Definitia si domeniul dreptului funciar

DEFINITIA SI DOMENIUL DREPTULUI FUNCIAR

Putem defini dreptul funciar ca un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale privitoare la terenurile ce constituie fondul funciar al Romaniei , indiferent de detinatori si de forma de proprietate asupra acestora .

Relatiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul de reglementare al dreptului funciar au loc intre particulari -persoane fizice si persoane juridice de tip privat , intre persoanele juridice de tip public , precum si intre acestea din urma si particulari . De aceea , unele norme juridice cu privire la terenuri apartin dreptului public , iar altele apartin dreptului privat .

Obiectul sau de reglementare este complex , ceea ce impune o anumita sistematizarea normelor sale juridice . Normele juridice care formeaza ramura dreptului funciar se pot clasifica , dupa obiectul lor de reglementare , in mai multe categorii, astfel :

norme juridice care reglementeaza formele proprietatii asupra terenurilor si regimul lor juridic ;

norme care reglementeaza folosirea , protectia li ameliorarea terenurilor ;

norme juridice care reglementeaza modul de exploatare a terenurilor in Romania ;

norme care reglementeaza sistemul de evidenta si publicitate imobiliara.

Notiunea de fond funciar si clasificarea terenurilor

Potrivit art. 2 din legea nr. 18/1991 , fondul funciar al Romaniei este constituit din totalitatea terenurilor , indiferent de destinatie , de titlul pe baza caruia sunt detinute sau forma de proprietate .

In functie de destinatie , terenurile se clasifica astfel :

- terenuri cu destinatie agricola , care se impart in :

- terenuri agricole productive : terenuri arabile , viile , livezile , pasunile , fanetele , pepinierele viticole , pomicole .

- terenuri cu vegetatie forestiera , amenajari piscicole.

- terenuri cu destinatie forestiera , din care fac parte .

- terenurile impadurite

- terenurile destinate impaduririlor ,

- terenurile neproductive - rape , bolovanisuri , daca acestea sunt cuprinse

in amenajamentele silvice .

- terenuri aflate permanent sub ape : albiile cursurilor de ape , fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale .

- terenuri din intravilan , aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt amplasate constructiile , alte amenajari ale localitatilor

- terenuri cu destinatie speciala , din care fac parte : terenuri folosite pentru transporturi , terenuri folosite pentru constructii si instalatii hidrotehnice , de transport al energiei electrice si gazelor naturale , exploatari miniere si petroliere , plajele , rezervatiile , monumentele naturii , ansamblurile si siturile istorice si altele asemenea.

Dupa forma dreptului de proprietate asupra terenurilor , terenurile se clasifica in:

terenuri aflate in proprietate privata

terenuri aflate in proprietate publica .

Dobandirea proprietatii private asupra terenurilor potrivit legii fondului funciar

Proprietatea privata asupra terenurilor a renascut prin legea nr. 18/1991 privind fondul funciar care a stabilit doua modalitati de dobandire a acestei proprietati , si anume :

reconstituire dreptului de proprietate privata asupra terenurilor in favoarea fostilor proprietari sau a mostenitorilor acestora ,

constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor pentru persoanele care nu au avut in proprietate terenuri in localitatea respectiva .

Regimul juridic al acestor terenuri agricole , reglementat de legea nr. 18/1991 a fondului funciar si completat de dispozitiile legii nr. 1/2000 este acelasi , atat in ceea ce priveste terenurile agricole ce au facut parte din fostele cooperative agricole, cat si in cazul terenurilor aflate in proprietatea statului la data intrarii in vigoare a legii , dar care erau exploatate de cooperativele agricole .

Terenurile aflate in proprietatea statului si unitatilor administrativ teritoriale pot face parte fie din domeniul public , fie din domeniul privat .

Este de la sine inteles faptul ca asupra terenurilor aflate in domeniul public nu se poate dispune prin masuri de genul reconstituirii sau constituirii dreptului de proprietate . Aceasta intangibilitate este de natura legala , datorita caracterelor juridice deosebite ale dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public , respectiv inalienabilitate , imprescriptibilitate si insesizabilitate .

In aceasta situatie pot constitui obiectul masurii de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate , in conditiile legii nr. 18/1991 , terenurile aflate in domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ teritoriale . Legea fondului funciar face distinctie intre terenurile aflate in domeniul privat si terenurile aflate in patrimoniul unor societati comerciale cu profil agricol , legiferandu-se moduri distincte de reconstituire si/sau constituire a dreptului .

