ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA ADMINISTRAREA AFACERILOR

(CU PREDARE IN LIMBI STAINE)

MASTERUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

(IN LIMBA ROMANA SI ENGLEZA)

ANALIZA FINANCIARA - S.C.'CLEAN &CLEAN' ~PROIECT MANAGEMENT FINANCIAR~

CUPRINS

1. Aspecte generale:

1.1 STATUTUL SOCIETATII COMERCIALE " SC CLEAN-CLEAN S.R.L."

1.2 Diagnosticul global al firmei

2. Analiza financiara

2.1 Extrase din situatiile financiare

2.2 Analiza procesului investitional

2.3 Analiza fundamentala

2.4 Limite ale analizei indicatorilor

2.5 MANAGEMENTUL POZITIEI FINANCIARE

2.5.1 Analiza structurii financiare

2.5.2 Ratele ca instrumente de analiza complementara a structurii financiare

MANAGEMENTUL PERFORMANTELOR

2.6.1 Indicatori de performanta

2.6.2 CAF- Capacitatea de autofinantare

MANAGEMENTUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.7.1 Calcularea variatiei nete de trezorerie-metoda indirecta

Calcularea ∆TOG + ∆TIF =∆TN

2.7.3 Tabloul fluxurilor de trezorerie

2.7.4 Analiza lichiditatii

2.8 MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE RATE

2.9 MANAGEMENTUL SI DIAGNOSTICUL RISCULUI

2.9.1 Riscul de exploatare

Structura costurilor

Calcularea indicatorilor de risc

2.9.2 Riscul financiar

1. ASPECTE GENERALE

1.1 STATUTUL SOCIETATII COMERCIALE " SC CLEAN-CLEAN S.R.L."

Art. 1. Denumirea societatii

Denumirea societatii este: SC' CLEAN-CLEAN " SRL .

In toate documentele, anunturile, publicatiile si alte acte emanand de la societate, denumirea societatii va fi urmata de initialele S.R.L., capitalul social, numarul de inregistrare de la registrul comertului si sediul societatii.

Art.2. Forma juridica a societatii

Societatea comerciala CLEAN-CLEAN S.R.L. este persoana juridica, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata.

Societatea isi desfasoara activitatea conform legislatiei din Romannia, contractului de societate si statutului de organizare si functionare.

Art.3. Sediu societatii

Sediul societatii este in Romania, Bucuresti, Str Garoafelor Nr 5

Societatea va putea schimba sediul social si infiinta sucursale, filiale, birouri, agentii si reprezentante in orice oras din Romania sau in alte tari, prin hotararea adunarii generale a asociatilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.

Art.4. Durata de functionare a societatii

Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului in 10 Ianuarie 1999 si isi desfasoara activitatea in conformitate cu prevederile actului constitutiv al societatii si al Legilor romane.

Art.5. Obiectul de activitate al societatii

Servicii complete de curatenie profesionala si menaj, pentru firme, banci, sedii comerciale, locuinte, birouri, curatenie zilnica, curatenie periodica, curatenie intretinere, curatenie generala, curatenie dupa constructor, curatenie dupa petrecere.

Societatea isi va realiza obiectul de activitate direct si /sau indirect, pe baza de comision, comenzi putand lua toate masurile in vederea realizarii acestuia in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Art.6. Capital social si partile sociale

Capitalul social subscris al societatii este de 210 RON, impartit in 3 parti sociale a cate 70 lei. Partile sociale sunt numerotate de la 1 la 3 si sunt subscrise in numerar.

Art.7. Formarea si structurarea capitalului social

Capitalul social al societatii este de 200 RON si este detinut de :

Anton Mihaela  70 RON, respectiv 1 parte sociala

Balanetchi Galina 70 RON, respectiv 1 parte sociala

Florescu Ion  70 RON, respectiv 1 parte sociala

Acestia vor  raspunde in totalitate pentru obligatiile societatii_, patrimoniul personal al acestora nefiind susceptibil de urmarire.

