Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
ANALIZA FINANCIARA IN CADRUL MANAGEMENTULUI FINANCIAR CONTABIL
1. Analiza pozitiei financiare
Analiza pozitiei financiare se realizeaza pe baza bilantului contabil si a tuturor informatiilor pe care le cuprinde bilantul si in anexele lui.
In cadrul analizei financiare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele elemente fundamentale:
analiza structurii activului si pasivului bilantului;
analiza patrimoniala care se face pe baza bilantului financiar;
analiza bilantului care se face pe baza bilantului functional;
analiza pe baza bilantului economic.
Analiza structurii activului si pasivului bilantului
Orice firma reprezinta un unicat si din aceasta cauza este greu de stabilit anumite reguli generale de interpretare a indicatorilor.
Exemplu: o firma nou creata are o structura a bilantului diferita fundamental de cea ajunsa la maturitate in sensul ca ponderea datoriilor fata de furnizori este redusa fata de cea nou creata.
Corelatiile care trebuie urmarite in mod prioritar intr-o astfel de analiza sunt:
existenta unui raport optim intre nivelul imobilizarilor si cel al activelor circulante, cele cu nivel ridicat de active imobilizate au un grad redus de flexibilitate, raportul difera de la o ramura la alta.
un nivel prea ridicat al stocurilor poate exprima:
o politica exagerata de aprovizionare la unele materii prime;
ineficienta activitatii de productie pentru stocurile d produse in curs de executie.
o activitate necorespunzatoare privind marketingul firmei pentru stocurile de produse finite.
o pondere exagerata a creantelor poate semnala deficiente in incasarea acestora dar si o politica agresiva de expansiune pe piata, din aceasta cauza se impune o analiza in detaliu a termenelor de incasare.
ponderea activelor de trezorerie (disponibilitati si valori de plasament) trebuie sa se situeze la niveluri reduse de 3-5% din totalul activelor. Ponderile mari arata o incapacitate a firmei de a face investitii.
nivelul capitalurilor proprii si a capitalurilor imprumutate trebuie sa fie aproximativ egale.
Pentru anumite elemente analiza se poate aprofunda pentru a se trage concluzii mai analitice si reale. (ex. analiza ponderilor diferitelor categorii de stocuri in totalul acestora, analiza tipurilor de datorii de exploatare in totalul acestora, etc.)
Referate:
ANALIZA STRUCTURII ACTIVELOR SI PASIVELOR LA SOCIETATEA "X"
ANALIZA PATRIMONIALA SI FUNCTIONALA A BILANTULUI
ANALIZA BILANTULUI FINANCIAR
(analiza patrimoniala)
Are ca scop:
Identificarea starii de echilibru financiar la nivelul firmei
Evidentierea raportului dintre activele si pasivele pe termen lung in care:
activele pe termen lung trebuie sa fie finantate din pasivele pe termen lung
activele pe termen scurt trebuie finantate din pasivele pe termen scurt
Importanta:
constituie un instrument indispensabil in fundamentarea deciziilor.
constituie un instrument important in realizarea atributiilor si functiunilor conducerii.
Functiuni:
informationala, consta in asigurarea de informatii privind situatiile economico - financiare
de evaluare privind nivelul de valorificare a resurselor si capacitatilor existente in unitate.
de fundamentare a deciziilor asigurand elaborarea de catre conducere a unor decizii optime si eficiente.
de realizare a cerintelor gestiunii eficiente a patrimoniului
de realizare a conexiunii cu mediul exterior: banci, organe fiscale, burse de valori, furnizori, clienti, etc.
Calculul indicatorilor pe analiza a bilantului porneste de la doua elemente fundamentale si anume:
gradul de lichiditate a elementelor de activ
lichiditatea reprezinta capacitatea elementelor de activ de a fi transferate in bani,
cele mai lichide sunt disponibilitatile banesti, iar cele mai putin lichide sunt imobilizarile,
in bilant activele sunt prezentate in ordine inversa lichiditatii:
activele imobilizate putin lichide sunt pe locul I
activele circulante mult mai lichide urmeaza activelor imobilizate
activele fictive nu vor fi luate in calculul activului total al bilantului financiar diminuand in acelasi timp si valoarea capitalurilor proprii din pasivul bilantului financiar
activele fictive sunt cele ce nu pot fi valorificate de intreprindere in situatia lichidarii sale (cheltuieli de constituire, prime privind rambursarea obligatiunilor etc.)
activele circulante sunt ordonate in bilant in functie de gradul de lichiditate:
o stocurile - cele mai lichide sunt stocurile de produse si marfuri
o creante - sunt mai lichide decat stocurile. Ele pot fi scontate la banca
o activele de trezorerie (casa si banca) sunt cele mai lichide.
gradul de exigibilitate a elementelor de pasiv
exigibilitatea reprezinta capacitatea elementelor din pasiv de a fi transferate in lichiditati, adica de a fi rambursate furnizorilor de capital; cele mai exigibile sunt creditele de trezorerie, iar cele mai putin exigibile sunt capitalurile proprii care nu se ramburseaza niciodata decat in caz de lichidare a unitatii.
In bilant sunt grupate si ordonate in ordinea exigibilitatii astfel:
Sume care trebuie platite intr-o perioada de pana la un an: credite de trezorerie;
Sume care trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an
Capitaluri si rezerve
Analiza patrimoniului pe baza bilantului financiar presupune calcularea urmatorilor indicatori:
Fondul de rulment (FR) reprezinta volumul de bani existent pentru ca societatea sa poata functiona in timpul de asteptare a incasarii creantelor sale.