Prin reconstituire se intelege o reimproprietarire a anumitor categorii de persoane , ale caror terenuri au intrat in patrimoniul C.A.P.-urilor , indiferent de titlu , prin cooperativizare sau pe alte cai ( nationalizare , expropriere , etc. ) .

Fata de forma initiala a legii , la momentul legislativ al anului 1991 , modificarea adusa prin legea nr. 169/1997 a facut ca dispozitiile legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere , sa fie substantial largite , vizand sfera persoanelor fizice si juridice indreptatite , limitele reconstituirii , procedura de urmat si sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii prevederilor legale .

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere , solicitate potrivit legii fondului funciar si a legii nr. 169/1997 , este o lege de punere in aplicare efectiva a dispozitiilor legale anterioare : " persoanele fizice si persoanele juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si pentru terenurile forestiere , conform prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 , modificata si completata prin legea nr. 16971997 si republicata li se stabileste dreptul de proprietate in conditiile prevazute de prezenta lege" .

Art.2 alin. 2 din legea nr. 1/2000 prevede ca " drepturile dobandite cu respectarea prevederilor legii fondului funciar nr. 18/1991 , pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate , procese verbale de punere in posesie sau titlu de proprietate , raman valabile fara nici o confirmare" .

Conceptia noii legi ar fi aceea ca ceea ce s-a retrocedat cu respectarea prevederilor legale anterioare ei , sunt drepturi legal dobandite si ca atare nu fac obiectul acestei legi , intrucat odata intrate in circuitul civil , se bucura de protectia legii , in primul rand a legii sub imperiul careia s-au nascut , iar in al doilea rand , a noii legi , care le confirma .

Procedura constituirii si reconstituirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor :

Reconstituirea dreptului de proprietate , potrivit legii nr. 1/2000 , este guvernata de doua principii , respectiv principiul restituirii in natura a terenurilor in limita a maxim 50 ha. si principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechile amplasamente . Numai acolo unde aplicarea celor doua principii nu este posibila , legea prevede posibilitatea , potrivit art. 3 alin. 3 , acordarii de despagubiri , pentru diferenta de teren neretrocedata . Potrivit art. 40 din legea nr. 1/2000 , Guvernul va stabili prin hotarare modul de evaluare al terenurilor , sursele de financiare si modalitatile de plata catre fostii proprietari , incepand cu plata despagubirilor , potrivit art. 3 alin. 4 din lege , pentru suprafetele cele mai mici ce nu pot fi retrocedate .

In vederea stabilirii dreptului de proprietate privata , atribuirea efectiva a terenurilor si eliberarea titlurilor de proprietate s-a constituit , in fiecare comuna si oras , cate o comisie locala condusa de primarul localitatii respective ( H.G. nr. 1172/2001 ) . Comisiile locale au functionat sub indrumarea unei comisii judetene condusa de catre prefect .

Comisiile locale sunt constituite din : primar - in calitate de presedinte al comisiei, viceprimarul, secretarul consiliului local - in calitate de secretar al comisiei, un inginer agricol , reprezentanti ai inspectoratului silvic si ai districtelor silvice , 1-3 reprezentanti ai proprietarilor - locuitori ai localitatii .

Comisiile judetene sunt constituite din : prefectul judetului - in calitate de presedinte al comisiei , subprefectul judetului , secretarul general al Prefecturii - in calitate de secretar al comisiei , directorul directiei de contencios administrativ si controlul legalitatii , directorul general al directiei generale pentru agricultura si industrie alimentara , directorul general al oficiului judetean de cadastru geodezie si cartografie , .

Comisiile locale au urmatoarele atributii principale :

preluarea si inregistrarea cererilor pentru atribuirea terenurilor in proprietate sau folosinta ,

stabilirea marimii si amplasamentului suprafetei de teren ce urmeaza a fi atribuita in proprietate ,

pregatirea documentatiei tehnice necesara pentru eliberarea titlurilor de proprietate ,

primirea contestatiilor si transmiterea lor Comisiei judetene impreuna cu documentatia intocmita ,

punerea in posesie a persoanelor indreptatite , dupa validarea de catre comisia judeteana a propunerilor comisiilor locale .

Comisiile judetene au urmatoarele atributii principale :

organizarea , coordonarea si instruirea comisiilor locale ,

verificarea legalitatii propunerilor comisiilor locale ,

solutionarea contestatiilor persoanelor nemultumite ,

validarea sau invalidarea masurilor stabilite de comisiile locale ,

emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor .

Comisiile locale si judetene isi desfasoara activitatea in plen , in prezenta

majoritatii membrilor lor .Hotararile comisiilor locale si ale celei judetene se adopta cu majoritate membrilor prezenti si se consemneaza intr-un proces verbal semnat de toti participantii .

Legea fondului funciar prevede ca reconstituirea sau constituirea dreptului de

proprietate asupra terenului se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate , in limita suprafetei la care este indreptatita fiecare persoana , si respectiv , familie .

Familia , in sensul acestei legi , se compune din soti si copiii necasatoriti , daca gospodaresc impreuna cu parintii lor .

Procedura reconstituirii si constituirii dreptului de proprietate privata asupra terenurilor incepe cu depunerea de catre persoanele interesate a unei cereri la primaria localitatii unde este situat terenul solicitat .

Cererea de stabilire a dreptului de proprietate trebuia inregistrata la consiliul local , in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a legii , termen ce a fost prelungit ulterior de mai multe ori ( legea nr. 29/1991 , legea nr. 169/1997 , O.U.G. nr. 1/1998,legea 247/2005 ) . Prin art. 33 din legea nr. 1/2000 s-a prevazut ca persoanele fizice si juridice care nu au depus , in termenul prevazut de lega nr. 169/1997 , cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau , dupa caz , actele doveditoare , pot formula astfel de cereri in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acestei legi .

Cererea trebuia formulata de catre fiecare persoana indreptatita , iar cand sunt mai multi mostenitori , cererea se putea face si in comun , cu conditia ca fiecare dintre acestia sa o semneze . Cererea trebuia sa cuprinda urmatoarele date :

numele si prenumele solicitantului si ale parintilor ,

calitatea in care formuleaza cererea ,

gradul de rudenie cu fostii proprietari ai terenului , in cazul mostenitorilor legali,

suprafata de teren la care se socoteste indreptatit solicitantul ,

alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate .

La cerere se anexa urmatoarele documente :

declaratia pe proprie raspundere privind suprafata de teren pe care solicitantul o are in proprietate si suprafata de teren la care este indreptatit ,

acte de proprietate ( contracte , extrase C.F. ) ,

certificat de mostenitor ( daca este cazul ) ,

hotarare judecatoreasca ( daca exista ) ,

certificat de nastere ,

certificat de deces al autorului , in cazul mostenitorilor ,

orice alte acte din care sa rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

Potrivit art. 10 al legii nr. 18/1991 , dovada dreptului de proprietate se poate

face cu :

evidentele cooperativei agricole de productie ,

cererile de inscriere in cooperativa agricola de productie ,

registrele agricole de la data intrarii in cooperativa ,

actele de proprietate , inclusiv extrase de carte funciara ,

orice alte probe , inclusiv declaratii de martori .

Cererea putea fi depusa personal , iar solicitantul prezenta actele doveditoare in

original si cate o copie simpla semnata pentru conformitate , la comisie ramanand numai copiile acestor acte .Cererea putea fi transmisa si prin posta .

In toate cazurile cererea putea fi rezolvata fara prezenta solicitantilor , prezenta lor fiind obligatorie , doar la primirea titlului , care trebuia semnat , precum si la punerea in posesie .

Stabilirea dreptului de proprietate pentru fostii proprietari aflati in viata se face pe numele acestora , iar in cazul cand acestia sunt decedati , pe numele mostenitorilor lor.

Cand sunt mai multi mostenitori solicitanti , stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor mostenitorilor .Cand exista si mostenitori testamentari care au solicitat reconstituirea proprietatii asupra terenurilor , ei vor fi trecuti de asemenea in titlul de proprietate impreuna cu ceilalti mostenitori legali care au vocatie succesorala , urmand ca raporturile dintre ei sa fie solutionate conform dreptului comun .

Comisiile locale , primind cererile persoanelor indreptatite impreuna cu actele doveditoare , analizeaza aceste documente si intocmesc listele cu propunerile privind suprafata de teren ce I se cuvine fiecarui solicitant. Listele cu propunerile acestor comisii se afiseaza la sediul consiliului local pentru luarea la cunostinta de catre cei interesati . Persoanele nemultumite de propunerile stabilite de comisia locala puteau face contestatie in termen de 5 zile de la afisarea propunerilor . Contestatia trebuia inaintata spre rezolvare comisiei judetene , in termen de 30 de zile de la depunere .