Art.8. Majorarea capitalului

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotararii Adunarii Generale a Asociatilor prin emiterea de noi parti sociale sau prin incorporarea in capitalul social a fondurilor de rezerva. Asociatul are drept de preferinta la dobandirea noii parti sociale, daca respecta modalitatea si termenele stabilite de adunarea generala pentru varsarea ei_, in aceeasi proportie cu cele detinute de el in acel moment. Majorarea aportului in natura se va efectua ulterior_, pe masura utilarii si dezvoltarii unitatilor de productie prin act aditional.

Art.9.Cesiunea partilor social

Cesiunea partilor sociale,total sau partial, poate fi facuta numai in baza deciziei a hotararii generale a asociatilor adunari

Art.10.Conducerea si administrarea societatii

Conducerea societatii va fi exercitata de catre Adunarea Generala a Asociatilor, care va hotari in parte problemele majore care privesc activitatea societatii.

Functia de administrator sau de director general va putea fi incredintata si uneia alte persoane, prin hotararea Adunarii Generale  a Asociatilor, prin incheierea de contract de management sau cesiune de capital.

Administratorul are obligatiile prevazute de legislatia in vigoare.

Controlul societatii va fi exercitat de Adunarea Generala a Asociatilor.

ART.11.Evidenta contabila si bilantul contabil

Evidenta contabila se organizeaza si se conduce in conditiile prevazute prin actul constitutiv si tinand seama de reglementarile in vigoare.

Exercitiul financiar incepe de 1a 0l Ianuarie si se incheie Ia 31 decembrie al fiecarui an.

Un exemplar al bilantulul contabil_, vizat de Administratia Financiara, va fi depus la oficiul Registrulul Comertului, care printr-un anunt va confirma depunerea acestor acte la Monitorul Oficial.

ART.12.Profitul si pierderile societatii

Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de adunarea generala.

Profitul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor si suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.

Pentru determinarea acestui profit se vor deduce din profitul anual fonduri de rezerva care vor fi constituite conform reglementarilor in vigoare.

Profitul se plateste asociatului sub forma de dividende sau prin decizia acestuia poate fi reinvestit ca aport la capitalul social, eventualele pierderi suportate de societate vor fi suportate de asociat in totalitate.

ART.13.Dizolvarea si lichidarea societatii

imposibilitatea realizarii obiectivului societatii;

declararea nulitatii societatii;

deschiderea procedurii lichidarii judiciarea prevazute de lege.

ART.14.Forta majora

Forta majora exonereaza pe asociat de raspunderea fata de terti.

ART.15.Dreptul aplicabil

Prevederile prezentului contract sunt supuse dispozitiilor legislatiei din Romania.

ART.16.Clauze de succesiune

In caz de deces al asociatului, societatea isi poate continua activitatea cu acceptul mostenitorilor legali.

ART.17.Dispozitii finale   

Asociatul, in eventualitatea modificarilor aduse prezentului contract, vor decide materializarea acestora in acte aditionale egale ca putere juridica cu prezentul text, ca facand parte integranta din acesta din momentul semnarii lor de catre viitorul asociat si aprobate de autoritatea competenta.

Prezentul act constitutiv intra in vigoare de la data semnarii si autentificarii lui.

Redactat si procesat de parte in sase exemplare autentificat la Notariatul de Stat al Municipiului Bucuresti eliberandu-se fiecarei partii cate un exemplar, azi data autentificarii.

1.2 DIAGNOSTICUL GLOBAL AL FIRMEI:

In cadrul diagnosticuli, vom folosi analiza SWOT:

2. ANALIZA FINANCIARA

Analiza financiara are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii intr-o perioada trecuta si facilitarea luarii in cadrul acesteia a unor decizii viitoare. Cele mai importante domenii de investigatie sunt: echilibrul financiar si renatibilitatea.

Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiara urmareste specificul activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata. Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste conducerii acesteia, fie in exteriorul intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia.

Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi

Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii. Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt:
lichiditatea si exigibilitate. In ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor.

Categorii de indicatori de performanta financiara

-Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri - indicatori care arata existenta unui nivel corespunzator al veniturilor si masura in care APL are controlul asupra veniturilor locale.

-Indicatori ai cheltuielilor sau care reflecta rigiditatea acestora - definesc gradul de flexibilitate pe care il detin autoritatile locale in alocarea resurselor pentru diferite scopuri (destinatii). Aceasta analiza face distinctia intre cheltuielile discretionare ale APL (pe care aceasta poate decide sa le faca sau nu) si cheltuielile nediscretionare (obligatorii) pe care o APL nu poate decide sa nu le faca.

-Indicatori ai capacitatii de investire, de contractare a datoriei si a structurii acesteia - indicatori care definesc masura in care autoritatile locale acorda importanta cheltuielilor de capital si capacitatea acestora de a atrage finantare pe termen lung pentru finantarea investitiilor.

-Indicatori ai rezultatului operational sau care reflecta capacitatea managementului financiar - se refera la relatia dintre venituri si cheltuieli si definesc gradul in care APL implementeaza un management performant al resurselor financiare.

2.1 EXTRASE DIN SITUATIILE FINANCIARE

Bilanturile successive pe anii 2004, 2005 si 2006 sunt urmatoarele:

Contul de Profit si Pierdere

Structura Datoriilor

Structura Creantelor

Informatii suplimentare

2.2 ANALIZA PROCESULUI INVESTITIONAL

Categoria investitorilor cuprinde atat pe cei care efectueaza tranzactii cu pachete mari de actiuni, considerati investitori sofisticati cat si persoanele fizice care pot fi si ele, sau nu, investitori sofisticati. Procesul alegerii actiunilor este influentat de catre 'filozofia' investitionala a fiecarui investitor sau a societatii sale de administrare.

In tarile cu piete in formare (ca de exemplu Romania) orientarea predominanta este analiza la nivelul companiilor, spre deosebire de tarile cu piete dezvoltate unde profesionistii din domeniul investitiilor dedica pana la 30% analizei generale a pietei si a ramurilor industriale si circa 10% cercetarii si analizei actiunilor.

Exista doua metode principale de analiza a valorilor mobiliare: analiza fundamentala si analiza tehnica, in continuare ocupandu-ne de prima metoda.

2.3 ANALIZA FUNDAMENTALA

Metoda urmareste evaluarea actiunilor in incercarea de a gasi valoarea lor intrinseca, pentru analist sursa principala de informatie fiind raportul anual. Analiza fundamentala se bazeaza pe o serie de premise:

Compania isi va desfasura activitatea si in viitor

Compania are o valoare intrinseca

Acesta valoare poate fi determinata pe baza datelor despre companie

Contabilitatea companiei

Impozitele pe care trebuie sa le plateasca in perioada urmatoare

Calitatea angajatilor, a personalului din conducere

Instrumentele de lucru ale analistului sunt indicatorii financiari.

2.4 LIMITE ALE ANALIZEI INDICATORILOR

Desi analiza indicatorilor este utila in finante ea are unele limite:

multe firme includ un numar mare de diverse departamente in industrii diferite, facand dificila elaborarea unui set coerent de indicatori medii la nivel de industrie cu scop comparativ; analiza indicatorilor e mai eficienta pentru firmele mici.

inflatia a distorsionat mult bilanturile contabile, astfel incat analiza firmelor de varste diferite poate duce la erori daca nu se fac anumite corectii

factorii sezonieri, pot perturba analizele indicatorilor (ex: viteza de rotatie a stocurilor)

2.5 MANAGEMENTUL POZITIEI FINANCIARE

2.5.1 ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE

In urma acestei analize ne propunem sa evaluam buna adecvare intre mijloacele economice si resursele financiare ale intreprinderii cat si independeta, solvabilitatea si lichididatea intreprinderii.