Pentru caracterizarea starii de echilibru pe termen lung se calculeaza:
a. Fondul de rulment permanent = capital propriu - active imobilizate
Capitalul permanent = capital propriu + imprumuturi pe termen lung
Fondul de rulment permanent poate fi :
Pozitiv si reprezinta un fond de rezerva din care se poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantare pe termen scurt. Exprima o stare d echilibru financiar pe termen lung din resurse proprii si imprumutate.
Negativ si anunta imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resurse financiare pe termen lung din care sa poata fi acoperite necesitatile de finantare pe termen scurt
b. Fondul de rulment propriu = capital propriu - active imobilizate
Poate fi :
Pozitiv si arata ca firma se afla intr-o stare de echilibru pe termen lung pe baza capitalurilor proprii
Negativ, reprezinta un semnal de alarma pentru viitor in ceea ce priveste echilibru financiar
Gradul de acoperire al activelor circulante cu capitalul propriu =
Nevoia de fond de rulment = stocuri + creante + cheltuieli in avans - datorii curente - venituri in avans
corelatii:
Daca FR permanent > NFR - diferenta reprezinta excedent de FR
Daca FR permanent < NFR - diferenta reprezinta deficit de FR
Daca FR permanent = NFR - arata un echilibru financiar
Trezoreria neta = FR - NFR sau active de trezorerie - pasive de trezorerie
O trezorerie neta pozitiva exprima o stare de echilibru si evidentiaza posibilitatea firmei de a-si asigura resursele necesare pe termen scurt pe seama excedentului de resurse.
rata de finantare a stocurilor =
arata ponderea valorica a stocurilor finantate din fondul de rulment permanent
lichiditatea curenta (generala) =
indicatorul normal este de 2 -2,5
orice indicator supraunitar arata ca firma poate sa-si onoreze datoriile pe termen scurt pe baza valorificarii activelor pe termen scurt.
lichiditatea imediata =
indicatorul normal este de 0,8
stocurile sunt considerate cu o lichiditate mai redusa din care cauza se scad
firma trebuie sa-si achite datoriile din active usor transferabile in lichiditati si acestea sunt: clientii (excluzand clientii in litigiu si rai platnici) si activele de trezorerie
lichiditatea le vedere =
indicatorul recomandat este de 0,2
un indicator inferior reprezinta un risc ridicat in ceea ce priveste datoriile imediate
rata solvabilitatii generale =
cuantifica riscul de incapacitate de plata a datoriilor ceea ce implica alocarea intregului volum de active pentru plata debitorilor
se recomanda un raport pozitiv
in cadrul acestei rate se calculeaza un alt indicator ce exprima solvabilitatea si anume:
SN = active totale - datorii totale
O situatie neta pozitiva arata ca intreprinderea este solvabila
In cadrul analizei patrimoniale se mai calculeaza urmatorii indicatori de echilibru:
rata autonomiei financiare =
se recomanda un indice apropiat de 1
cuantifica ponderea resurselor proprii in cadrul resurselor financiare stabile, atrase pe termen lung
un raport de 0,5 certifica posibilitatea rambursarilor pe termen lung din capitaluri proprii
rata datoriilor =
ANALIZA FUNCTIONALA A
BILANTULUI
Analiza functionala a bilantului pune accentul pe prezentarea diferitelor elemente bilantiere astfel:
in cadrul ciclurilor de exploatare se au in vedere obligatiile legate de aprovizionare, productie,vanzare, adica pe active cu termen scurt.
In cadrul ciclului de investitii se au in vedere activele imobilizate
In cadru ciclului de finantare se au in vedere resursele stabile si cele atrase ca urmare a activitatii de exploatare.
In analiza functionala a bilantului se calculeaza urmatorii indicatori:
NFRE = active curente de exploatare - datorii de exploatare
NFRE - nevoia de fond de rulment de exploatare
Activele curente de exploatare = stocuri de exploatare + creante de exploatare
Se impune definirea clara a activitatii de baza (de exploatare) a firmei conform obiectului principal de activitate
NFRE poate fi analizat din doua puncte de vedere:
a. Comparat cu 0:
NFRE > 0
Poate fi considerat normal daca nivelul este rezonabil
Poate fi o stare anormala cand reprezinta efectul unor stocuri prea mari (in special de produse finite) sau existenta unor clienti litigiosi sau a unor datorii reduse
NFRE < 0
poate fi favorabil cand este efectul unui ciclu de fabricatie optim si al politici platilor functie de incasarea clientilor
poate fi efectul de restrangere a activitatii firmei manifestata printr-o reducere a stocurilor si creantelor
b. functie de domeniul in care isi desfasoara activitatea firma:
firmele din industrie care au ciclu lung de fabricatie prezinta un NFRE pozitiv.
Firmele de comert cele en detail au un NFRE mic, cele en gross un NFRE mai mare
Firmele mici prezinta un NFRE mai important decat cele mari
Nevoia de fond de rulment de exploatare global = capitalul permanent - active imobilizate.
Un NFREG > NFRE arata ca firma se afla intr-o stare normala de echilibru financiar.
Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii = stocuri in afara exploatarii + creante - datorii pe termen scurt in afara exploatarii
o Active (creante) in afara exploatarii cuprind:
creante legate de cesiunea imobilizarilor
Sume de incasat de la societati din cadrul grupului
Sume de incasat de la societati unde exista interese de participare
Creante privind capitalul social subscris si nevarsat
o Datorii (resurse in afara exploatarii)
Impozite de plata
Dividende de plata
Sume datorate societatilor din cadrul grupului
Sumele datorate privind interesele de participare
NFRAE poate fi:
Pozitiv si reprezinta un consumator de resurse de finantare
Negativ si reprezinta un mijloc de finantare, adica o sursa pentru finantare in afara exploatarii
o Datoriile in afara exploatarii reprezentand datorii fasa de actionari si fata de buget platite cu o oarecare intarziere pot fi folosite pentru finantarea activitatii de exploatare pentru o anumita perioada.
Trezoreria neta = FRNG - NFR
Fondul de rulment net global
In situatia de analiza anglo -saxona indicatorii calculati sunt:
FR = capitaluri permanente - imobilizari
capital de lucru net (active circulante nete) = active circulante - datorii curente
FR = capital de lucru net
1.4. ANALIZA PE BAZA BILANTULUI
ECONOMIC
Bilantul economic cuprinde conceptele de active si de pasive economice ca indicatori distincti de activul si pasivul bilantier
Bilantul economic exclude in pasiv:
datoriile de exploatare, se considera ca ele constituie resurse care desi sunt caracterizate printr-o exigibilitate redusa prezinta insa un grad de stabilitate in finantarea activelor de exploatare a firmei.
Elementele legate de activitatea financiara al firmei deci nelegate de activitatea de exploatare, ele nu se iau in consideratie deoarece accentul se pune numi pe activitatea de baza, de exploatare
Bilantul economic isi gaseste aplicabilitatea in calculul si interpretarea indicatorilor de rentabilitate ai firmei.
Bilantul economic cuprinde:
activul economic:
este acea parte a activului net , de datorii de exploatare utilizate in activitatea economica a intreprinderii
cuprinde:
active imobilizate nete
active circulante nete
pasivul economic:
constituie capitalurile investite(proprii si imprumutate) remunerate prin intermediul dividendelor respectiv a dobanzilor platite
cuprinde:
capitaluri proprii
datorii purtatoare de dobanzi
Analiza patrimoniala functie de cea economica, fiecare cu set de indicatori caracteristici, se poate efectua in unitati monetare (lei) sau in procente din total activ si pasiv si in zile de rotatie prin cifra de afaceri.
Studiu ce caz privind analiza patrimoniala:
A. O intreprindere din jud. Constanta prezinta la sfarsitul exercitiului financiar 2004 urmatorul bilant contabil simplificat:
ACTIV |
|
|
PASIV |
|
|
- cheltuieli de constituire - imobilizari corporale - imobilizari financiare - stocuri - clienti - disponibilitati - prime pentru rambursarea obligatiunilor |
|
|
- capital social - rezerve - provizioane pt. riscuri si cheltuieli - datorii financiare - furnizori - datorii fiscale si sociale - credite de trezorerie |
|
|
TOTAL |
|
|
TOTAL |
|
|
Pe baza acestui bilant contabil sa se construiasca bilantul financiar cunoscand ca la sfarsitul exercitiului financiar:
20% din imobilizarile financiare ale intreprinderii au o durata de sub 1 an;
stocurile in valoare de 110 u.m. au o lichiditate mai mare de un an (productie in curs de executie);
25% din datoriile financiare au scadenta in exercitiul financiar care urmeaza, restul fiind pe o perioada de 3 ani;
50% din provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite pentru acoperirea unor riscuri cu sansa mica de realizare, restul de 50% fiind justificate de existenta unor riscuri cu sanse mari de realizare intr-un an si jumatate.
Sa se efectueze analiza patrimoniala stabilind daca se realizeaza un beneficiu stabil pe termen lung si termen scurt.
Pentru realizarea bilantului financiar se va avea in vedere:
parte din imobilizarile financiare cu o durata de sub 1 an va majora rubrica "active circulante" din bilantul financiar, fiind considerate valori de plasament si integrate la disponibilitati.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli vor fi repartizate intre capitalurile proprii si datoriile financiare in functie de sansa de realizare a riscurilor pentru care au fot constituite.
Bilant financiar
ACTIV |
|
|
PASIV |
|
|
- imobilizari - stocuri - clienti - disponibilitati |
|
|
- capitaluri proprii - datorii financiare - datorii de exploatare - credite de trezorerie |
|
|
TOTAL |
|
|
TOTAL |
|
|
Calcul indicatorilor financiari:
FRP = capital permanent - imobilizari = 2240 + 850 - 2830 = 260
FRPropriu = capitaluri proprii - imobilizari = 2240 - 2830 = - 610
NFR = stocuri + creante - datorii de exploatare = 990 + 500 - 1000 = 490
TN = FR - NFR = 260 - 490 = - 230
Concluzii:
FR < NFR arata un echilibru financiar precar care trebuie sa constituie elemente de analiza pentru managementul intreprinderii.
NFR > FR ceea ce explica realizarea unei trezorerii nete negativa. TN negativa realizata de intreprindere conduce la imposibilitatea efectuarii platilor curente pentru buna desfasurare a activelor ceea ce arata o situatie financiara proasta.
pentru a contracara lipsa de disponibil financiar propriu intreprinderea este obligata sa apeleze la credite pe termen scurt pentru a acoperi acest necesar de fond de rulment.
