Bilantul bancar si contul de profit si pierdere

Bilantul bancar si contul de profit si pierdere

S.I.1 Bilantul bancar

ACTIV

I. operatiuni de trezorerie si interbancare

Casa si alte valori (lei si valute)

Conturi de corespondent si depozite la banci

Cont curent la banca centrala (lei si valute)

Valori primite in pensiune (repo)

Alte active de trezorerie si interbancare

II. Operatiuni cu clientela

Credite acordate clientelei

- creante comerciale

- credite de : trezorerie, pentru investitii, pentru export, pentru bunuri imobiliare

Credite acordate clientelei financiare

Valori primite in pensiune (repo)

Conturi curente debitoare

Alte operatiuni active cu clientela

III. operatiuni active cu titluri

certificate de depozit emise de alte banci comerciale

titluri de stat, bonuri de tezaur

obligatiuni municipale

obligatiuni corporative

actiuni

IV Valori imobilizate

Credite subordonate

Imobilizari corporale, necorporale si financiare

Total Activ   =

PASIV
I. operatiuni de trezorerie si interbancare

Conturi de corespondent si depozite ale bancilor

Imprumuturi de refinantare de la banca centrala

Imprumuturi primite de la banci

Valori date in pensiune (reverse repo)

Alte pasive de trezorerie si interbancare

II. Operatiuni cu clientela

Imprumuturi primite de la clientela financiara

Valori date in pensiune (reverse repo)

Conturi curente creditoare

Conturi de depozit

depozite la vedere

depozite la termen

depozite colaterale

Certificate de depozit, carnete si librete de economii

Alte operatiuni pasive cu clientela

III. operatiuni pasive cu titluri

Titluri date in pensiune livrata

Titluri de piata interbancara

Titluri de creanta negociabile

Obligatiuni

Alte datorii constituite prin titluri

IV capitaluri proprii si asimilate

Capital social

Prime legate de capital

Fonduri si rezerve

Datorii subordonate

Rezultatul reportat

Rezultatul curent

Alte capitaluri proprii

V. Alte pasive

Total Pasiv

Operatiuni extrabilantiere

-credite cedate (vandute); garantii bancare; angajamente pentru linii de credit; acreditive; instrumente financiare derivate; operatiuni pe piata valutara

Analiza bilantului pentru BRD si Banca Transilvania

Activul si pasivul BRD in 2004 si 2005

Activul si pasivul Bancii Transilvania in 2004 si 2005

Intrebari

Care posturi de activ au cea mai mare pondere la BRD si care la Banca Transilvania si aratati cum s-au modificat ponderile in cei doi ani financiari?

Care posturi de pasiv au cea mai mare pondere la BRD si care la Banca Transilvania si aratati cum s-au modificat ponderile in cei doi ani financiari?

analizand ponderea fiecarui element de activ in activ total si a fiecarui element de pasiv in total pasiv, puteti trage vreo concluzie cu privire la riscul, profitabilitatea si lichiditatea celor doua banci comerciale?

Comparati activul total al celor doua banci. Ce concluzie trageti?

comparati ratele de crestere ale activelor celor doua banci.

Ordonati urmatoarele active in functie de rata de dobanda pe care o aduce institutiei de credit, adica in functie de profitabilitate:

1. obligatiuni municipale, titluri de stat, actiuni, obligatiuni corporative emise pe 2 ani, obligatiuni corporative emise pe 10 ani.
2. Imprumut acordat unei alte institutii de credit, credit imobiliar garantat printr-o ipoteca de rang I, credit de consum garantat printr-o garantie personala, credit acordat unei societati comerciale si garantat integral prin titluri de stat.

Ordonati urmatoarele pasive in ordinea crescatoare a cheltuielilor pe care le genereaza pentru institutia de credit:

Depozite la termen, depozite ale altor banci comerciale, conturi curente, obligatiuni emise, certificate de depozit, imprumuturi de la BNR.