Vom analiza in continuare semnificatia orizontala a bilantului, motiv pentru care transformam bilantul contabil in bilant functional.

Bilant Financiar

Bilant Functional

a) Fondul de rulment (FR/FRNG)

Fondul de Rulment sau Fondul de Rulment Net Global acopera alocarile stabile cu resursele durabile. Nivelul NRFG obtinut a rezultat din deciziile trecute si va conditiona deciziile in curs sau viitoare.

Calitatea nivelului FR in anii 2004,2005 si 2006 este pletorica. Cu alte cuvinte, nivelul FRNG presupune o supramobilizare a resurselor durabile si indeplineste rolul de marja de securitate pentru intreprindere si pentru creditori.

Apreciat in raport cu nivelul NFRE, obtinem urmatoarea situatie:

v    In 2004 FRNG>NFRE rezultand o suficienta a FRNG

v    In 2005 FRNG<NFRE rezultand o insuficienta a FRNG posibila datorita cresterii exigentelor clientilor. In 2005 nivelul datoriilor catre furnizori este vizibil mai redus decat in ceilalti ani. Drept urmare intreprinderea trebuie sa-si consolideze fondul de rulment

v    In 2006 FRNG>NFRE rezultand din nou o insuficienta a FRNG datorita creantelor incasate cu intarziere. Nivelul creantelor in 2006 este dublu fata de cel din 2004.

b)    Nevoia de fond de rulment de exploatare(NFRE)

NFRE apropie alocarile de resursele legate de ciclul de exploatare (stocuri + creatnte clienti - datorii furnizori). Pentru o mai buna judecare a NFRE, vom analiza evolutia acesteia pe mai multe excercitii 2004-2006. Observam ca intreprinderea are un volum ridicat de NFRE, volum ce in ultimii doi ani de activitate nu a putut fi acoperit de fondul de rulment. Problemele apar doar la nivelul ciclului de exploatare si nu inafara acesteia.

c) Trezoreria

Trezoreria este o rezultanta a echilibrului structurii intre fondul de rulment si nevoia de finantare.

Analizand T in decursul celor 3 ani observam ca T este pozitiva datorita faptului ca fondul de rulment acopera nevoia de fond de rulment (NFR=NFRE-NFRAE).

Trezoreria nu poate acoperii datoriile de exploatare decat daca se incaseaza in mod regulat cifra de afaceri realizata (creante clienti). Soldul de trezorerie al intreprinderii este excedentar, putand face fata unei investii viitoare.

d)    Lichiditatea intreprinderii

Obiectivul analizei lichiditatii este de a diagnostica riscul de faliment, gradul de lichiditate si insolvabilitate pe termen scurt. In cazul intreprinderii analizate, activul circulant este mai mare decat datoriile pe termen scurt (<1an) sau altfel spus FRNG >0, rezultand de aici o intreprindere sanatoasa.

Excedentul activelor cu durata mai mica de un an asupra pasivelor cu durata mai mica de un an, relatie numita si fondul de rulment lichiditate, arata soliditatea financiara, respective capacitatea incasarilor viitoare de a rambursa sumele datorate debitorilor.

Rata de lichiditate(active circulant/datorii pe termen scurt) este superioara unitatii in perioada de timp 2004-2006.

2.5.2 RATELE CA INSTRUMENTE DE ANALIZA COMPLEMENTARA A STRUCTURII FINANCIARE

a) Autonomia financiara (capacitatea de indatorare)

Se calculeaza ca raport DTML/Capitaluri Proprii si reprezinta valori inferioare unitatii in decursul anilor 2004-2006. Datariile pe termen lung si mediu sunt net inferioare capitalurilor proprii, rezultand ca actionarii contribuie intr-o masura foarte mare la finantarea pe termen lung a intreprinderii.

b) Gradul de amortizare a imobilizarilor amortizabile

Se calculeaza ca raport intre amortismentele cumulate si valoarea bruta a imobilizarilor amortizabile. Rezultatul acestui raport in ultimii ani de activitate indica un grad ridicat de inoire al imobilizarilor intreprinderii studiate.