Pe baza indicatorilor analizati se poate concluziona ca intreprinderea prezinta deficiente financiare deosebite ca intreprinderea nu prezinta un echilibru financiar corespunzator si ca intreprinderea este obligata sa contracteze imprumuturi pe termen scurt pentru a face fata platilor curente.
B. O intreprindere din Constanta prezinta urmatorul bilant contabil simplificat:
ACTIV |
Brut |
Amortizare si provizioane cumulate |
Net |
PASIV |
|
- cheltuieli de constituire - imobilizari corporale - imobilizari financiare - stocuri - clienti - creante diverse - valori de plasament - disponibilitati la banca - prime pentru ramb. obligatiunilor |
|
|
|
- capital social - rezerve - rezerve patrimoniale - provizioane pt. riscuri si cheltuieli - datorii financiare - furnizori - datorii fiscale si sociale - creditori diversi - credite de trezorerie |
|
TOTAL |
|
|
|
TOTAL |
|
Se cunosc urmatoarele elemente de corectie:
5% din imobilizarile financiare au o durata sub 1 an
10% din stocuri au o viteza de rotatie de 360 zile
50% din provizioane pentru riscuri sunt constituite pentru acoperirea unor riscuri cu sanse mici de realizare iar restul de 50% acopera riscurile cu riscuri mari de realizare intr-un termen de 180 zile.
Datoriile financiare ale intreprinderii sunt constituite din credite pe termen lung din care 10% reprezinta rate cu scadenta de peste 6 luni
Datoriile cu impozitul pe profit de platit reprezinta 20% din totalul datoriilor fiscale si sociale
15% din datoria catre furnizor au o durata sub 1 an.
Sa se construiasca bilantul financiar si cel functional, sa se calculeze indicatorii analizei patrimoniale si functionale, si sa se interpreteze acestia exprimand concluziile rezultate.
ACTIV |
Sume nete |
PASIV |
Sume nete |
- imobilizari corporale - imobilizari financiare - stocuri (viteza de rotatie >1 an) |
|
- capital social - rezerve - rezerve din reevaluare -provizioane pt. riscuri si cheltuieli - furnizori (viteza de rotatie > 1 an - cheltuieli de constituire - prime pt. rambursarea obligatiunilor |
|
Alocari stabile |
|
Resurse stabile |
|
FRpermanent = 530 - 430 |
|
|
|
- stocuri - clienti - creante diverse |
|
- furnizori - datorii fiscale si sociale - creditori diversi - provizioane pt. riscuri < 1 an |
|
Alocari ciclice |
|
Resurse ciclice |
|
NFR = 950 - 800 |
|
|
|
- valori de plasament - imobilizari financiare sub 1 an - disponibilitati la banca |
|
- credite de trezorerie - rate rambursate la credite pe termen lung |
|
Active de trezorerie |
|
Pasive de trezorerie |
|
TN = 100 - 150 TN = 120 - 170 |
|
|
|
Bilantul functional
ACTIV |
valori brute |
PASIV |
Valori brute |
- cheltuieli de constituire - imobilizari corporale - imobilizari financiare |
|
- capital social - rezerve - rezerve din reevaluare - provizioane pt. riscuri si cheltuieli - amortizare si provizioane calculate - datorii financiare - prime pt. rambursarea obligatiunilor |
|
Alocari stabile |
|
Resurse stabile |
|
FRNG = 4.000 - 3.540 |
|
|
|
- stocuri - clienti |
|
- furnizori - datorii fiscale si sociale |
|
Active de exploatare |
|
Datorii de exploatare |
|
NFRE = 1.200 - 680 |
|
|
|
- creante diverse |
|
- impozit pe profit - creditori diversi |
|
Active in afara exploatarii |
|
Datorii in afara exploatarii |
|
NFRAE = 100 - 160 |
|
|
|
- valori de plasament - banca |
|
- credite de trezorerie |
|
Active de trezorerie |
|
Pasive de trezorerie |
|
TN = 100 - 100 |
|
|
|
Concluzii: In urma analizei patrimoniale, pe baza indicatorilor calculati rezulta urmatoarele concluzii:
FR < NFR
Concluzia generala: Intreprinderea prezinta o situatie financiara necorespunzatoare, echilibru financiar este precar si ca intreprinderea pentru a-si desfasura in bune conditii activitatea trebuie sa apeleze la credite pe termen scurt.
Analiza pe baza bilantului functional conduce la urmatoarele concluzii:
ordonarea activelor si pasivelor se face in functie de gradul de lichiditate, respectiv de exigibilitate.
Imobilizarile sunt luate in calcul la valoarea lor neta iar activele fictive (cheltuieli de constituire, si primele de rambursare pentru obligatiuni) sunt diminuate din activul total al intreprinderii cu echivalentul lor diminuand in acelasi timp si capitalurile proprii.
Imobilizarile sunt luate in calcul la valoarea lor bruta, amortizarile si provizioanele calculate pentru elementele de activ constituie o sursa durabila pentru intreprindere.
Bilantul functional arata cum fiecare functie a intreprinderii contribuie sau nu la realizarea echilibrului financiar.
Defalcarea NFR in NFRE si NFRAE permite o mai buna identificare a provenientei nevoilor de finantare si a cauzelor potentiale a dezechilibrelor
Analiza functionala arata ca intreprinderea dispune de un echilibru financiar perfect, analiza financiara atrage atentia insa asupra pericolului existentei unui decalaj nefavorabil intre durata alocarilor pe termen scurt si scadenta resurselor atrase corespunzatoare.