S.I.2 Contul de profit si pierderi

Aplicatii:

1. O banca comerciala emite 1000 de certificate de depozit cu valoarea nominala de 100 de RON cu rata dobanzii egala cu 7% pe an pe o perioada de 6 luni. Cu suma obtinuta din vanzarea certificatelor de depozit, banca acorda un credit de trezorerie unei societati comerciale la o rata variabila BUBOR1M+3puncte procentuale (pp). Stiind ca in cadrul acestui contract dobanda se plateste lunar, iar principalul la scadenta si ca cheltuielile de administrare a creditului reprezinta 10% din veniturile din dobanzi, iar BUBOR1M  a evoluat conform tabelului 1, sa se determine:

a) profitul net al bancii pe aceasta operatiune (cota de impozit pe profit este de 16%);

b) ce rata de dobanda fixa ar fi trebuit sa perceapa banca comerciala pentru a obtine acelasi profit net pe operatiune?

Tabelul 1

2. bilantul unei banci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor si pasivelor cu rata fixa sau variabila, se prezinta astfel:

in cazul activelor si pasivelor cu rata fixa, rata de dobanda prezentata in tabel este rata medie activa, respectiv rata medie pasiva calculata pentru respectivul post bilantier

Se cunoaste faptul ca veniturile din comisioane reprezinta 5% din veniturile nete din dobanzi, iar cheltuielile administrative generale reprezinta 25% din capitalul propriu. Cunoscand ratele de dobanda de pe piata interbancara (tabelul 2) si cota de impozit pe profit (16%), sa se determine:

a) profitul net al bancii;

b) in urma cresterii ratei de dobanda de politica monetara, toate ratele de dobanda de pe piata cresc cu 0,5 puncte procentuale. Banca comerciala emite certificate de depozit la o rata de dobanda fixa de 6% pe an in valoare de 1.000 um plasand suma obtinuta in credite de consum. Determinati modificarea profitului net.

Tabel 2

3. bilantul unei banci comerciale, organizat din punct de vedere al activelor si pasivelor cu rata fixa sau variabila, se prezinta astfel:

A) rata de dobanda de politica monetara scade cu 1 pp. In general, modificarile de rata de dobanda de politica monetara sunt trecute in proportie de 95% in ratele de dobanda pasive interbancare si in proportie de 85% in ratele de dobanda active interbancare. Determinati modificarea profitului net generata de aceasta decizie de politica monetara.

B) dar daca rata de dobanda de politica monetara creste cu 1 pp?

S.II. Valoarea timp a banilor

Concepte cheie:

FV= Valoarea viitoare (Future Value) - reprezinta valoarea viitoare, tinand cont de ratele de dobanda (ratele de rentabilitate) inregistrate in prezent pe piata, care va fi detinuta de un agent economic care investeste in prezent o anumita suma de bani.

Factorul de fructificare=, unde n, m este perioada de investire in numar de zile , iar t reprezinta numarul de perioade de m zile cuprinse in perioada de investire. Se considera ca suma obtinuta dupa investirea pe o perioada de m zile se reinvesteste la aceeasi rata de rentabilitate pe inca m zile.

Ce se intimpla daca perioada de investire este infinit de mica (de exemplu daca se reinvesteste la fiecare secunda)? Atunci se poate considera ca m=0 ceea ce inseamna ca , iar factorul de fructificare=.  Acesta este factorul de fructificare in cazul compunerii continue.

Atentie! Aceasta formula a factorului de fructificare este valabila doar daca se presupune rata rentabilitatii constanta pe intreaga perioada de investire. In caz contrar, factorul de fructificare se prezinta astfel .

PV= Valoarea prezenta (Present value) - reprezinta suma de bani care trebuie investita in prezent pentru a produce in viitor,  tinand cont de ratele de dobanda (ratele de rentabilitate) inregistrate in prezent pe piata, o suma prestabilita.

Factorul de actualizare

Atentie! Aceasta formula a factorului de actualizare este valabila doar daca se presupune rata rentabilitatii constanta pe intreaga perioada de investire.

In caz contrar, factorul de actualizare se prezinta astfel .

Relatia dintre valoarea viitoare si cea prezenta este urmatoarea:

FV=PVFactorul de fructificare

Aplicatii

1. Un agent economic investeste 10.000 RON pe o perioada de 10 ani. Investitia ii aduce o rentabilitate de 8% pe an in primii 4 ani, si de 4% pe an in ultimii 6 ani. Care este valoarea viitoare a investitiei?

FV=PV x Factorul de fructificare; m=360, n=1

Se utilizeaza pentru factorul de fructificare formula in care rata de rentabilitate este neconstanta.