2.6 MANAGEMENTUL PERFORMANTELOR

2.6.1 INDICATORI DE PERFORMANTA

Marja comerciala

Marja comerciala vizeaza intreprinderea analizata, aceasta fiind o intreprindere mixta, care pe langa activitatile de exploatare, cumpara in egala masura marfuri spre a le revinde in aceeasi stare, fara transformare.

Marja comerciala este indicatoriul activitatii secundare a intreprinderii studiate, cu o valoare pozitiva insa net inferioara performantelor din activitatea de exploatare.

Ca urmare a cresterii nivelului stocului in 2005, marja comerciala a scazut fata de 2004. Aceasta trebuie compensata printr-o crestere a vanzarilor. In anul 2006, marja comerciala a crescut cu peste 300% ca urmare a politicii de vanzare a intrepriderii.

a) Valoarea adaugata

Valoarea adaugata exprima o creare de valoare pe care intreprinderea o aduce in exercitarea activitatii sale. Cresterea cifrei de afaceri este adesea inselatoare, cresterea valorii adaugate insa demonstreaza cresterea reala a intreprinderii.

Observam o crestere reala a intreprinderii de la 529,221,605 in 2004 la 1,595,358,037 sau altfel spus o crestere cu 300% rezultand o situatie excelenta a intreprinderii in plina expansiune.

a) EBE

EBE este un indicator de rezultat al exercitiului inaintea luarii in consideratie a amortismentelor si a provizioanelor, a operatiunulor financiare si exceptionale.

EBE constituie o resursa importanta a intreprinderii sutdiate, ce va fi folosita pentru cresterea capacitatii de productie, plata cheltuielilor financiare si a impozitului pe beneficiu si dividende.

b)    Rezultatul curent

Rezultatul curent este rezultatul calculat inainte impozitarii. Acesta este un indicator al activitatii economice si financiare al intreprinderii. Acest rezultat va fi repartizat intre actionari sub forma de dividente, stat sub forma de impozite si beneficii si salariati sub forma de participatii.

c) Rezultatul net

Rezultatul net este rezultatul final al exercitiului financiar. Rezultatul net al intreprinderii analizate este pozitiv in toti cei tre ani studiati si o valoare deloc neglijabila. Observam un tren de crestere a rezultatului net ca urmare a intensificarii activitatii de productie. Rezultatul net ajugand sa creasca cu peste 300% in anul 2006 fata de anul 2004.

2.6.2 CAF- CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

MANAGEMENTUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.7.1 CALCULAREA VARIATIEI NETE DE TREZORERIE-METODA INDIRECTA

Variatia trezoreriei de exploatare este rezultatatul veniturilor incasate si chletuielilor platite in cursul anilor 2004, 2005 si 2006.

Variatia de trezorerie este importanta pentru analiza intreprinderii, mentinerea unei trezorerii suficiente pentru a face fata platilor este o preocupare permanenta a directiei de management a intreprinderii.

Cu toate acestea, observam o variatie negativa in decursul anilor 2005, 2006.

Calcularea  ∆NFR

CALCULAREA ∆TOG + ∆TIF =∆TN

Valorile ESO precum si ale trezoreriei de exploatare au crestere in anul 2006 caomaparnd cu anul 2005, acesta fiind primul an de inregistrare. Aceeasi situatie fiind si la variatia TOG si la FITREX, precum si la FNTLA, FNTLI, FNTLF.