Se dau indicatorii pentru o societate sezoniera si se cere sa se faca interpretarea si analiza acestora:
Indicatorul |
Inceputul anului |
Sfarsitul anului |
|
|
|
Concluziile analizei:
valoarea indicatorilor reprezinta un nivel normal pentru caracteristicile sectorului de activitate al firmei
situatia neta are o marime pozitiva atat la inceputul cat si la sfarsitul anului cu o crestere de 844% ceea ce arata ca firma este solvabila precum si faptul ca exista o crestere mai rapida a activelor in raport cu cea a datoriilor.
fondul de rulment:
la inceputul anului are un nivel negativ ceea ce exprima o situatie nefavorabila intrucat o parte din alocarile permanente sunt finantate din surse pe termen scurt;
la sfarsitul anului fondul de rulment are un nivel pozitiv ceea ce arata o stare de echilibru a resurselor si alocarilor.
firma are numai fond de rulment propriu ceea ce inseamna ca prezinta imprumuturilor pe termen lung si are o solvabilitate pe terme lung realizand un echilibru financiar pe baza resurselor proprii de finantare.
nevoia de fond de rulment are un nivel negativ la ambele momente analizate si aceasta poate fi rezultatul:
fie a reducerii nivelului activelor (firma fiind sezoniera)
fie a unei politici coerente fata de clienti in raport de furnizori in ceea ce priveste termenele de decontare (firma se caracterizeaza printr-un nivel redus al stocurilor si al creantelor clienti fata de cel al datoriilor de exploatare)
trezoreria neta inregistreaza niveluri pozitive in ambele momente ceea ce arata existenta unui echilibru financiar la nivelul firmei, se constata cresterea trezoreriei nete la sfarsitul anului fata de inceputul anului ceea ce arata existenta unui cash - flow pozitiv.
Concluzii generale:
firma se caracterizeaza printr-o stare de echilibru financiar la nivelul firmei
firma prezinta o imbunatatire a indicatorilor echilibrului financiar la sfarsitul anului fata de inceput.
Analiza performantelor intreprinderii:
1. Soldurile intermediare de gestiune (SIG)
ofera informatii cu privire la profitabilitatea firmei;
soldurile intermediare de gestiune sunt determinate de urmatoarele caracteristici:
activitatea de exploatare, financiara si exceptionala
monetaribilitatea, adica calitatea elementelor de venituri de a fi incasate respectiv a celor de cheltuieli de a fi platite (fluxuri de numerar)
participarea unor stakeholderi (orice agent economic aflat in relatia cu firma: proprietari, creditori, salariati, manageri, furnizori, clienti, stat, comunitatea locala)
Indicatorii SIG sunt:
marja comerciala (MC):
arata performanta financiara a intreprinderii inregistrata din ramura comerciala
raportata la costul marfurilor reprezinta adaosul comercial
MC = venituri din vanzari - costul marfurilor vandute
valoarea adaugata (VA):
VA = MC + productia vanduta + variatia stocurilor + productia imobilizata - cheltuieli cu materii prime - cheltuieli cu materiale consumabile - cheltuieli cu energia si apa - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti.
Elementele de calcul se regasesc in contabilitate astfel:
Productia vanduta - cont 701 - 708
Variatia stocurilor - cont 711
Veniturile productiei imobilizate - cont 701 - 722
Cheltuieli cu materii prime si materiale - cont 601; 602; 603
Cheltuieli cu energia si apa - cont 605
Cheltuieli cu tertii - cont 611 - 614; cont 621; 623 - 628
Valoarea adaugata poate fi interpretata si ca un potential de resurse pentru remunerarea participantilor la procesul de productie si anume:
Investitorii de capital (actionari si creditori)
Angajati (salariatii si managerul)
Statul (prin fisc - impozite si taxe)
Nivelul alocarilor spre aceste destinatii a valorii adaugata trebuie corelat cu :
Gradul de eficienta al firmei
Politica de finantare adoptata de firma.
excedentul brut de exploatare (EBE)
arata fluxul de numerar implicat in activitatea de exploatare;
din activitatea de exploatare se poate realiza:
un castig si se numeste EBE
o pierdere si se numeste insuficienta bruta de exploatare
EBE = VA + venituri din subventii de exploatare - cheltuieli cu impozite si taxe si varsaminte asimilate - cheltuieli cu remunerarea personalului - cheltuieli cu asigurari sociale
EBE indica marimea resurselor de finantare din activitatea de exploatare
EBE este alocat pentru:
Mentinerea capacitatii de productie existenta
Remunerarea proprietarilor si creditorilor (dividende si dobanzi)
EBE nu este influentat de politica de investitii si politica financiara a intreprinderii .
rezultatul exploatarii (RE)
este calculat si raportat de intreprindere in cadrul situatiilor financiare
este influentat de politica de investitii a intreprinderii
RE = EBE + venituri din provizioane din activ. de exploatare + alte venituri de exploatare - cheltuieli cu provizioane si amortizari - alte cheltuieli de exploatare.