FV = 10,000 x (1.08)⁴ x (1.04)⁶

FV = 17,214.53

2. ce suma trebuie investita pe o perioada de trei ani la o rata de rentabilitate de 8% pe an astfel incat la sfarsit sa se obtina o suma de 10.000 RON?

3. un investitor depoziteaza o suma de 10.000 RON. Dupa 10 ani investitorul detine 17.910 de pe urma acestei investitii. Care este rata de rentabilitate anuala a acestei investitii?

R: 6%

4. Ce suma va obtine dupa un an un investitor care depoziteaza 10.000 initial, daca rata anuala a dobanzii este 12% si reinvestirea (capitalizarea dobanzii acumulate) se realizeaza: i) anual; ii) trimestrial; iii) lunar; iv) continuu.

R: i) 1.120 ii) 1.125,51 iii) 1.126,825 iv) 1.127,5

5. investiti in actiunile unei societati comerciale cotate la bursa suma de 10.000 RON. Dupa doi ani vindeti actiunile detinute, obtinand suma de 12.480. determinati rata de rentabilitate medie anuala aritmetica si geometrica  a acestei investitii.

Rezolvare:

Se determina rentabilitatea pe fiecare an: 20% pe primul an si 4% pe cel de-al doilea an.

Rentabilitatea medie anuala aritmetica este deci 12%.

Rentabilitatea medie anuala geometrica se determina pornind de la formula:

FV=PVFactorul de fructificare adica 11,71%. Interpretare.

O persoana economiseste in medie 1500 RON pe luna, pe care ii depune intr-un cont de depozit cu capitalizarea dobanzii la o luna, r = 7%. Avansul pentru un credit imobiliar in valoare de 60000 EUR este de 20%. In cat timp poate persoana respectiva sa contracteze un credit pt o locuinta? Dar daca nu ar fi depus economiile intr-un depozit? Media asteptata a cursului RON / EUR este 3 .

De ce este necesar conceptul de Valoare Prezenta? Deoarece valoarea unui instrument financiar in prezent este egala cu valoarea actualizata a cash-flow-urilor (fluxuri de numerar) asteptate.

A. Situatia cash-flow-urilor periodice inegale

Care este valoarea prezenta a urmatoarelor fluxuri de numerar? Rata dobanzii este fixa la 8%.

Anul si fluxul de numerar:

300 2: 500 3: 700 4: 1000

2. Situatia cash-flow-urilor periodice egale (Anuitati)

									CF
	CF		CF		CF		CF

Figura 1. Situatia cash-flow-urilor periodice egale

Sa presupunem ca in schema de mai sus, un investitor primeste la sfarsitul fiecarei perioade o valoare egala cu CF. Pentru a afla valoarea prezenta a cash-flow-urilor trebuie sa le actualizam la o rata de rentabilitate a pietei (notata r) care se stabileste in functie de natura platii (cash flow). Formula de determinare a valorii prezente este urmatoarea:

Daca dorim sa determinam valoarea viitoare (la momentul t) a acestor plati periodice vom aplica urmatoarea formula:

3. Situatia cash-flow-urilor periodice egale perpetue (Perpetuitati)

Sa presupunem ca in schema prezentata in figura 1 platile nu se opresc la momentul t, ci se continua la infinit. In acest caz si valoarea prezenta a acestor fluxuri de numerar este determinata prin urmatoarea formula:

Aplicatii

O persoana va primi cate 1000 de RON la sfarsitul urmatorilor trei ani. Care este valoarea prezenta, respectiv valoarea viitoare a acestor fluxuri monetare daca se cunosc ratele de dobanda la depozitele pt maturitatea de 1 an (5%), de 2 ani (6%) si de 3 ani (6.5%

O obligatiune cu valoarea nominala de 1000 RON cu maturitatea exact peste 5 ani are o rata a cuponului egala cu 7%, iar cuponul se plateste anual. Peste exact un an de zile, un investitor care a achizitionat 10 asemenea obligatiuni la emisiunea lor pe piata primara se hotaraste sa le vanda. Stiind ca in momentul vanzarii obligatiunii, rata de dobanda pasiva de pe piata era egala cu 5%, sa se determine suma pe care o va incasa investitorul, precum si randamentul acestei investitii daca el plateste la vanzarea obligatiunilor un comision de 0,2%, iar la achizitionare nu a platit nici un comision.

o persoana are posibilitatea de a face doua investitii de valoare egala, astfel:

- prima investitie ii va aduce un cash flow egal cu 50 RON la fiecare 6 luni, pe o perioada de 4 ani;

- a doua investitie ii va aduce un cash flow egal cu 120 RON la sfirsitul fiecarui an pe o perioada de 3 ani.