2.7.3 TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE

2.7.4 ANALIZA LICHIDITATII

Rata lichiditatii generale si rata lichiditatii reduse au o crestere constanta pe toata perioada analizata, in timp ce rata lichiditatii imediate are o crestere in anul 2005 fata de anul precedent, ca in anul 2006 sa inregistreze o scadere brusca, la fel ca si ETE. Intreprinderea inscrie o crestere constanta pe intreaga perioada referitore la rata lichiditatii generale, rata lichiditatii reduse, rata solvabilitatii pe termen lung, iar privind rata independentei financiare, se prezinta o valoare constanta pe perioada perimilor doi ani, dupa care este o decrestere in perioada anului 2006.

Lichiditatea reprezinta capacitatea unui agent economic de a-si plati obligatiile fata de terti la scadenta. Un agent economic poate dispune de un volum mai mare de active decat valoarea totala a obligatiilor sale fata de terti, dar sa fie totusi insolvabil daca nu reuseste sa transforme unele din active in bani, pentru a-si onora obligatiile. Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.

Lichiditatea imediata reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara. Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente.

Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decat valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de 'active pe termen lung' ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila.

Rata rapida (testul acid) reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii).

Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1. Rata lichiditatii imediate are o crestere in anul 2005 fata de valoarea din anul 2004, ca in anul 2006 sa prezinte o scadere brusca.

2.8 MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE RATE

Rata marjei comerciale a avut o scadere in valoare in anul 2005, comparand cu anul 2004, ca aceasta din nou sa creasca in anul 2006, aceasta fiind influentata de valoarea marjei comerciale.

Marja comerciala este diferenta intre veniturile din vanzari de marfuri si costul de achizitie aferent marfurilor vandute. Se refera la intreprinderile de comercializare (distributie) sau la partea de activitate pur comerciala efectuata de intreprinderile producatoare. In determinarea acestui sold de gestiune observam ca:

exista posibilitatea ca o parte din cheltuielile accesorii generate de achizitia stocurilor de marfuri sa nu fie inregistrate ca o componenta a costului de achizitie. Este cazul cheltuielilor interne cu transportul, cheltuielile de personal etc., aferente achizitiilor de marfuri, dar contabilizate drept cheltuieli dupa natura lor (necesitatea delimitarii lor se impune indeosebi la intreprinderile cu activitate eterogena, de productie si comercializare)

marja comerciala nu include subventiile de exploatare. In anumite cazuri, aceste subventii constituie un adevarat complement al pretului de vanzare al marfurilor. Este un indicator esential in activitatea de analiza si gestionare, si este cu atat mai important cu cat este determinat mai detaliat, respectiv pe produse sau grupe de produse.Se exprima adesea ca procent din cifra de afaceri (volumul vanzarilor).

Marja comerciala numindu-se si marja bruta, acesta avand acelasi efect intreprinderea are si asupra ratei marjei brute de autofinantare, precum si asupra randamentului capialurilor proprii. Rata marjei brute de exploatare are o crestere in anul 2005 fata de anul 2004, insa dupa aceea vedem o mica scadere in anul 2006. In aceeasi situatie este si rata marjei asupra valorii adaugate.

O crestere constanta pe intreaga periada analizata, este in valoarea ratei marjei nete de exploatare, ratei marjei nete, rentabilitatii economice a activului total precum si a rentabilitatii financiare nete, rentabilitatii financiare inainte de impozitare.

Indicatorii care determina starea profitabilitatii sunt marja profitului, rata rentabilitatii activelor si rata rentabilitatii capitarulior. Marja profitului ne indica marimea profitabilitatii agentului economic; O rata a profitului ridicata indica o profitabilitate mare a agentului. Rata rentabilitatii activelor reprezinta profitul net obtinut la 1000 lei active totale; cu cat este mai mare este mai bun. Rata rentabilitatii capitalurilor propriieste profitul net obtinut la 1000 lei capitaluri proprii; cu cat este mai mare este mai bun.

Gradul de intdatorare generala are o crestere mare in anul 2005 in comparatie cu valoarea sa dn anul 2004, ca in anul 2006 sa prezinte o mica scadere.