rezultatul curent (RC)
RC = RE + RF
rezultatul brut (RB)
RB = venituri totale - cheltuieli totale
rezultatul net (RN)
RN = RB - impozit pe profit
Capacitatea de autofinantare (CAF):
exprima in termeni monetari capacitatea firmei de a-si asigura dezvoltarea prin mijloace financiare proprii:
masoara numerarul potential creat de intreprindere prin intermediul activitatii sale
la determinarea CAF nu se iau in calcul elementele de venituri si cheltuieli care nu presupun intrari sau iesiri de numerar din trezoreria intreprinderii si anume:
venituri si cheltuieli calculate pentru amortizari si provizioane
se calculeaza prin doua metode:
a) metoda substractiva (a scaderii)
ia in calcul toate incasarile si platile potentiale implicate de veniturile si cheltuielile realizate de intreprindere
CAF = veniturile incasabile - cheltuielile platibile
CAF = EBE + alte venituri din exploatare - alte cheltuieli din exploatare + venituri financiare - cheltuieli financiare - cheltuieli cu impozit pe profit
b) metoda aditionala
porneste de la profitul net realizat din care se elimina veniturile calculate adica provizioanele reluate pe venituri
veniturile exceptionale reflectate separat in tabloul de finantare - venituri din cedarea activelor si veniturile din subventii pentru investitii
la acestea se adauga cheltuielile privind amortizarea si provizioanele.
CAF = profitul net - venituri calculate + cheltuieli calculate
CAF = RN - venituri din vanzarea activelor - venituri din subventii pentru investitii + ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale + ajustarea valorii activelor circulante + ajustari privind provizioanele de riscuri si cheltuieli + cheltuieli privind activele cedate.
Indiferent de metoda de calcul CAF reflecta resursele potentiale de finantare create de intreprindere din gestionarea afacerii sale.
Pentru faptul ca ia in calcul fluxul d incasari si plati potentialul unei economii cu mari blocaje financiare in lant acest indicator isi pierde valoarea sa informativa fiind recomandata o analiza directa a fluxurilor d trezorerie.
Doar o parte din resurse reprezentand CAF vor fi folosite pentru finantarea activitatii (eliminand pe cele potentiale), marimea acestora se poate calcula prin alt indicator si anume AUTOFINANTAREA
AUTOFINANTAREA = CAF - dividende - cota managerului - participarea salariatilor la profit.
Pragul de rentabilitate (Pr)
Reprezinta cantitatea de productie realizata (vanduta) de intreprindere astfel incat incasarile obtinute din vanzarea lor sa ocupe atat cheltuielile variabile implicate in procesul de productie cat si cheltuielile fixe ale acestuia.
a) Cand se face raportarea la cifra de afaceri realizata pentru a se obtine un profit nul:
CApr = ChF/ (1-V) unde V = CV/CA
V = ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri
b) Cand se face raportarea la productia realizata pentru ca profitul sa fie 0
Qpr = CF / (pu - Chvu)
Pragul de rentabilitate poate fi completat cu analiza efectului de levier al exploatarii adica studiul variatiei rezultatului respectiv a profitului functie de evolutia productiei sau a cifrei de afaceri realizate.
Efectul de levier poate fi:
a) Levierul operational care masoara variabilitatea rezultatului de exploatare in raport cu cifra de afaceri:
Lo = CA0 / (CA0 - CApr)
b) Levierul financiar care masoara variabilitatea rezultatului curent in raport cu cifra de afaceri:
Lf = CA0 / (CA0 - CApr)
CApr = (ChF + dobanda)/ (1 - V)
Se dispune de urmatoarele date:
Mil lei
CA = 1.000 mil. lei (productia vanduta Pv = 70% = 700)
Cost marfuri 100
Consumuri externe (de la terti) 700
Cheltuieli cu personalul 150
Cheltuieli cu dobanzile 200
Valoarea contabila a activelor cedate 250
Productia stocata 200
Subventii de exploatare 100
Cheltuieli cu amortizari si provizioane 200
Venituri din cedarea activelor 200
Cota de impozit pe profit 25%
Sa se analizeze soldurile intermediare de gestiune si sa se calculeze capacitatea de autofinantare.
Calculul SIG
MC = 300 - 100 = 200 mil. lei
VA = 200 + 700 + 200 - 700 = 400 mil. lei
EBE = 400 + 100 - 150 = 350 mil. lei
profitul de exploatare EBIT = 350 - 200 = 150 mil. lei
profitul curent PC = 150 - 200 = - 50 mil. lei
rezultatul exceptional RE = 200 - 250 = - 50 mil. lei
profit net sau pierdere = - (50+50) = - 100 mil. lei
CAF = 350 - 200 = 150 mil. lei
Sau
CAF = - 100 + 200 - 200 + 250 = 150 mil. lei
ponderea CAF/ VA = 150/400 = 37,5%
NOTA:
o mare parte din valoarea adaugata este consumata chiar in procesul de productie.
indatorarea ridicata de intreprindere (cheltuielile cu dobanzile reprezinta 20% din cifra de afaceri) in conditiile unei profitabilitati scazute a exploatarii (EBE reprezinta 35% din cifra de afaceri) si ale unei politice de investitii intensive se reflecta in pierderi atat la nivelul activitatii curente (pierdere curenta 50 mil. lei) cat si la nivelul intregii activitati (pierdere 100 mil. lei).
marimea resurselor generate de intreprindere prin activitatea pe care o desfasoara este reflectata cel mai bine in CAF:
CAF spre deosebire de profitul net ia in calcul doar veniturile incasabile din care se scad doar cheltuielile platibile.