Investitorul considera ca riscul celor doua proiecte este identic si, ca urmare, foloseste rentabilitatea ceruta de investitor este identica si egala cu 15%. Stabiliti care va fi proiectul ales de investitor.

Un agent economic are posibilitatea de a emite sau de a cumpara o obligatiune care coteaza pe piata si care are maturitatea 10 ani, valoarea nominala 1000 si rata cuponului (cupoanele se platesc anual). Stiind ca rata pasiva pe piata monetara este 4%, iar rata activa este 7%, sa se determine intervalul in care trebuie sa se situeze pretul obligatiunii astfel incat sa nu existe posibilitati de arbitraj pentru agentul economic mentionat. Se presupune o structura plata a ratei de dobanda.

Un investitor achizitioneaza un certificat de depozit cu valoarea nominala de 500 RON, emis pe o perioada de 9 luni si cu o rata a dobanzii egala cu 7%. Dupa doua luni, el vinde acest certificat de depozit unei banci comerciale. Stiind ca ratele de dobanda pasive interbancare inregistrate in momentul vanzarii certificatului de depozit erau cele din tabelul 3, sa se determine pretul la care va fi vandut certificatul de depozit.

Tabelul 3. BUBID pentru diferite maturitati

un certificat de depozit cu discount emis pe 6 luni are valoarea nominala egala cu 100 RON si rata de discount corespunzatoare este egala cu 4,31%. Determinati rata de dobanda corespunzatoare acestui certificat de depozit.

S.III. Rambursarea creditelor

In cele ce urmeaza vom considera doar cazul regasit in practica al rambursarii creditelor in anuitati lunare.

In scopul deducerii formulelor de calcul pentru ratele la credite vom face urmatoarele notatii:

P- valoarea principalului (creditului),

- partea din credit rambursata in luna i,

 dobanda platita in luna i.

 anuitatea (dobanda plus parte din principal) platita in luna i,

n numarul de luni in care este rambursat creditul.

Utilizand notatiile de mai sus, urmatoarele formule sunt general valabile:

A) Rambursarea la scadenta (in fine)

In acest caz principalul este integral rambursat la scadenta, iar dobanda aferenta principalului se plateste periodic (in general lunar).

Exemplu

O persoana fizica contracteaza un credit de consum de 1000 RON la o rata de dobanda de 22%, pe o perioada de un an. Sa se determine sumele platite lunar catre banca.

In lunile 1-11 clientul plateste dar dobanda, astfel:

In luna a 12 a clientul plateste pe langa dobanda calculata ai sus si principalul egal cu 1000 RON.

B) Rambursarea in rate de principal constante

In acest caz

C) Rambursarea in anuitati constante

In acest caz . Sa consideram intr-o prima etapa egalitatea dintre primele doua anuitati.

In general, . Scriind aceasta formula pentru  si inmultind formulele obtinem: Pe de alta parte, se stie faptul ca:

Aplicatii

1. O persoana fizica contracteaza un credit pe o perioada de 1 an, la o rata de dobanda de 20%, rambursabil a) in rate de principal constante; b) in anuitati constante. Sa se determine anuitatea platita de persoana fizica in luna a 7 a. Sa se determine dobanda totala platita de client.

R: a) 91,67;  107,78 b) 92,63; 111,06

2. o persoana juridica contracteaza un credit de trezorerie pe o perioada de 2 ani, la o rata de dobanda de 18%, rambursabil in rate de principal constante. Dupa un an, clientul se hotaraste sa ramburseze anticipat creditul. Sa se determine ce plata trebuie sa faca clientul.

S.III. Evaluarea profitabilitatii activitatii bancare

Ratele de evaluare a profitabilitatii bancare sunt utilizate pentru a evalua performantele a doua banci comerciale diferite in acelasi moment sau pentru a evalua performantele aceleasi banci comerciale in perioade diferite de timp.

