Cauzele si formele inflatiei contemporane

CAUZELE SI FORMELE INFLATIEI CONTEMPORANE

Mecanismul de functionare si formele inflatiei sunt nemijlocit legate de cauzele care o genereaza. In esenta, este vorba despre corelatiile care se stabilesc intre cererea agregata, oferta agregata si nivelul preturilor si despre fenomenele care au loc in domeniul monetar.

Dintre cauzele inflatiei mentionam:

Emisiunea excesiva de moneda peste nevoile circulatiei marfurilor. Emisiunea suplimentara de moneda se realizeaza, de obicei, pentru efectuarea unor cheltuieli publice (ex.: cheltuielile militare), pentru acoperirea deficitelor bugetare cronice sau pentru plata unor datorii externe. Aceasta cauza genereaza inflatia prin moneda (monetara).

Cresterea cererii agregate solvabile care genereaza inflatia prin cerere. Aceasta este un fenomen de crestere a preturilor determinata de o situatie de dezechilibru intre o cerere solvabila prea mare in raport cu oferta la un anumit nivel al pretului. Cresterea cererii solvabile poate fi rezultatul cresterii veniturilor banesti ale populatiei (ca urmare a cresterii salariilor si a veniturilor celorlalti factori de productie si a reducerii impozitului pe venit) sau al cresterii cheltuielilor publice ale statului. La o crestere a cererii agregate, firmele vor raspunde partial prin cresterea preturilor si partial prin cresterea productiei.

Pentru ca inflatia sa persiste este necesara o crestere continua a cererii agre­gate, deci si o crestere continua a nivelului general al preturilor. Cresterea produc­tiei are ca urmare reducerea resurselor si cresterea costurilor care ating plafonul preturilor, plafon determinat de nivelul veniturilor. Datorita acestor considerente, inflatia determinata de cresterea cererii este o inflatie limitata in timp si apreciata ca o inflatie 'pe termen scurt'. De obicei, o astfel de inflatie este specifica perioadelor de boom economic prelungit. Atunci cand economia se afla aproape de punctul de cotitura superior, inflatia prin cerere va fi mare, iar somajul va fi redus.

Reducerea ofertei datorata, la randul ei, scaderii productivitatii muncii si reducerii productiei de bunuri materiale si servicii. Aceasta cauza genereaza inflatia prin oferta. Specialistii numesc dezechilibrul dintre venituri si oferta inflatie reala.

Cresterea volumului creditelor, cauza care genereaza inflatia prin credit. Cand profiturile cresc mai incet decat economiile agentilor economici se recurge la credit; in timp ce noile investitii nu se materializeaza in cresteri ale ofertei, masa monetara suplimentara se exprima in sporirea imediata a cererii de consum. Ca urmare, cresc preturile pe piata si se reduce puterea de cumparare a salariilor nominale.

5. Cresterea costurilor de productie, care determina inflatia prin costuri. Aceasta apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata, care ramane constanta. Daca firmele se confrunta cu o crestere a costurilor, ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii. Factorii care pot determina cresterea costurilor si care, deci, pot deveni cauze ale inflatiei prin costuri sunt: cresterea salariilor; cresterea preturilor la produsele importate (in special la materii prime, la combustibili si energie); cresterea impozitelor, epuizarea resurselor valutare, calamitati naturale. La nivel macroeconomic nu se pot separa in mod transant inflatia prin cerere de inflatia prin costuri, deoarece cresterile de preturi si de salarii pot fi determinate fie de cresteri ale cererii agregate, fie de factori ce duc la sporirea costurilor.

Inflatia combinata, respectiv inflatia rezultata atat din cresterea cererii cat si a costurilor. Daca firmele sau grupurile cu putere economica determina in mod constant o crestere a costurilor, oferta agregata se reduce. In acelasi timp, autoritatea guver­namentala instituie masuri care duc la cresterea cererii agregate (reducerea impozitelor, sporirea cheltuielilor publice etc.) pentru a preveni sporirea somajului, in aceasta situatie, reducerea productiei si cresterea somajului pot fi foarte mici, dar procesul inflationist poate lua amploare.

Fig. nr. 7.1. Spirala inflationista

Daca aceste miscari si modificarile ce le corespund se petrec rapid, are loc un fenomen care se numeste 'spirala inflationista' sau spirala preturi - salarii. Pentru ca salariatii sa faca fata unui cost al vietii in crestere, sindicatele vor cere salarii mai mari, pentru a compensa aceste costuri firmele vor practica preturi tot mai mari, iar guvernul va recurge la 'indexari', ceea ce duce la emiterea unor cantitati suplimentare de bani. Toate acestea vor face ca inflatia sa creasca continuu.

Prin urmare, spirala inflationista este rezultatul nerespectarii unei corelatii fundamentale a economiei, respectiv aceea dintre sporirea salariilor si cresterea productivitatii muncii.

Inflatia structurala este determinata de cadrul legislativ social, de rolul si capacitatea negociativa a sindicatelor in materie de venituri, de discrepantele in conditiile productiei, de conditiile de formare a preturilor pe anumite piete sau in anumite sectoare ale economiei. Ea se manifesta in contextul unor strategii de impunere a preturilor de catre monopoluri sau oligopoluri care obtin puterea de decizie economica pe un segment al pietei totale sau prin intermediul unor preturi controlate si stabilite de stat pe alte considerente decat cele in functie de evolutia raportului dintre cerere si oferta.