Marimea profitului net este influentata de marimea veniturilor si cheltuielilor calculate de intreprindere pentru a se asigura recuperarea investitiilor sale (amortizarile) sau pentru a se asigura impotriva riscurilor de depreciere a activelor sale (provizioanele)
Rezultatul activitatii exceptionale (cesiuni de active si subventii pentru investitii) nu reprezinta o componenta a CAF a intreprinderii pastrandu-se astfel caracterul retroductibil al acestui indicator.
Se cunosc urmatoarele date:
sa se calculeze pragul de rentabilitate si efectul de levier:
CA = 10.000 mil. lei (vanzarea produselor = 1.000 mil. lei)
Cheltuieli variabile de exploatare 5.000 mil. lei
Cheltuieli cu amortizarea 000 mil. lei
Cheltuieli fixe cu dobanzile 500 mil. lei
a) Sa se calculeze pragul de rentabilitate al intreprinderii in unitati valorice (CA - prag) si in unitati de volum (productia - prag) la nivelul rezultatului din exploatare, respectiv a rezultatului curent.
b) Valoarea levierelor operational si financiar.
a. CA prag = ChF/ (1 -V) = 000/ 0,5 = 4.000 mil. lei
V = 5.000/10.000 = 0,5
Q = ChF/ (pu - Cuv) = 000/ (10 -5) = 400 mil. lei
puv = 10.000/1.000 = 10
Cuv = 5.000/1.000 = 5
b. Lo = CA0/ (CA0 - CA pr) = 10.000 / 10.000 - 4.000 = 1,66
Lf = CA0/ (CA0 - CA pr) = 10.000/ 10.000 - 5.000 = 2
CA pr = ChF + dobanzi/ 1 -V = 000+5.000/0,5 = 5.000 mil. lei
Analiza fluxurilor de numerar
Circuitul fluxurilor de numerar.
Procesul de productie al unei intreprinderii antreneaza un adevarat circuit de fluxuri de numerar.
Caile de transfer a numerarului in cadrul intreprinderii formeaza urmatorul circuit de numerar:
circuitul capacitatii de lucru reflectat in relatia:
numerar materii prime stocuri de produse finite creante numerar
salarii
servicii
impozite
taxe
circuitul activelor imobilizate:
numerar mijloace fixe stocuri produse finite creante numerar
circuitul de atragere respectiv de alocare a numerarului:
emisiuni de actiuni numerar rascumparari de actiuni
contractare de datorii rambursari de datorii termen lung
achitare datorii de exploatare
atragere de resurse alocare de resurse
Toate aceste circuite se intrepatrund, disfunctionalitatile unuia determinand dezechilibre in lant.
Cauzele ce conduc la dezechilibre ale circuitelor de numerar pot fi:
a) nealocarea corespunzatoare a creantelor care au drept consecinta influenta unor indicatori cum ar fi:
cresterea imprumuturilor si corespunzator a dobanzilor
cresterea costurilor de finantare si de productie
diminuarea numerarului
b) gestionarea necorespunzatoare a stocurilor de materii prime, materiale si produse finite.
c) Cresterea rapida a intreprinderii peste posibilitatile sale de finantare
d) Atragerea de resurse de finantare costisitoare peste posibilitatile existente de rambursare
Pentru identificarea cauzelor a acestor dezechilibre se impune o analiza detaliata a fluxurilor de trezorerie pe sursele de provenienta si alocari.
Marimea variatiilor trezoreriei ofera doar indici privind valoarea cash-flow-urilor care se constituie din diferente intre incasari si plati.
Contul de profit si pierderi reflecta fluxurile de numerar potentiale, marimea rezultatului net a exercitiului financiar fiind deferita de numerarul existent in trezoreria intreprinderii.
Nu se asimileaza fluxurilor de trezorerie:
Venituri si cheltuieli calculate: amortizari si provizioane
Venituri din productia imobilizata sau cea stocata, numai valorificarea ei aduce fluxuri de numerar.
Situatia fluxurilor de trezorerie.
Conform OMF 1752/2005 sunt descrise fluxurile de trezorerie pe intrari si iesiri de numerar, pe tipuri de activitati astfel:
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare
Fluxurile de numerar din activitatea de investitii
Fluxurile de numerar din activitatea de finantare
Situatia fluxurilor de numerar se prezinta la sfarsitul anului in situatiile financiare anuale pe doua colane - ani precedenti si an curent
Structura tabloului fluxului de numerar pe cele trei activitati se prezinta astfel:
Fluxul de trezorerie din activitatea de exploatare:
Incasari de la clienti
Plati catre furnizori si angajati
Dobanzi platite
Impozit pe venit platit
Incasari din asigurari impotriva cutremurelor
Trezoreria neta din activitatea de exploatare
Fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii:
Plati achizitionare actiuni
Plati achizitionari imobilizari corporale
Incasari din vanzari imobilizari corporale
Dobanzi incasate
Dividende incasate
Trezoreria neta din activitatea de investitii
Fluxurile de numerar din activitatea de finantare:
Incasari din emisiuni de actiuni
Incasari din imprumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasingului financiar
Dividende platite
Trezoreria neta din activitatea de finantare
Cresterea neta a trezoreriei si a echivalentelor de trezorerie.
Trezoreria si echivalentele de trezorerie la inceputul exercitiului financiar
Trezoreria si echivalentele de trezorerie la sfarsitul exercitiului financiar.
