Accizele

Accizele

Scurt istoric al introducerii accizelor in Romania

In majoritatea tarilor cu economie de piata, in sistemul impozitelor indirecte, alaturi de taxa pe valoarea adaugata, care are rolul de principal impozit asupra consumului, functioneaza taxele speciale de consumatie sau accizele.

Sfera de aplicare a accizelor este deosebit de vasta si cuprinde in principal alcool, bauturi alcoolice, benzine si motorine, tigarete si produse din tutun, cafea, bauturi racoritoare, zaharuri si glucoze, produse electronice, autoturisme, blanuri de lux, bijuterii, parfumuri si produse cosmetice.

Aria de aplicare a accizelor poate fi extinsa sau restransa in functie de politica economica adoptata de un anumit stat si, de asemenea, in functie de necesitatile bugetare existente intr-o anumita perioada.

In tara noastra, accizele au fost introduse incepand cu data de 1 decembrie

, aria lor de aplicare cuprinzand un numar de 15 produse si grupe de produse. Accizele, ca si impozitul pe circulatia marfurilor, erau cuprinse in preturile de livrare ale produselor si se calculau prin aplicarea cotelor procentuale legale asupra acestor preturi.

Incepand cu data de 1 iulie 1993, data la care a fost introdusa in Romania taxa pe valoarea adaugata, metodologia de calcul a accizelor a fost modificata in sensul alinierii ei la metodologia de calcul a taxei pe valoarea adaugata, prin intrarea in vigoare a Legii nr.42 19 3.

Conform Legii nr.42 19 3, initial erau supuse accizelor un numar de 17 de produse si grupe de produse, indeosebi dintre cele care sunt nocive sanatatii (alcool, bauturi alcoolice, tigarete si produse din tutun), dar si dintre cele care nu reprezinta produse de stricta necesitate in consumul populatiei.

Sistemul de accizare era in principal un sistem ad-valorem, singura exceptie reprezentand o acciza specifica, stabilita in suma fixa pe unitatea de masura, aplicata pentru tigarete.

Aspectele negative inregistrate pe parcursul aplicarii Legii nr.42/ 993, precum si dorinta de armonizare a legislatiei romane cu legislatia comunitara in domeniu au impus modernizarea sistemului de impozitare prin accize, conducand la aparitia unui nou act normativ in domeniu - Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.82 19 7.

Prin aceasta ordonanta, sistemul de impozitare prin accize a devenit un sistem modern, foarte apropiat de sistemul practicat in tarile membre ale Uniunii

Europene.

Principalele modificari aduse prin aceasta ordonanta au fost:

structurarea bunurilor supuse accizelor in doua mari grupe :

o prima grupa care cuprinde produsele supuse obligatoriu accizelor in Uniunea Europeana, respectiv: alcoolul si bauturile alcoolice, produsele din tutun si uleiurile minerale (in aceasta grupa fiind cuprinsi initiali numai carburantii auto- benzine si motorine);

o a doua grupa, care cuprinde alte produse supuse accizelor, specifice legislatiei romane, respectiv cafea, ape minerale si ape gazoase cu continut de zahar sau cu alte produse de indulcit si cu substante aromatizante, articole din cristal, bijuterii din aur si/sau platina (cu exceptia verighetelor), autoturisme, parfumuri, produse electronice etc.;

modificarea principiului de accizare la unele grupe de produse, respectiv la alcool, bauturi alcoolice, produse petroliere, prin inlocuirea accizelor ad-valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in ECU pe unitatea de masura;

- eliminarea dublei impozitari practicate pana atunci in domeniul alcoolului

si bauturilor alcoolice;

stabilirea unei accize unice, de natura accizei specifice, pentru produsele din tutun, indiferent de calitatea si provenienta acestora, iar pentru tigarete practicarea unei accize mixte compuse din: o acciza stabilita in suma fixa pe unitatea de masura si o acciza ad-valorem, conform modelului din Uniunea Europeana.

Toate aceste perfectionari ale legislatiei au fost insotite si de instituirea sistemului de supraveghere fiscala a productiei, importului, circulatiei si comercializarii alcoolului etilic alimentar si bauturilor alcoolice pe tot circuitul economic pornind de la productie sau import pana la utilizatorul final.