Ratele de evaluare a profitabilitatii bancare sunt urmatoarele:

Marja de dobanda(Interest margin)

Rata medie activa sau rentabilitatea activelor purtatoare de dobanzi (Yield on earning assets)

Rata medie pasiva sau costul fondurilor imprumutate ( Cost rate on interest bearing funds)

Spread Rata medie activa - Rata medie pasiva

Rata de utilizare a activelor (Asset utilisation)

Rentabilitatea economica (Return on assets)

Efectul de levier (Leverage multiplier)

Valoarea activelor sustinute de 1 RON de capital propriu.

Rentabilitatea financiara (Return on equity)

Rentabilitatea actionarilor si principala masura contabila a averii actionarilor.

Rata profitului (Net margin)

Arata ce procent din veniturile totale se transforma in profit pentru institutia de credit.

Ratele de profitabilitate se studiaza mereu in paralel cu ratele care masoara riscul institutiilor de credit: riscul de rata a dobanzii, riscul de lichiditate, calitatea creditelor, rata de adecvare a capitalului propriu.

Sistemul de descompunere a ratelor DuPont (Modelul Return on Equity)

Componentele marjei nete de dobanda

Activitatea bancilor poate fi impartita in doua subactivitati distincte: activitatea de colectare a fondurilor (finatarea activitatii bancare) si cea de selectare a activelor aducatoare de venituri in care sa fie investite aceste fonduri. Sistemul de transfer al fondurilor (Funds Transfer Pricing) face posibila obtinerea de profit din ambele subactivitati ale institutiei de credit. Ca urmare marja neta de dobanda se compune din:

spread-ul activitatii de creditare (credit spread)

spread-ul activitatii de colectare a fondurilor (funding spread)

spread-ul riscului de rata de dobanda (interest rate risk spread)

Exemplu:

Departamentul de credite al bancii A acorda un credit de 1 milion RON pe o perioada de 5 ani percepand o rata de dobanda de 10,5%. In acelasi timp, departamentul de finantare atrage depozite in valoare de 1 milion RON pe o perioada de 1 an, la o dobanda egala cu 5%. Cele doua tranzactii nu au legatura intre ele, dar au loc in acelasi timp.

Determinarea spread-ului activitatii de creditare: banca A ar fi putut sa investeasca 1 milion RON in titluri de stat emise pe 5 ani cu o dobanda de 7% pe an. In schimb a ales sa acorde un credit cu risc mai mare, diferenta de 3,5 puncte procentuale (10,5%-7%) reprezentind spread-ului activitatii de creditare. Spread-ul de 3,5 puncte procentuale reprezinta compensatia pentru faptul ca departamentul de creditare si-a asumat un risc sumplimentar.

Determinarea spread-ului activitatii de colectare a fondurilor:banca A ar fi putut atrage fonduri prin emisiunea de certificate de depozit de 5,5% (de unde provine diferenta de rata de dobanda intre certificatele de depozit si depozitele la termen?). ca urmare, spread-ul atribuit activitatii de colectare a fondurilor este egal cu 0,5 puncte procentuale (5,5%-5%).

Determinarea spread-ului riscului de rata a dobanzii: diferenta dintre rata dobanzii fara risc pe 5 ani (la titluri de stat) si rata dobanzii fara risc pe 1 an (la certificatele de depozit) este egala cu 1,5 puncte procentuale (7%-5,5%) si reprezinta spread-ul riscului de rata de dobanda. Riscul de rata a dobanzii provine din faptul ca active pe termen de 5 ani au fost acoperite prin pasive pe termen de 1 an (maturity mismatch). Este posibli ca dupa un an sursele de finantare sa fie mai scumpe.

Observatie: atunci cand rata dobanzii este variabla, in loc de titluri de stat se pot folosi ca referinta imprumuturi pe piata interbancara, iar in loc de certificate de depozit se pot folosi depozite atrase de pe piata interbancara.

Ca rezultat al exemplului de mai sus, ratele de dobanda de pe piata bancara respecta urmatoarea relatie:

Rata de dobanda activa practicata de banci (rata la creditele acordate clientilor nebancari)≥Rata de dobanda practicata la credite interbancare (BUBOR)≥rata de politica monetara practicata de BNR ≥ Rata de dobanda practicata la depozite interbancare (BUBID)≥ Rata de dobanda pasiva practicata de banci (rata la depozitele atrase de la clienti nebancari)

Problema 1.

