Cadrul institutional de reglementare a organizarilor comune de piata si formarea filierelor pe produs

CADRUL INSTITUTIONAL DE REGLEMENTARE A ORGANIZARILOR COMUNE DE PIATA SI FORMAREA FILIERELOR PE PRODUS

Organizarile Comune de Piata si filierele  pe produs se constituie intr-un ansamblu unitar de reglementari comune si cu specific national, canale de aprovizionare si distributie a produselor care asigura functionarea pietelor agricole in conditii de concurenta.

Productia si comercializarea semintelor oleaginoase si a produselor derivate rezultate din procesare au cea mai mare importanta, alaturi de cereale, in functionarea pietei agricole in statele membre ale Comunitatii Europene, de la crearea Politicii Agricole Comune. De la inceput, mecanismele de reglementare a pietei acestor produse s-au abordat in cadrul Organizarii Comune de Piata pentru toate statele membre ale CE.

Cu respectarea reglementarilor comune privind: preturile, interventiile pe piata, subventiile alocate producatorilor agricoli, criteriile de calitate a produselor, regimul la frontiera etc., statele membre isi organizeaza filierele produselor agricole functie de particularitatile nationale si zonale.

Organizarea filierelor nationale se realizeaza prin mecanisme specifice pietei concurentiale, cu respectarea regulilor din cadrul fiecarei Organizari Comune de Piata si a celor stabilite de Organizatia Mondiala a Comertului. Pe baza cadrului comun de functionare a OCP, statele membre asigura armonizarea legislatiei si crearea sistemului institutional la nivel national si formarea filierelor pe produs.

Organizarile Comune de Piata, create prin deciziile CE in anul 1962 au fost consolidate si reformate astfel incat fiecare produs sau grupa de produse face obiectul unei reglementari privind orientarea productiilor, stabilirea pretului si garantarea securitatii aprovizionarii. OCP au avut ca obiectiv sustinerea pietelor diferitelor sectoare de productie agricola prin mecanisme diferite in functie de fiecare produs.

Reformele Politicii Agricole Comune, care au avut loc in etape inca de la crearea acestei institutii, au urmarit adaptarea la cerintele pietei. Unele tipuri de OCP s-au reformat fundamental in perioada 2003-2006, altele se afla in curs de reformare. Este previzibil ca pana in 2013, sa aiba loc din nou o reforma fundamentala. In anul 2007, cei 27 ministri europeni ai agriculturii au decis formarea unei singure Organizari Comune de Piata. In acest fel cele 21 de Organizari Comune de Piata, care gestioneaza vanzarile si subventiile pentru toate tipurile de produse agricole, vor fi inlocuite cu una singura. Unele OCP se afla in curs de reforma in urma ultimelor decizii stabilite in perioada 2006-2007 (reforma zaharului in 2006 si reformele care se realizeaza din 2007 privind OCP pentru vin, fructe si legume).

Organizarile Comune de Piata au creat cadrul institutional necesar functionarii pietei fiecarui produs sau grupa de produse, adecvat situatiei pietei. In acest scop s-a creat un complex de instrumente, norme si mecanisme comune tuturor statelor membre care reglementeaza oferta de produse agricole si comercializarea lor pe pietele interne (ale CE), precum si importul si exportul. Instrumentele si mecanismele de politica agricola folosite sunt specifice pietei concurentiale si se aplica diferit, de la produs la produs, in functie de caracteristicile ofertei si cererii pentru fiecare produs.

Initial, prin Organizarea Comuna de Piata s-a urmarit stabilizarea pietelor, asigurarea unui nivel de trai echitabil agricultorilor si cresterea productiei agricole. OCP acopera in prezent cca. 90% din productia agricola finala a Uniunii Europene. Treptat, de la implementarea mecanismelor PAC, Organizarile Comune de Piata au fost inlocuite in unele sectoare cu organizari nationale de piata in procesul de formare a filierelor pe produs, cum este cazul carnii de porc, a carnii de pasare etc., dar care respecta regulile generale stabilite de Comunitate privind comercializarea produselor, in special regulile de calitate si de circulatie in afara frontierelor.

Cadrul institutional de functionare a Organizarilor Comune de Piata este decis de Consiliul de ministri, care ia decizii cu majoritate calificata la propunerea Comisiei Europene si dupa consultarea Parlamentului European (articolul 34 al Tratatului institutional al Comunitatii Europene). Consiliul decide de asemenea modalitatile de aplicare a diferitelor reglementari de sustinere a OCP. Comisia Europeana asistata de Comitete de gestiune ia masurile necesare pentru functionarea OCP. Pentru fiecare OCP, un comitet de gestiune compus din reprezentantii statelor membre si prezidat de un reprezentant de profil al Comisiei Europene avizeaza masurile de reglementare.

Functionarea OCP vizeaza, in principal:

fixarea preturilor agricole unice pentru toate pietele statelor membre;

obtinerea ajutoarelor pentru producatorii si organizatiile profesionale din sector;

introducerea unor mecanisme ce permit reglarea productiei si organizarea schimburilor cu tari terte;

incurajarea formarii organizatiilor de producatori care se recunosc in statele membre si pot primi ajutoare comunitare, etc.

Modul in care se realizeaza in fiecare stat membru repartizarea ajutoarelor comunitare si de la bugetul national producatorilor agricoli, organizarea grupurilor de producatori, organizarea canalelor de aprovizionare si distributie a produselor, unele norme de calitate noncomunitare imbraca particularitati locale. Formarea filierei fiecarui produs tine de evolutiile pietei in fiecare stat membru si presupune norme si reglementari locale, alaturi de cele comunitare.

Filiera unui produs agricol sau grupa de produse este un sistem economic format din ansamblul canalelor de aprovizionare si distributie utilizate de producatorii care vand aceiasi familii de bunuri pe o piata de consum. Prin reglementarea filierei producatorii agricoli pot fi aparati de riscurile specifice daca respecta regulile de calitate a produselor supuse unor reglementari comunitare si nationale. Controalele care se fac de-a lungul filierei unui produs determina agentii economici sa coopereze intre ei pentru respectarea calitatii produselor si realizarea coeziunii filierei.

Conceptul general de filiera a unui produs vizeaza abordarea acesteia in contextul Organizarii Comune de Piata si a particularitatilor nationale si zonale din fiecare stat membru. Obiectivele filierei sunt: calitatea alimentelor, competitivitatea pe piata, productivitatea, promovarea cercetarii stiintifice, inovarea si protectia mediului. Aceste obiective trebuie sa fie respectate de catre toti agentii economici de pe filiera unui produs. Cunoasterea gradului de functionare a filierei si estimarea eficientei economice in fiecare etapa a filierei este necesar a se realiza la nivel macroeconomic si in cazul filierelor scurte, mai ales, la nivel microeconomic. Studiul costurilor, a preturilor, a mecanismelor de politica agricola in fiecare etapa a filierei contribuie la gasirea solutiilor de crestere a competitivitatii.

Competitivitatea pe filiera semintelor oleaginoase si a produselor rezultate din procesare impune identificarea acestora si analiza mecanismelor care influenteaza functionarea pietei. Produsele rezultate din prelucrare au destinatii diferite: consumul uman, consumul animal, diferite industrii, producerea de energie etc.