Prin introducerea acestui sistem se urmarea: identificarea tuturor agentilor economici producatori de alcool, indiferent de natura acestuia, realizarea unei permanente supravegheri a intrarilor de materii prime, a normelor de consum si a cantitatilor de alcool realizat, precum si virarea corecta a accizelor la bugetul de stat.

Acest sistem a impus prezenta, in fiecare fabrica de alcool etilic alimentar, a cate unui supraveghetor fiscal, desemnat de organul fiscal teritorial, care sa urmareasca procesul de productie de la aprovizionarea cu materii prime pana la livrarea alcoolului catre beneficiari.

Elementele definitorii ale Ordonantei de Urgenta nr.50/19 8 si, respectiv, ale

Ordonantei Guvernului nr /19 9 au fost:

stabilirea in lei a accizelor specifice datorate bugetului de stat pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea, in conditiile in care s-a renuntat la practicarea sistemului de referinta exprimat in ECU;

reorientarea sarcinii fiscale aferente bauturilor alcoolice din productia interna numai catre alcool etilic alimentar, in sensul ca acciza sa se plateasca o singura data, numai de catre producatorii sau importatorii de alcool, revenindu-se astfel la principiul instituit initial prin Ordonanta de Urgenta nr.82 1997;

instituirea sistemului de autorizare a agentilor economici care obtin venituri din comercializarea alcoolului, bauturilor alcoolice, produselor din tutun si cafelei;

introducerea facturilor speciale pentru livrarile de alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;

- perfectionarea sistemului de supraveghere fiscala a productiei interne, importului, circulatiei si comercializarii alcoolului si a bauturilor alcoolice.

Dincolo de imperfectiunile aparute in aplicarea practica, aceste reglementari raman o incercare a administratiei centrale de stat de a pune stavila activitatilor ilegale, cu consecinte grave atat asupra mecanismului pietei, cat si, mai ales, asupra veniturilor bugetului de stat.

Procesul de perfectionare a legislatiei in domeniul accizelor este insa un proces continuu si care trebuie sa urmareasca stimularea dezvoltarii economice, imbunatatirea generala a climatului de afaceri si, nu in ultimul rand, maximizarea veniturilor fiscale obtinute din accize.

. Rolul accizelor in formarea resurselor bugetare

Accizele fac parte din categoria impozitelor indirecte, foarte raspandite in tarile cu economie de piata, incluse in pretul de vanzare al marfurilor importate sau produse si realizate (vandute) in interiorul tarii, apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei.

Accizele se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele.

De asemenea, se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux si unele chiar nocive sanatatii care au o cerere mare si neelastica, asa cum sunt de exemplu: alcool dublu rafinat, berea, tuica si rachiurile naturale, vinul si produsele din vin, cafeaua, tutunul, unele confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor din iepure, oaie si capra, articole din cristal, mobilier sculptat, articole de parfumerie si toaleta, cartile de joc, bijuteriile din metale pretioase, unele hidrocarburi, gaz metan sau gaz de sonda, benzina, motorina, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video, telefoane mobile, aparate de aer conditionat etc.

Specific taxelor de consumatie, este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe pe unitatea de masura a marfurilor, dupa caz, sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import.

Se observa o deosebire esentiala fata de taxa pe valoarea adaugata, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic.

Este de retinut ca accizele preced taxa pe valoarea adaugata, fiind deci incluse in baza de impozitare a TVA.

In mod practic, subiecti ai impunerii pot fi deci agentii economici persoane juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate, care produc, importa sau comercializeaza produsele supuse accizelor.

In  ce priveste agentii economici persoane juridice, acestia pot fi regii autonome, societati comerciale, societati agricole private, alte societati comerciale, inclusiv cele cu participare straina.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.158 20 1, s-au adus modificari modului de calcul al accizelor, trecandu-se de la calcularea in ECU la exprimarea prin unitatea monetara EURO.