Rata obligatiilor totale (rata datoriilor) la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiilor scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. Solvabilitatea patrimoniala reprezinta gradul in care unitatile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Ea este considerata buna cand rezultatul obtinut depaseste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului.

Pentru a analiza utilitatea activelor ne vom folosii de indicatori mentionati in continuare. Rotatia stocurilor arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. Trebuie facuta precizarea ca datorita faptului ca vanzarile apar de-a lungul intregului an in timp ce stocul se defineste pentru o anumita data e recomandat sa se utilizeze stocul mediu ( (stocul initial + stocul final)/2 ). Durata de recuperare a creantelor reprezinta ritmul incasarii creantelor concretizate in clienti, debitori. Cu cat marimea acestui indicator este mai mica cu atat creantele se incaseaza mai rapid.

Durata de rambursare a datoriilor reprezinta ritmul achitarii datoriilor fata de terti ale agentului economic; valori mici ale acestui indicator arata ca societatea isi achita obligatiile mai rapid. Rata utilizarii activelor fixearata cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cat acest indicator este mai mare cu atat este mai bun. Rata de eficienta a activelor circulante este cifra de afaceri la 1000 lei active circulante; indicatorul este mai bun cu cat este mai mare.

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta durata unei rotatii si este favorabila daca are valori mici. La intreprinderea noastra rotatia activelor totale este in crestere, rotatia capitalului propriu, precum si rotatia imobilizarilor nete, in timp ce rotatia stocurilor are o declansare in anul 2005 in comparatie cu anul 2004, acasta crescand putin in anul 2006 o scadere brusca a valorilor apare in analiza duratei de rotatie a creantelor, valoarea relativa a FR si a NFR.

2.9 MANAGEMENTUL SI DIAGNOSTICUL RISCULUI

2.9.1 RISCUL DE EXPLOATARE

STRUCTURA COSTURILOR

CALCULAREA INDICATORILOR DE RISC

Marja de securitate are o crestere constanta in valoare, pe toata perioada. In timp ce indicele de securitate are o valoare constanta neschimbata, de asemenea ca si levierul de exploatare.

Pragul de rentabilitate, adica punctul mort optional precum si cel total, au o crestere constanta, aceasta influentand comprtaamentul pozitiei intreprinderii in raport cu punctul mort optional si total, fiind in aceeasi situatie.

2.9.2 RISCUL FINANCIAR

Efectul de levier financiar este pozitiv pe toata periada analizata.

De asemenea exista si unii indicatori de evaluare a pietei. Un grup final de indicatori se refera la pretul actiunilor firmei comparat cu veniturile si valoarea inregistrata pe actiune. Acesti indicatori arata ce cred investitorii despre performantele trecute ale firmei si despre perspectivele de viitor. Unul dintre acesti indicatori este venitul pe actiune (Earning per share-EPS) reprezentatnd raportul intre profitul net si numarul de actiuni.

Rata pret/castig arata cat de mult sunt dispusi sa plateasca investitorii pentru a castiga o unitate (de exemplu leu) din investitia facuta.

O valoare mare a indicatorului poate insemna o actiune scumpa dar poate insemna si increderea pietei in perspectivele companiei.

Comparatiile intre diverse companii pot fi facute numai daca indicatorul a fost calculat pentru aceeasi perioada financiara. Acest indicator este folosit pe scara larga de catre analistii financiari si furnizeaza informatii valoroase investitorilor avand totusi anumite limite: folosirea de standarde contabile diferite duce la valori diferite ale veniturilor; situatiile in care companiile sunt total comparabile sunt rare, comparatiile la nivel international sunt periculoase, standardele si conventiile fiind diferite.

Valoarea neta a activelor pe actiuni (Net Asset Value per share - NAV) arata ce ar primi un actionar daca firma ar fi lichidata si activele vandute la valoarea din bilant.

Raportul Pret/NAV arata cat va plati piata pentru o unitate a valorii nete a activelor.