Rentabilitatea financiara a bancii comerciale X a fost de 2,5% anul trecut. Pentru a o imbunatatii, managementul va modifica raportul capital propriu active la 8%, va obtine un profit inainte de taxare de 2000 RON si va realiza o rata de utilizare a activelor de 12% la un venit total egal cu 20.000 RON. Rata taxarii este egala cu 16%. Cu aceste modificari, care va fi ROE pentru banca X? Care va fi rentabilitatea economica?

Problema 2.

Se cunoaste urmatoarea situatie bilantiera a bancii comerciale Z:

a) sa se determine rata de dobanda minima pe care trebuie sa o perceapa banca comerciala la creditele de trezorerie?

b) cum se modifica raspunsul de mai sus daca obiectivul impus de actionari este obtinerea unei rentabilitati de 15%?

c) daca banca comerciala stabileste rata de dobanda la creditele de trezorerie la 17% sa se determine veniturile nete din dobanzi, rata marjei nete de dobanda si spread-ul de dobanda.

Problema 3.

se considera urmatoarea situatie bilantiera a bancii BNX:

Banca obtine venituri si din comisioane reprezentand 5% din nivelul veniturilor din dobanzi. Cheltuielile de functionare reprezinta 20% din nivelul capitalului propriu al bancii. Cota de impozit pe profit este de 45%. Stiind ca investitorii cer o rata de rentabilitate de  5%, iar rentabilitatea economica este 0.5333% sa se determine rata dobanzii la depozitele atrase.

Pornim de la ROE

ROA=

De aici rezulta postul necunoscut de activ si postul necunoscut de pasiv adica:

Credite de consum=500 si Depozite atrase=5450.

Venituri din dobanzi= 300

Cheltuieli cu dobanzile=

Profit net= (Venituri din dobanzi-Cheltuieli cu dobanzile+Venituri din comisioane-Cheltuieli de functionare)·(1- cota de impozit pe profit)=(Venituri din dobanzi-Cheltuieli cu dobanzile+0,05·Venituri din dobanzi-0,2·Capital propriu)·(1 - cota de impozit pe profit)=(820-5450·x-111+0,05·820-0,2·800)·0,55=324,5-2997,5·x

Dar stim ca Profit net=40 adica 9,5%.

Problema 4

Societatea bancara "X" isi propune realizarea unei rate a profitului de 10% si o rata a utilizarii activelor de 20%. Bilantul previzionat se prezinta astfel: casa 500 u.m., portofoliul de titluri 2000 u.m., credite acordate 2000 u.m., imobilizari 500 u.m., capitaluri proprii 1000 u.m. si depozite atrase 4000 u.m. Cheltuielile de functionare previzionate sunt de 400 u.m, iar impozitul pe profit este de 50%. Determinati care este costul mediu al depozitelor.

Active totale=casa+ portofoliul de titluri+credite acordate+imobilizari=5000

Deci veniturile totale reprezinta 1000.

Profint net=(Venituri totale - Depozite atrase·costul mediu al depozitelor - cheltuieli de functionare)·(1 - cota de impozit pe profit)=(1000 - 4000·x-400)·0,5=300 - 2000·x

Rata profitului==10%

Profit net=100 dar Profit net=300-2000·x x=10%

Problema 5

Situatia patrimoniala a unei banci se prezinta astfel: active cu dobanda fixa: 175.000 (25%); active sensibile: 325.000 (27 %); pasive cu dobanda fixa: 215.000 (19%); pasive sensibile 285.000( 21,5%). Fata de situatia initiala se prevede, pentru perioada urmatoare, majorarea cu 15% a costurilor si profitului bancar, in acelasi timp, ca urmare a evolutiilor pietei monetare, banca majoreaza ratele dobanzilor, rata activa crescand cu 2 puncte procentuale, pe fondul majorarii totalului patrimonial la 625.000 um (ca urmare a majorarii doar a elementelor sensibile la variatia ratei dobanzii). Sa se stabileasca care va fi nivelul ratei dobanzii pasive in conditiile in care se urmareste asigurarea echilibrului financiar al bancii.