. Caracteristicile accizelor

Reglementarile in domeniul accizelor prevad:

a) delimitarea ariei de cuprindere a accizelor in doua parti:

o prima parte, care cuprinde cele trei grupe de produse supuse obligatoriu accizelor potrivit Directivelor 92/12/EEC ale Uniunii Europene, respectiv: alcool si bauturi alcoolice, produse din tutun si carburanti;

partea a doua, care cuprinde grupele de produse supuse accizelor, specifice legislatiei noastre;

b) inlocuirea accizei ad-valorem cu acciza specifica, respectiv suma fixa exprimata in Euro pe unitatea de masura la unele grupe de produse, respectiv: alcool, baururi alcoolice, produse petroliere;

c) eliminarea dublei impozitari, practicata pana atunci in domeniul alcoolului

si bauturilor alcoolice.

Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar.

Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.

Platitorii de accize sunt:

a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii, indiferent daca acestea se comercializeaza ca atare sau se introduc in fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse, atat de catre agentul economic prestator, cat si de catre beneficiarul prestatiei;

b agentii economici care cumpara de la producatorii individuali, persoane fizice, produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;

c) persoane fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale, conform reglementarilor vamale in vigoare. In aceeasi categorie se afla si persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun in conditiile anterioare;

d agentii economici pentru cantitatile de produse supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si persoanelor fizice, dupa caz;

e) agentii producatori sau importatori de carburanti auto. Accizele datorate sunt exprimate in euro astfel:

euro pe hectolitru alcool pur sau euro pe hectolitru/1 grad alcoolic pentru alcool etilic alimentar, bauturi alcoolice naturale, respectiv pentru vinuri, produse pe baza de vin si bere;

pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica stabilita in euro, pe 1 00 tigarete, la care se adauga o cota procentuala de 33%, aplicata asupra bazei de impozitare.

Pentru carburanti auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in euro pe tona de produs finit.

Valoarea in lei a accizelor si a impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite in euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in euro la cursul de schimb valutar, stabilit de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui trimestru. Acest curs se utilizeaza pe toata durata trimestrului urmator.

Produsele intrate in rezerva de stat sau rezerva de mobilizare sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada de timp cat au acest regim. In caz de scoatere din rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, unitatile detinatoare de astfel de stocuri au obligatia de a calcula si plati accizele aferente cu ocazia livrarii produselor catre beneficiarii cumparatori.

Sunt exonerate de plata accizelor, produsele comercializate in valuta prin magazinele pentru deservirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora, precum si prin magazinele autorizate, potrivit legii sa comercializeze marfuri in regim de duty-free" sau sistem cambuza.

In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

De asemenea, sunt scutite la plata accizelor produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, precum si

bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct prin imprumuturi

nerambursabile, din programe de cooperare stiintifica si tehnica acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, institutiilor de invatamant si cultura, ministerelor si altor organe ale administratiei publice.

Alcoolul etilic alimentar utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar, in spitale si farmacii, precum si in productia de otet alimentar este scutit de plata accizelor.

De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admite ca in cazul unor produse (bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau stabilite in euro, iar transformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentilor economici care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in euro nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.

Cu toate ca sistemul de accize stabilit in euro pe unitatea de masura a reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50 1998, s-a instituit si un nou sistem de supraveghere fiscala, respectiv sistemul de marcare prin banderole pentru bauturi alcoolice si prin timbre pentru tigari, produse din tutun si cafea.

Livrarile de alcool, cafea si produse din tutun, efectuate de producatori interni, importatori si comercianti in sistem angro, vor fi facturate in momentul livrarii, utilizandu-se pentru aceasta, in mod obligatoriu, facturi fiscale si avize de insotire a marfii, special tiparite de catre Regia Autonoma Imprimeria Nationala".

Facturile fiscale si avizele de insotire a marfii au regim special, fiind realizate in conformitate cu prevederile legale, si sunt tiparite utilizandu-se hartii, cerneluri speciale si alte elemente de siguranta.

Pe lungimea in diagonala a fiecarui document se vor inscriptiona, dupa caz,

cuvintele alcool", bauturi alcoolice", "cafea", respectiv produse din tutun".

Pe fiecare factura fiscala si aviz de insotire a marfii se va inscrie calitatea

agentilor economici, atat a furnizorului, cat si a cumparatorului de alcool, bauturi

alcoolice, cafea sau produse din tutun, dupa caz, respectiv calitatea de producator,

importator, comerciant angro sau en detail.