Comisiile locale , imediat dupa expirarea termenelor aratate mai sus , aveau obligatia sa inainteze comisiei judetene intreaga documentatie ( dosarele cu cererile si actele doveditoare anexate , lista cu propunerile intocmite si procesele verbale prin care au fost aprobate ) .

Comisia judeteana trebuia sa analizeze propunerile comisiilor locale si sa solutioneze contestatiile depuse , sa valideze sau sa invalideze propunerile primite si , apoi, sa le transmita, impreuna cu hotararile adoptate, comisiilor locale, prin delegat, in termen de 3 zile de la adoptare .

Comisiile locale aveau obligatia sa afiseze imediat la sediul consiliului local listele cu propuneri, dupa validarea sau invalidarea lor de catre comisia judeteana, si sa comunice persoanelor interesate , sub semnatura, hotararea comisiei judetene privind solutionarea contestatiilor sau invalidarea propunerilor comisiilor locale .

Impotriva hotararii comisiei judetene , persoanele nemultumite puteau face plangere la judecatoria in raza careia era situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care au luat la cunostinta de aceasta hotarare . Plangerea suspenda executarea .

Sentinta civila pronuntata de judecatorie este supusa cailor de atac prevazute in Codul de procedura civila . Pe baza hotararii judecatoresti definitive , comisia judeteana care a emis titlul il va modifica , inlocui sau desfiinta , dupa caz .

Raspunderea juridica in dreptul funciar .

Nerespectarea normelor juridice privind folosirea si protectia terenurilor atrage raspunderea civila , contraventionala sau penala , dupa caz - art. 106 din legea nr. 18/1991 , rep. .

Faptele ce constituie infractiuni sunt :

- fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judetene de aplicare a legii fondului funciar , de a impiedica in orice mod reconstituirea dreptului de proprietate sau eliberarea titlului de proprietate catre persoanele indreptatite constituie abuz in serviciu si se pedepseste cu inchisoare ,

- declararea unor suprafete de terenuri mai mici decat cele obtinute sau nedeclararea unor suprafete de teren detinute efectiv , in vederea inducerii in eroare a comisiilor locale , constituie infractiunea de fals in declaratii si se pedepseste potrivit prevederilor art. 292 din Codul penal ,

- ocuparea in intregime sau in parte a terenurilor de orice fel , infiintarea sau mutarea semnelor de hotar si a reperelor de marcare , fara aprobarea primita in conditiile legii , constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare . Daca fapta se savarseste prin violenta , amenintari ori de doua sau mai multe persoane impreuna , pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani .

- degradarea terenurilor agricole si silvice , a imprejmuirilor acestora , distrugerea si degradarea culturilor agricole , a lucrarilor de imbunatatiri funciare , a bornelor si semnelor topografice sau geodezice , a monumentelor istorice , ansamblurilor si siturilor arheologice , ori impiedicarea luarii masurilor de conservare a unor astfel de bunuri , precum si inlaturarea acestor masuri , constituie infractiunea de distrugere si se pedepseste potrivit art. 217-219 din Codul penal .

Constituie contraventie urmatoarele fapte :

- efectuarea de schimburi de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta , precum si folosirea definitiva sau temporara a terenurilor agricole si silvice in alte scopuri decat pentru productia agricola si silvica , cu incalcarea dispozitiilor legale .

- neluarea masurilor de catre posesorii de terenuri si de catre persoanele autorizate pentru pastrarea in bune conditii a bornelor geodezice , topografice , reperelor metalice de nivelment , a piramidelor si balizelor de semnalizare a punctelor geodezice , precum si degradarea sau distrugerea lor din culpa ,

- amplasarea obiectivelor de orice fel , fara avizele si aprobarile prevazute de lege

- degradarea terenurilor si culturilor prin depozitarea de materiale ori deseuri de pietris moloz , nisip , prefabricate , constructii metalice, reziduuri si altele asemanatoare ,

- nedeclararea la organele judetene de cadastru funciar de catre posesori , in termen de 30 de zile de la aprobare , a schimburilor de terenuri si a schimbarii categoriei de folosinta a acestora , precum si a datelor cu privire la marimea suprafetelor si categoria de folosinta a acestora ,

- neluarea unor masuri corespunzatoare de catre persoanele fizice sau juridice pentru evitarea afectarii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de productie si prin scurgerile de orice fel .

Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre specialistii imputerniciti , in acest scop , de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei , precum si de catre Ministerul Apelor , Padurilor si Mediului , de imputernicitii prefectului , ai organelor agricole si silvice judetene , precum si de catre primari .Contraventiilor prevazute mai sus li se aplica si dispozitiile legii nr. 180/2002 privind constatarea si sanctionarea contraventiilor .

Societatile agricole se constituie prin act scris autentificat de notar si prin statut.

Actul de constituire va fi semnat de membrii fondatori , iar semnaturile acestora si imputernicirile vor fi legalizate de primar. Actul de constituire impreuna cu statutul vor fi prezentate notarului public de catre imputernicitii membrilor fondatori ai societatii .

Actul de constituire va cuprinde ;

denumirea si forma societatii ,

obiectul activitatii ,

numele , prenumele si domiciliul asociatilor,

valoarea partilor subscrise si varsate de fiecare asociat ,

felul raspunderii asociatilor ,

numele si prenumele administratorilor si cenzorilor desemnati ,

numele si prenumele persoanelor care au semnatura legala,

numele si prenumele peroanelor asociate , imputernicite pentru indeplinirea formalitatilor de constituire .

Statutul va cuprinde , in afara celor prevazute mai sus , urmatoarele elemente :

enumerarea activitatilor ce constituie obiectul societatii si delimitarea sa teritoriala ,

durata societatii ,

sediul societatii ,

prevederi referitoare la constituirea , majorarea sau diminuarea capitalului social,

modul de varsare a partilor sociale subscrise si de restituire a lor ,

modul de admitere , retragere sau excludere a asociatilor,

regulile privind desemnarea , componenta si functionarea consiliului de administratie , a comisiei de cenzori , a comitetului de directie , daca este cazul , competentele , indatoririle si responsabilitatile acestor organe ,

modul de convocare a adunarii generale , modul de deliberare , conditiile de validitate a hotararilor , precum si atributiile adunarii generale ,

reguli privind tinerea evidentei contabile ,

modul de impartire a profitului si pierderilor ,

dispozitii referitoare la dizolvarea si lichidarea societatii agricole ,

orice alte clauze necesare .

Organele de conducere ale societatii agricole sunt : consiliul de administratie si adunarea generala .

Consiliul de administratie este compus dintr-un numar de 3-13 membri alesi dintre asociati . Consiliul de administratie este ales de adunarea generala pe un anumit termen . Acesta reprezinta societatea in justitie si fata de terti .

Adunarea generala este constituita din totalitatea asociatilor unei societati agricole . Adunarea generala are urmatoarele atributii principale :

sa aprobe si sa modifice bilantul , bugetul de venituri si cheltuieli ,

sa fixeze suma necesara pana la care consiliul de administratie poate angaja societatea in cursul anului ,

sa aprobe structura culturilor ce se vor instraina , modul de angajare si executie a lucrarilor agricole , retehnologizarile si investitiile , importurile de bunuri si mijloace , modul de desfacere a produselor agricole si late operatiuni legate de activitatile productive ale societatii ,

sa aleaga membrii consiliului de administratie si cenzorii ,

sa delibereze asupra rapoartelor de control ,

sa hotarasca asupra modificarii sau completarii statutului ,

sa hotarasca asupra dizolvarii societatii sau schimbarii obiectului de activitate ,

sa hotarasca asupra oricaror alte masuri necesare .

Arendarea bunurilor agricole .

Sediul acestei materii il reprezinta legea nr. 16/1994 denumita legea arendarii , act normativ care reglementeaza conditiile generale si speciale , ce trebuiesc indeplinite pentru a lua nastere si a produce efecte un raport juridic de arendare . Legea arendarii - publ. in M.Of. nr. 91/1994 , a fost completata si modificata prin legea nr. 58/1995 si legea nr. 65/1998 .

Potrivit legii arendarii nr. 16/1994 , prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar , uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole numit arendator si arendas , cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti .

Contractul de arendare este o varietate a contractului de locatiune reglementat prin art. 1454-1469 din Codul civil .

Contractul de arendare are ca obiect bunurile agricole . potrivit art. 1 alin. 2 din lege , prin bunuri agricole care pot fi arendate intelegem terenurile cu destinatie agricola , animalele , constructiile de orice fel , masinile , utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole .

Contractul de arendare se incheie in forma scrisa , in atatea exemplare cate parti sunt , plus un exemplar care se depune la consiliul local , in a carui raza teritoriala se afla bunurile arendate , in termen de 15 zile de la data incheierii . Contractul se inregistreaza intr-un registru special , tinut de secretarul consiliului local .

Forma scrisa a contractului de arendare este o conditie de validitate - ad validitatem , intrucat , potrivit legii , sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local - art. 6 alin. 4 . Durata contractului de arendare se stabileste de catre parti.

Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor. Daca nu este reinnoit , contractul de arendare inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost incheiat . El poate inceta si inainte de implinirea termenului , prin acordul partilor .

Contractul de arendare va cuprinde :

partile contractante si domiciliul sau sediul acestora ,

obiectul contractului , complet si precis determinat .

Obiectul contractului trebuie sa cuprinda descrierea amanuntita a bunurilor agricole arendate , inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor .

obligatiile fiecarei parti , expres si complet mentionate,

durata arendarii ,

arenda , modalitatile si termenele de plata ale acesteia ,

raspunderea fiecarei parti .

Orice suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de catre proprietar, uzufructuar sau detinator legal se vor specifica separat in contract ;

alte clauze convenite de parti si permise de lege .

Contractele de arendare incheiate cu nerespectarea acestor conditii de fond si de

forma , sunt nule sau anulabile .

Legea interzice , de asemenea , subarendarea totala sau partiala si oficiile de

arendasi , dispunand ca orice act de subarendare este nul - art. 22 .

Partile contractului de arendare sunt :

proprietarul , uzufructuarul sau alt detinator de bunuri agricole , in calitate de arendator ,

arendasul.

Partile contractului de arendare trebuie sa indeplineasca conditii generale de a

contracta , ele trebuind sa aiba , in primul rand , capacitate juridica civila . Au capacitate juridica civila , persoanele fizice majore si persoanele juridice infiintate si inregistrate in mod legal.

Pentru a putea fi arendasi , legea stabileste si unele conditii speciale - art. 3 alin. 2 si 3 .

Partile contractului de arendare au urmatoarele obligatii principale :

1. arendatorul :

- sa predea bunurile arendate la termenul si in conditiile stabilite ,

- sa garanteze pe arendas de evictiunea totala sau partiala ,

- sa execute toate celelalte obligatii prevazute in contract .

2. arendasul :

- sa foloseasca bunurile arendate , ca un bun proprietar , in conditiile stabilite . El nu poate schimba categoria de folosinta a terenului decat cu acordul prealabil dat in scris de proprietar si in conditiile legii .

- sa mentina potentialul productiv al bunurilor arendate ,

- sa restituie la incetarea contractului , bunurile arendate ,

- sa plateasca arenda la termenele si in modalitatile stabilite ,

- sa execute toate obligatiile contractuale.

Impozitele si taxele datorate , potrivit legii , pentru bunurile agricole arendate , sunt in sarcina proprietarului , uzufructuarului sau detinatorului legal.

Partile contractului de arendare au si anumite drepturi , astfel .

1. Arendatorul , in calitate de proprietar sau posesor al bunului arendat , are

dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunul respectiv.

2. Arendasul are la randul sau , urmatoarele drepturi :

- arendasul persoana fizica are un drept de preemtiune , in cazul vanzarii terenurilor agricole arendate , situate in extravilan , care se exercita in conditiile legii .

- in calitate de producator agricol , arendasul beneficiaza de facilitatile de creditare si impozitare , prevazute de actele normative in vigoare .

- la incetarea contractului arendasului , I se poate recunoaste , prin hotarare judecatoreasca , un drept de retentie cu privire la contra pretentiile sale fata de arendator , izvorate din contract .

Arenda reprezinta pretul pe care arendasul il plateste in schimbul folosintei si exploatarii bunurilor agricole . Plata arendei se poate face potrivit intelegerii partilor contractante si se executa la termenele si la locul stabilite in contract.

In privinta raspunderii partilor contractante,legea prevede ca acestea pot stabili , prin contract , cazurile si limitele suportarii daunelor produse de calamitatile naturale .

De asemenea , ele pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora.

In lipsa de stipulatie contrara in contract , riscul pierii fortuite a recoltei ( grindina , inundatii ) este suportat de arendas . Daca contractul s-a incheiat pe un an si , inainte de a fi culeasa , a pierit cel putin jumatate din recolta ( in raport de o recolta mijlocie ) , arendasul are dreptul sa ceara o reducere proportionala din arenda .