In momentul initial:

Profit₀=Venituri din dobanzi ₀- Cheltuieli cu dobanzile₀ - Costuri bancare₀   

Venituri din dobanzi₀- Cheltuielile cu dobanzile₀= (profit + Costuri bancare)₀

Venituri din dobanzi₀=175.000·0,25+325.000·0,275= 43750+89375= 133125

Cheltuieli cu dobanzile₀=215.000·0,19+285.000·0,215= 40850+61275=102125

31000= (profit + Costuri bancare)₀   (1)

In momentul t1 se modifica rata dobanzii la activele sensibile si la pasivele sensibile si se ia in considerare faptul ca activele si pasivele sensibile la rata dobanzii cresc cu 625.000-500.000=125.000:

(Venituri din dobanzi- Cheltuielile cu dobanzile)₁= (profit + Costuri bancare)₁

(Venituri din dobanzi- Cheltuielile cu dobanzile)₁= 1,15·(profit + Costuri bancare)₀

Venituri din dobanzi₁=175.000·0,25 + (325.000+125.000)·0,295= 43750+132750= 176500

Cheltuieli cu dobanzile₁=215.000·0,19 + (285.000+125.000)·x= 40850+410.000·x

135650-410.000·x=1,15·(profit + Costuri bancare)₀ (2)

impartind relatia 2 cu relatia 1 obtinem:

de aici obtinem x=24,4%

Problema 6

se cunoaste urmatoarea situatie bilantiera a unei banci comerciale:

Stiind ca rata profitului este egala cu 21,1142%, cheltuielile de functionare sunt egale cu 363 um, iar cota de impozit pe profit este egala cu 20% sa se determine:

a) valoarea imprumuturilor acordate altor banci si valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobanda;

c) rentabilitatea financiara; 

d) rata utilizarii activelor; 

e) cu cat trebuie sa modifice banca cheltuielile de functionare astfel incat profitul net sa creasca cu 80 um;

f) se stie ca activele bancii comerciale se incadreaza in categorii de risc de credit astfel: numerar -0%, titluri de stat- 0%, imprumuturi acordate altor banci- 20%; credite ipotecare- 50%, credite de consum-100%, credite de trezorerie-100%, imobilizari-100%. De asemenea se stie ca capitalul suplimentar este 0. Sa se determine daca banca respecta norma de solvabilitate. 

Banca ia in considerare efectuarea urmatoarelor doua operatiuni:

1.realizarea unei emisiuni de obligatiuni de x um care sa plateasca aceeasi rata de dobanda egala cu 14% si plasarea intregii sume in credite de consum

2.realizarea unei emisiuni de actiuni in valoare de y um, iar suma obtinuta sa fie plasata in credite de consum.

Sa se determine sumele maxime x si y stiind ca banca isi propune sa isi creasca rata de rentabilitate financiara initiala (cea determinata la punctul c) cu 0,5235 puncte procentuale si ca doreste ca indicatorul de solvabilitate sa scada doar cu 1,66 puncte procentuale. Ratele dobanzii percepute la active raman constante.  

Varianta: Stabiliti cat trebuie sa fie cele doua sume x si y astfel incat ROE sa creasca cu 0,5235 , iar rata profitului sa creasca cu 0,000544 puncte procentuale.

Rezolvare

Imprumuturi acordate altor banci=733

Capital propriu=2910

Spread=0,058434

ROE=0.1274

Rata utilizarii activelor=0,1219

e) sa scada cu 100 um

f) Indicatorul de solvabilitate= 31.21%

x=1000 si y=200

Problema 7

se cunoaste urmatoarea situatie bilantiera a unei banci comerciale:

Stiind ca rata profitului este egala cu 10,6235%, cheltuielile de functionare sunt egale cu 600 um, iar cota de impozit pe profit este egala cu 20% sa se determine:

a) valoarea creditelor ipotecare si valoarea capitalurilor proprii;

b) spread-ul de dobanda;   

c) rentabilitatea financiara;

d) rata utilizarii activelor; 

e) cu cat trebuie sa modifice banca cheltuielile de functionare astfel incat profitul net sa creasca cu 80 um;

f) se stie ca activele bancii comerciale se incadreaza in categorii de risc de credit astfel: numerar -0%, bonuri de tezaur- 0%, imprumuturi acordate altor banci- 20%; credite ipotecare- 50%, credite de consum-100%, credite de trezorerie-100%, imobilizari-100%. De asemenea se stie ca capitalul suplimentar este 0. Aratati ca banca nu respecta norma de solvabilitate. 

propuneti trei metode pe care le poate aplica banca pentru a readuce banca la rata minima de solvabilitate realizand de fiecare data calculele necesare si evidentiind modificarile care apar in bilant, in profitul net al bancii si in ROE.