La realizarea acestor documente cu regim special, Regia Autonoma

"Imprimeria Nationala" va aloca fiecarui agent economic o plaja speciala de serii si

de numere. Necesarul de astfel de documente va fi stabilit de fiecare agent

economic in parte. Distribuirea lor catre utililizatori se va face direct de catre

Regia Autonoma "Imprimeria Nationala", contra cost, pe baza de comenzi,

aprobate de directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat

judetene sau a municipiului Bucuresti. Aprobarea va fi acordata numai daca

solicitantul justifica necesitatea achizitionarii de facturi fiscale si de avize de

insotire a marfii in calitate de agent economic autorizat sa comercializeze alcool,

bauturi alcoolice, cafea sau produse din tutun.

Fiecare transport de alcool, bauturi alcoolice, cafea sau produse din tutun va

fi insotit efectiv, in mod obligatoriu, de documentele mentionate mai sus.

Lipsa acestor documente presupune ca marfa are provenienta ilicita.

Prin insotire efectiva se intelege existenta documentelor de livrare a alcoolului, bauturilor alcoolice, a cafelei sau a produselor din tutun asupra delegatului aflat in mijlocul de transport al acestor produse.

Organele de control in masura sa exercite verificarea acestor documente sunt comisarii Garzii Financiare, care pot opri mijloacele de transport pentru efectuarea operatiunii de control.

Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50 19 8 nu se considera platitori de accize persoanele fizice care introduc in tara alcool, bauturi alcoolice sau produse din tutun, destinate consumului individual, in cantitati ce nu depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.

In schimb, se platesc accize pentru produsele consumate pentru reclama si publicitate.

Prin introducerea sistemului de supraveghere fiscala a productiei de alcool, bauturi alcoolice, bere, se urmareste contorizarea cantitatilor obtinute, determinarea concentratiei alcoolice pe fiecare sortiment in parte, folosindu se pentru aceste operatiuni mijloace de masurare legale.

Contoarele se amplaseaza la iesirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la iesirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic alimentar si la iesirea din coloanele aferente alcoolului tehnic.

Sigiliile  apartin directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene sau a municipiului Bucuresti si vor purta in mod obligatoriu insemnele acestor directii, iar sigilarea si desigilarea se vor face de catre supraveghetorul fiscal desemnat, astfel incat sa nu se deterioreze aparatele si

piesele componente.

In cazul importului de alcool si bauturi alcoolice in vrac, indiferent de natura acestora, la intrarea in tara, organele vamale de frontiera, dupa efectuarea formalitatilor de vamuire, vor aplica pe fiecare cisterna si recipient un sigiliu special de plumb, cu insemnele autoritatii vamale, desigilarea fiind interzisa pana la destintia finala a acestora.

Lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, Directia Generala a Vamilor va comunica Ministerului Finantelor Publice - Garda Financiara situatia importurilor de alcool in vrac, indiferent de natura acestuia, si a bauturilor alcoolice in vrac, situatie din care sa rezulte denumirea agentilor economici importatori, datele de identificare a acestora, cantitatile importate.

In acelasi timp, a fost introdus si regimul de autorizare a agentilor economici care realizeaza venituri din vanzarile de alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si de cafea, care presupune desfasurarea activitatii numai in baza autorizatiei de comercializare emise de:

- Ministerul Finantelor Publice, in cazul alcoolului;

Directiile Generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti, in cazul bauturilor alcoolice, produselor din tutun si al cafelei, precum si in cazul alcoolului vandut de agentii economici producatori de bauturi alcoolice.

Toate relatiile comerciale dintre producatorii, importatorii si comerciantii in sistem angro de produse supuse autorizarii vor avea la baza contracte vizate si inregistrate intr-un registru de catre organele fiscale teritoriale si in a caror raza isi au sediul partile semnatare.

Un singur agent economic producator intern sau importator de alcool poate avea relatii contractuale cu maximum 15 agenti economici producatori de bauturi alcolice. Un singur agent economic producator intern sau producator de bauturi alcoolice si de produse din tutun poate avea relatii contractuale cu maximum 5 agenti economici care desfasoara activitate comerciala in sistem angro.

Nu vor fi autorizati de catre Ministerul Finantelor Publice agentii economici producatori interni de alcool si bauturi alcoolice, altele decat vinurile, tuica si rachiurile naturale, care obtin venituri din comercializarea acestor produse si care:

- inregistraza obligatiile fiscale fata de bugetul de stat;

nu detin in patrimoniu capacitati de productie proprii sau nu au incheiat contracte de leasing pentru astfel de capacitati;

nu au in dotare mijloace de masura a productiei realizate, in cazurile in care legea prevede aceasta.

Taxele de autorizare se platesc in doua transe egale, astfel:

prima transa in cuantum de 50% din valoarea totala, inainte de emiterea autorizatiei de comercializare;

- a doua transa, in termen de 3 luni de la emiterea autorizatiei.

Aceste taxe de autorizare se fac venituri la bugetul de stat si se varsa in acelasi cont in care se colecteaza accizele.

Accizele se datoreaza la momente diferite, in raport cu natura tranzactiilor cu

produse ce fac obiectul acestui impozit special de consumatie. Acest moment il reprezinta:

data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna si, respectiv, data efectuarii livrarii bauturilor alcoolice, pentru alcoolul etilic alimentar utilizat ca materie prima la obtinerea acestora, pentru unitatile care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar, cat si sectii de producere a bauturilor alcoolice.

- data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;

data cumpararii pentru agentii economici achizitori; data vanzarii bunurilor pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, date pentru comercializare prin agenti economici.

Platitorii de accize au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, la organul fiscal teritorial, decontul de impunere, potrivit modelului din normele metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice. Plata accizelor se efectueaza prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat,

deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import

la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale. Neplata accizelor la termenele stabilite, atrage calcularea majorarilor de intarziere, conform dispozitiilor legale in vigoare.

Neplata sau plata cu intarziere mai mare de 31 de zile lucratoare a oricaror obligatii fiscale datorate la bugetul de stat de catre agentii economici care obtin venituri din comercializarea alcoolului, a bauturilor alcoolice, a produselor din tutun si a sortimentelor din tutun si a sortimentelor de cafea supuse autorizarii, atrage anularea autorizatiei.

Eliberarea unei noi autorizatii se face numai in conditiile achitarii tuturor sumelor restante la bugetul de stat, care au generat anularea.

Se observa multiple modificari efectuate dealungul anilor de aplicare a accizelor, modificari care au urmarit, pe de o parte, inlaturarea actelor ilegale privind productia, comercializarea anumitor produse de larg consum, iar pe de alta parte, armonizarea legislatiei romanesti cu legislatia Uniunii Europene.

Antrepozitarea fiscala - instrument de intarire a capacitatii de control a administratiei fiscale

Sistemul de antrepozitare fiscala a fost introdus in Romania la data de 1 ianuarie

odata cu intrarea in vigoare a Legii nr.571 3 privind Codul fiscal.

Potrivit Directivei 92/12/CEE privind regimul general, detinerea, circulatia si controlul produselor supuse accizelor, se aplica in mod obligatoriu accize la trei grupe de produse, respectiv:

- alcool si bauturi alcoolice;

- produse din tutun;

- produse energetice si electricitate.

Pentru aceste grupe de produse, Directiva cuprinde prevederi referitoare la sfera de aplicare, principiile generale de impozitare, de detinere, de circulatie si care sunt obligatorii pentru toate statele membre, fapt pentru care in legislatia nationala accizele ce se percep pentru aceste produse sunt denumite accize armonizate.

Directiva prevede totodata ca statele membre pot introduce accize sau impozite asimilate acestora si la alte grupe de produse, cu conditia ca acestea sa nu dea nastere in timpul schimburilor intracomunitare la formalitati legate de trecerea unei frontiere, situatie in care aceste impozite sunt denumite accize nearmonizate.

Pentru aceasta categorie de impozite, fiecare stat membru are dreptul sa-si stabileasca propriile reguli si niveluri de impozitare.

Sub incidenta sistemului de antrepozitare fiscala intra produsele supuse obligatoriu accizelor armonizate in toate statele membre ale Uniunii Europene, respectiv: bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, produse intermediare, alcool etilic, tigarete si alte produse din tutun, benzine, motorine,

pacura, gaz petrolier lichefiat, gaze naturale si electricitate.