Calculul fluxurilor de trezorerie se realizeaza prin doua metode:
Metode directa
Metoda indirecta
Pe baza informatiilor prezentate in situatia fluxurilor de trezorerie se pot calcula urmatorii indicatori:
CF op = PM - rezultatul financiar - Amo - Δ NFR
PM - rezultatul exercitiului fara rezultatul aferent activitati imobilizate)
Amo - cheltuieli cu amortizarea calculate in exercitiul financiar respectiv
Δ NFR - variatia necesarului de fond de rulment
CFi = (IMO0 - AMO)- (IMO1+ rezultatul aferent vanzarii activelor imobilizate)
IMO0 - marimea activelor imobilizate din proprietatea intreprinderii la inceputul exercitiului financiar
AMO - cheltuieli cu amortizarea
Valoarea pozitiva a acestui indicator indica realizarea dese investitii ceea ce este echivalent cu intrari de numerar in trezorerie.
Valoarea negativa a acestuia indica alocarea de fonduri de trezorerie pentru investitii.
Cffin = ΔCPR + Δ datorii - dividende + rezultatul financiar
ΔCPR = variatia capitalurilor proprii ca urmare a emisiunii de noi actiuni sau a rascumpararii unei parti din actiuni
Δ datorii = variatia marimii imprumuturilor contractate de la terti (majorarea celor existente sau rambursarea unor parti dintre acestea)
La calculul variatiei capitalurilor proprii nu se ia in calcul modificarea capitalurilor proprii ca efect al valorii activelor imobilizate (soldul contului 105)
Variatia datoriilor financiare include in cadrul imprumuturilor contractate de la terti urmatoarele:
imprumuturi din obligatiuni
sume datorate institutiilor de credit
sume datorate societatilor din cadrul grupului
sume datorate pentru interesele de participare.
Valoarea pozitiva a acestui indicator indica alimentarea trezoreriei cu resurse de finantare de la actionari si creditorii acesteia.
CF = Δ TN
CF = CF op + CF inv + CF fin
Variatia trezoreriei nete reprezinta marimea pozitiva sau negativa a trezoreriei ca rezultat al intrarilor sau iesirilor de numerar in cursul exercitiului financiar respectiv.
Atunci cand Δ TN < 0 putem avea:
o problema ce tine de politica financiara a intreprinderii din relatia CFfin < 0 sau de politica de investitii din relatia Cfinv > 0 din cadrul intreprinderii in exercitiul financiar respectiv
o problema de gestiune, o insuficienta eficienta a operatiunii de exploatare CFop < 0
Tabloul de utilizari si resurse
Realizarea unui echilibru financiar presupune o egalitate intre resursele de numerar si cheltuieli, in caz contrar inseamna ca intreprinderea cheltuieste mai mult decat dispune efectiv ceea ce duce la crize de trezorerie.
In cadrul tabloului de resurse - utilizari acestea sunt defalcate in:
surse permanente (pe termen lung)
surse - utilizari ciclice (termen scurt)
Acest tablou de utilizari si resurse s prezinta la sfarsitul anului pe doua coloane: ani precedenti si an curent iar structura lui este:
resurse permanente:
capacitatea de autofinantare
cesiuni sau reduceri de elemente ale activelor imobilizate
cresteri de capitaluri proprii prin emisiuni de actiuni
cresteri de datorii financiare (pe termen lung)
total resurse permanente
utilizari permanente:
distribuirea de dividende
achizitionarea de elemente de active imobilizate
reduceri de capitaluri proprii prin rascumpararea de actiuni
rambursarile de datorii financiare pe termen lung
total utilizari permanente
variatia fondului de rulment (total resurse permanente - total utilizari permanente)
resurse ciclice (pe termen scurt)
diminuarea valorii stocurilor si a productiei in curs de executie
reducerea avansurilor acordate furnizorilor
diminuarea creantelor clienti si a altor creante de exploatare
cresterea avansurilor primite de la clienti
majorarea datoriilor fata de furnizori si a altor datorii de exploatare
cresterea datoriilor catre creditori diversi
total resurse ciclice
utilizari ciclice (termen scurt)
cresterea valorii stocurilor si a productiei in curs de executiei
majorarea avansurilor cordate furnizorilor
majorarea creantelor clienti si a altor creante de exploatare
majorarea creantelor catre debitori diversi
diminuarea datoriilor fata de furnizori si a altor datorii de exploatare
reducerea datoriilor catre creditori diversi
totalul utilizarilor ciclice
variatia necesarului de fond de rulment (total resurse ciclice - total utilizari ciclice)
variatia activelor de trezorerie
variatia pasivelor de trezorerie
variatia trezoreriei nete
Pe baza tabloului de finantare se poate realiza o analiza in dinamica a cash - flow-ului si deci a echilibrului financiar prin:
evidentierea separata ca sursa de finantare pe termen lung a fluxurilor de numerar total rezultat din activitatea intreprinderii utilizand indicatorii de autofinantare (CAF)
CAF = profit net + AMO
printr-o activitate profitabila se poate asigura partial sau total autofinantarea activitatii intreprinderii
asigurarea rentabilitatii fluxului de numerar atrase pe termen lung de la creditori
o rentabilitate scazuta a utilizarii in raport cu costul creeaza probleme de lichiditate si chiar situatii de incapacitate de plata
asigurarea gestionarii eficiente a procesului de productie cu influente asupra fluxului de numerar si a nevoii de fond de rulment.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |