - 348367,35 - 610,03 + 407,413 = 0

3) Influenta gradului de valorificare a mijloacelor fixe:

CA Qf1 CA1 Qf1 Ca0

ΔCA = Ns1 * - Ns1 * =

Qf Ns1 Qf1 Ns1 Qf0

Qf1 CA1 CA0

= Ns1* * - = 33*686,79*(1-1) = 0

Ns1 Qf1 Qf0

Verificare:

Qf CA

ΔCA = ΔCA(Ns) + ΔCA + ΔCA

Ns Qf

Concluzia :

Din analiza factoriala a cifrei de afaceri se observa ca exista o influenta negativa deoarece a scazut numarul mediu de salariati si a ponderii mijloacelor fixe productive.

O influenta pozitiva a avut-o productivitatea muncii si randamentul activelor fixe productive.

In concluzie, firma nu dispune in perioada analizata mai sus de mijloace fixe in stare buna de functionare care sa poata acoperi comenzile, probabil mijloacele fixe sunt in reparatie.Din aceasta cauza a scazut si numarul de salariati iar cei ramasi si mijloacele fixe existente au fost exploatate la maxim.Din acest motiv au intervenit intarzierile la executarea prestatiilor mai ales in localitatile mai indepartate ceea ce a condus la pierderea de clienti.

Se recomanda:

Evaluarea potentialului tehnic al firmei

Adaptarea ofertelor in functie de posibilitati

Renuntarea la pietele generatoare de cheltuieli mari

Concentrarea pe pietele care prezinta potential ridicat, dar care se poate pierde ca urmare a neonorarii la timp a comenzilor.

ANALIZA VALORII ADAUGATE

Se cere:

a) Sa se analizeze structura valorii adaugate comparativ pe cei trei ani (tabelul 9);

b) Sa se analizeze valoarea adaugata din punct de vedere factorial (tabelul 10);

c) Concluzii si propuneri.

Se cunosc urmatoarele date conform tabelelor de mai jos:

Tabel nr. 9 - mii lei

Structura VA:

Chel. cu salariile = (chel cu sal / VA) * 100

Taxe si imp af sal = (taxe si impozit af sal / VA) * 100

Amortizarea = (amortizarea / VA) * 100

Qe = (Qe / VA) *100

Rez. Expl. = (rez. Expl. / VA) * 100

Alte chelt. = VA - Total chelt. - Amortizare - Rez. Expl

Variatia modificarii Δ:

- se ia 2 ani reprezentativi: "n-2" si "n"

1) Δ (n-2) 96284 Δ (n) 5255 cu - 91029 n - (n-2)

% = (5255 / 96284) * 100 = 5,46 (n / n-2) * 100

Concluzii:

Ceea ce a condus la o scadere a VA se explica astfel:

- cheltuielile cu personalul au inregistrat o scadere de la 125967 mii lei in anul "n-2" la 7141 mii lei in anul "n", respectiv cu 94,33% ;

- de asemenea, cheltuielile cu amortizarea s-au diminuat cu 94,33%;

- alte cheltuieli de natura valorii adaugate au avut o crestere de 1348,61% in anul "n" fata de anul "n-2", respectiv de la 646 mii lei in anul "n-2" la 9358 mii lei in anul "n".

Tabel nr. 10 - mii lei

Analiza factoriala:

VA = Ns *

∆VA = VA₁-VA₀ = 13553 - 208258 = - 194705 lei

1) Influenta numarului mediu de salariati:

Qe0 VA0 Qe0 VA0

ΔVA(Ns) = Ns1 * - Ns0 * * =

Ns0 Qe0 Ns0 Qe0

Qe0 VA0

= (Ns1- Ns0) * * = - 11908,79lei

Ns0 Qe0

2) Influienta productivitatii muncii asupra numarului de salariati:

Qe Qe1 Qe0 VA0

ΔVA   = Ns1* - - * = - 184517,97 lei

Ns Ns1 Ns0 Qe0

3) Influenta ponderii consumului intern in productia exercitiului:

VA Qe1 VA1 VA0

ΔVA = Ns1* * - = + 1571,13 lei

Qe Ns1 Qe1 Qe0

Concluzii:

Din analiza factoriala reiese ca valoarea adaugata(VA) a scazut din anul "n-2" in anul "n" cu 194705 mii lei, respectiv cu 93,49%, datorita reducerii numarului mediu de salariati.

Productivitatea muncii a scazut cu 184517,97 mii lei datorita diminuarii numarului mediu de salariati.

Un lucru bun este ca firma dispune de un atelier de reparatii propriu ceea ce reduce semnificativ cheltuielile cu reparatii ale camioanelor.

Cu toate acestea se diminueaza riscul dependentei de furnizori de prestari servicii.