Legislatia europeana prevede ca productia de produse accizabile poate avea loc numai intr-un antrepozit fiscal autorizat.

De asemenea, depozitarea produselor accizabile in regim suspensiv de plata accizelor se poate realiza doar in antrepozite fiscale autorizate in acest sens.

Potrivit legislatiei nationale, toti producatorii de produse supuse accizelor armonizate, cu exceptia producatorilor de electricitate, au obligatia de a se autoriza ca antrepozitari de productie, pentru fiecare loc de productie denumit antrepozit fiscal.

In ceea ce priveste antrepozitele fiscale de depozitare, acestea se pot autoriza numai pentru bere, vinuri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, bauturi supuse sistemului de marcare, precum si pentru uleiuri minerale si electricitate.

Autorizarea antrepozitelor fiscale de depozitare prezinta anumite particularitati, si anume:

- in cazul bauturilor alcoolice supuse sistemului de marcare se autorizeaza ca antrepozite de depozitare numai locurile in care se depoziteaza strict produsele apartinand antrepozitarului autorizat pentru productia de astfel de produse;

- in cazul uleiurilor minerale, pot fi antrepozite de depozitare numai spatiile detinute de terminalul petrolier maritim, precum si depozitele detinute de antrepozitarul autorizat pentru productie, in afara antrepozitului fiscal de productie, atat timp cat proprietarul uleiurilor minerale ramane acest antrepozitar autorizat.

Aceste restrictii in autorizarea antrepozitelor fiscale de depozitare au fost generate de unele prevederi speciale existente in legislatia tarii noastre, legate de momentul exigibilitatii si momentul platii accizelor, in cazul produselor supuse marcarii, precum si in cazul uleiurilor minerale.

Astfel, in cazul produselor supuse marcarii, exigibilitatea accizei apare in momentul in care produsele parasesc antrepozitul fiscal de productie, in timp ce in cazul uleiurilor minerale, functioneaza sistemul de plata anticipata a accizei, in sensul ca uleiurile minerale nu pot fi livrate decat daca beneficiarul face dovada platii la bugetul de stat, in contul furnizorului, a accizelor aferente cantitatilor solicitate.

Instituirea  sistemului de antrepozitare fiscala a simplificat foarte mult sistemul de licentiere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse supuse accizelor, eliminandu-se atat durata limita a valabilitatii autorizatiilor, cat si taxele datorate pentru eliberarea acestora.

Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2004, a fost eliminata multitudinea de autorizatii si licente pentru productie, marcare si comercializare, in prezent producatorii si importatorii de produse supuse accizelor detinand o singura autorizatie - eliberata de Ministerul Finantelor Publice, fara taxe, in baza careia pot efectua atat operatiuni de producere, prelucrare, import, cat si operatiuni de

marcare si comercializare de astfel de produse.

Acest fapt vine in concordanta cu cerintele acquis-ului comunitar in ceea ce priveste prevederile Capitolului 1 - Libera circulatie a marfurilor si, respectiv, cele ale Capitolului 6 - Politica in domeniul concurentei.

Sistemul de antrepozitare fiscala reprezinta un instrument de intarire a capacitatii de control a administratiei fiscale si, de asemenea, un instrument de reducere a efortului administrativ pentru colectarea accizelor, cu influente directe in reducerea fenomenului de evaziune fiscala.

Principala caracteristica a sistemului de antrepozitare fiscala o reprezinta

deplasarea produselor in regim suspensiv de la plata accizelor.

Prin urmare, daca pentru produsele plasate intr-un antrepozit vamal sunt suspendate toate drepturile de import, respectiv taxele vamale, accizele si taxa pe valoarea adaugata, in cazul produselor plasate in antrepozite fiscale este suspendata numai plata accizelor.

Plata accizelor se suspenda numai daca deplasarea produselor are loc:

- intre doua antrepozite fiscale;

- intre un antrepozit fiscal si un birou vamal de iesire din tara;

- intre un antrepozit vamal de intrare in tara si un antrepozit fiscal.

Regimul suspensiv de la plata accizelor este conditionat de existenta documentului administrativ de insotire, document ce reprezinta un mijloc extrem

de util in activitatea de control. In orice moment, organul de control prin

intermediul documentului administrativ de insotire poate verifica respectarea legii in ceea ce priveste provenienta legala a produselor, destinatia acestora, concordanta dintre datele inscrise in document si realitatea faptica.

Nu intamplator, documentul administrativ de insotire se intocmeste in 5 exemplare, exemplarul 5 - specific legislatiei nationale - fiind transmis autoritatii fiscale in raza careia isi desfasoara activitatea expeditorul. Primul exemplar ramane la antrepozitul fiscal expeditor. Exemplarele 2, 3 si 4 ale documentului insotesc produsele accizabile pe parcursul miscarii in regim suspensiv pana la antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor in antrepozitul fiscal primitor, aceste documente trebuie sa fie confirmate de organul fiscal in raza caruia isi desfasoara activitatea antrepozitul fiscal primitor. Dupa certificare, exemplarul 2 ramane la antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 4 ramane la autoritatea fiscala care a confirmat primirea produselor, iar exemplarul 3 este transmis in termen de 0 de zile la antrepozitul fiscal expeditor.

Pe tot parcursul deplasarii in regim suspensiv a produselor accizabile, pani la primirea exemplarului 3 al documentului administrativ de insotire, confirmat de autoritatea fiscala in raza caruia isi desfasoara activitatea beneficiarul produselor, responsabilitatea platii accizelor revine antrepozitului fiscal expeditor.

Neprimirea in termenul legal a documentului administrativ de insotire atrage obligatia antrepozitului fiscal expeditor de a plati la bugetul de stat - in maxim 5 zile de la expirarea termenului de primire a documentului - accizele aferente cantitatii expediate.

Instituirea  sistemului de antrepozitare fiscala a modificat momentul exigibilitatii accizelor. Astfel, daca pana la 1 ianuarie 2004 momentul exigibilitatii accizelor pentru productia interna il reprezenta momentul livrarii de catre producator a produselor obtinute, dupa aceasta data momentul exigibilitatii il reprezinta data eliberarii pentru consum sau momentul la care se inregistreaza pierderi sau lipsuri de produse accizabile.

In ceea ce priveste eliberarea pentru consum, aceasta reprezinta:

- iesirea produselor accizabile din regimul suspensiv;

- productia de produse accizabile in afara regimului suspensiv;

- importul de produse accizabile, daca produsele accizabile nu sunt plasate in regim suspensiv;

- utilizarea de produse accizabile in interiorul antrepozitului fiscal, altfel decat ca materie prima;

- detinerea in afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost introduse in sistemul de accizare.

Nu reprezinta eliberare pentru consum, miscarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal catre un alt antrepozit fiscal in Romania - autorizat pentru respectivele produse accizabile, sau catre o alta tara, respectiv exportul.

In conditiile aplicarii sistemului de antrepozitare fiscala, si notiunea de import implica o definire mai concreta.

Astfel, reprezinta import:

- orice intrare de produse accizabile in Romania;

- orice scoatere a unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv;

- orice utilizare in scop personal in Romania a unor produse accizabile plasate in regim vamal suspensiv.

Nu se considera import:

orice plasare a produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv;

- orice distrugere sub supravegherea autoritatii vamale a produselor accizabile;

- orice plasare a produselor accizabile in zone libere.

In aproape 2 ani de aplicare practica in Romania, sistemul de antrepozitare fiscala nu a dat rezultatele asteptate.

Numarul antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse accizabile in special in domeniul alcoolului etilic - prin aceasta intelegand si distilatele de orice fel si bauturile alcoolice spirtoase - ramane in continuare nejustificat de mare in raport cu volumul accizelor incasate la bugetul de stat, demonstrand faptul ca

exista inca mari posibilitati de evaziune fiscala.

Legislatia in domeniul antrepozitelor fiscale urmareste fidel prevederile directivelor europene, dar economia romaneasca inca nu este in masura sa raspunda cerintelor acestei legislatii.

Se impune ca, cel putin pana la data aderarii, conditiile de autorizare a

antrepozitelor fiscale - mai ales in domeniul alcoolului etilic - sa fie mult mai severe, asigurandu-se o selectie a antrepozitarilor producatori care sa poata raspunde cerintelor schimburilor intracomunitare.