EXPERTIZA CONTABILA  IN MATERIE PENALA

URMARIREA PENALA - ORGANELE DE CERCETARE PENALA

Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea lor in judecata.

Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de organele de cercetare penala, respectiv cele ale politiei precum si de catre organele specializate din structurile armatei, Ministerului Administratiei si Internelor, serviciilor de informatii.

Organul de urmarire penala in activitatea sa este obligat si in consecintǎ are urmatoarele atributii:

sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele in vederea justei solutionari a acesteia.

sa explice invinuitului sau inculpatului dupa caz si celorlalte parti antrenate in cauza drepturile lor procesuale.

sa stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii precum si o multitudine de alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.

In desfasurarea urmaririi penale, organul de cercetare penala dispune asupra actelor si masurilor procesuale prin emiterea de ordonante si prin rezolutii motivate.

Supravegherea actelor de urmarire penala se exercita de catre procurori, care in atributiile lor conduc si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe specializate (armata, M.I., S.R.I.).

Urmarirea penala se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror in urmatoarele infractiuni care pot face obiectul unor expertize contabile si anume:

a) subminarea economiei nationale care constǎ in fapta unei persoane de a se folosi in savarsirea infractiunii de o unitate de interes public ori de a impiedica activitatea normala a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala, ori a produs pagube importante economiei nationale.

b) compromiterea unor interese de stat care consta in distrugerea, alterarea ori ascunderea unui document sau inscris in care sunt stabilite drepturi ale statului roman in raport cu o putere straina, daca fapta este de natura a compromite interesele statului.

c) comunicarea de informatii false care consta in raspandirea prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false, ori de documente falsificate daca fapta este de natura sa aduca atingere sigurantei statului sau relatiilor internationale ale Romaniei.

d) divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului care constǎ in divulgarea unor documente sau a unor date care constituie secrete de stat ori a altor documente sau date de catre cel care le cunoaste datorita activitatii de serviciu dacǎ fapta este de natura sa puna in pericol siguranta statului.

e) neglijenta in pastrarea secretului de stat constǎ in neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce a fost clasat ca secret de stat precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

Acte de constatare intocmite de organele de control

Obligatia sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea infractiunilor si sa intocmeasca procese verbale despre imprejurarile concrete ale savarsirii acestora o au:

a) Organele inspectiilor de stat si ale unitatilor de interes public pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii;

b) Organele de control si cele de conducere ale administratiei publice pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de catre cei aflati in subordine ori sub controlul lor. Aceste organe au dreptul sa retina corpurile delicte, sa procedeze la evaluarea pagubelor si sa efectueze orice alte acte potrivit legilor de organizare si functionare ale acestor organisme.

Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult trei zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune in afara de cazul cand legea dispune altfel. In caz de infractiuni flagrante organul inspectiilor de stat si de control al administratiei publice au obligatia sa instiinteze de indata procurorul cu privire la faptuitor si sa remita acestuia lucrarile efectuate, insotite de mijloacele materiale de proba respectiv procesele verbale incheiate.

Supravegherea exercitata de procurori in activitatea de urmarire penala

In exercitarea supravegherii respectarii legii in activitatea de urmarire penala, procurorul vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita si orice infractor sa fie tras la raspundere penala. De asemenea vegheaza ca nici o persoana sa nu fie urmarita penal fara sa existe indicii temeinice ca a savarsit o fapta infractionala prevazuta de legea penala.

Procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala a politiei si a altor organe din structurile specializate si supravegheaza ca actele de cercetare penala sa se efectueze cu respectarea stricta a dispozitiilor legale.

Sesizarea organelor de urmarire penala

Organul de urmarire penala poate fi sesizat prin:

a) Plangere - care reprezinta incunostintarea scrisa facuta de o persoana sau de o unitate de interes public careia i s-a cauzat o vatamare a intereselor, prin infractiune. Plangerea trebuie sa cuprinda numele, calitatea si domiciliul petentului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si mijloacele de proba.

b) Denunt - reprezinta incunostintarea facuta de catre o persoana sau de catre o unitate de interes public despre savarsirea unei infractiuni. Denuntul scris se semneaza de denuntator, iar denuntul oral se consemneaza intr-un proces verbal de catre organul de cercetare in fata caruia a fost facut.

c) Cererea organului competent cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta se face in scris si se semneaza de catre organul de politie competent care este obligat sa instiinteze, de indata, pe procuror si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.

Persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste invinuit, atat timp cat nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.

Actiunea penala se pune in miscare de catre procurori prin ordonanta, care trebuie sa cuprinda:

data si locul intocmirii

numele, prenumele si calitatea celui care o intocmeste

cauza la care se refera

obiectul actului sau masurii procesuale

temeiul legal al acestuia

date cu privire la persoana inculpatului

fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a acesteia

semnatura celui care a intocmit ordonanta.

In cazurile in care actiunea penala a fost pusa in miscare, cercetarea penala se considera terminata. Organul de cercetare penala inainteaza procurorului dosarul cauzei insotit de un referat cu privire la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, persoana inculpatului si ultima incadrare juridica a faptei.

De asemenea referatul organului de cercetare penala mai cuprinde si alte date suplimentare referitoare la:

mijloacele materiale de proba si masurile luate pentru conservarea lor si indicarea locului in care se afla;

masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii luate in cursul cercetarii penale;

cheltuielile judiciare efectuate in timpul cercetarii cu expertizele tehnice, contabile si consultarea unor specialisti;

Dupa primirea dosarului, procurorul procedeaza la verificarea lucrarilor acestuia si se pronunta. Daca constata ca au fost respectate toate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa, cu probele aferente si legal administrate, procedeaza astfel:

cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta trebuie sa raspunda penal, da un rechizitoriu prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in judecata a inculpatului;

da ordonanta prin care:

a) claseaza, scoate de sub urmarirea penala sau inceteaza urmarirea penala, dupa caz, a inculpatului;

b) suspenda urmarirea penala atunci cand constata existenta unei cauze de suspendare a urmaririi.

Rechizitoriul de punere in  miscare a urmaririi penale cuprinde:

data si locul intocmirii;

numele, prenumele si calitatea celui care-l intocmeste;

cauza la care se refera;

obiectul actului sau masuri procesuale si temeiul legal al acestuia;

datele privitoare la persoana inculpatului;

fapta retinuta in sarcina inculpatului;

incadrarea juridica a faptei;

probele pe care se intemeiaza invinuirea;

masura preventiva luata si durata acesteia (inchisoarea);

dispozitia de trimitere in judecata;

numele si prenumele persoanelor care trebuiesc citate de instanta cu indicarea calitatii lor in proces si locul unde urmeaza sa fie citate.

In cazul cand urmarirea penala se efectueaza de procurori, rechizitoriul cuprinde si urmatoarele date suplimentare:

mijloacele materiale de proba, masurile de conservare luate si locul unde se afla;

masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii luate in cursul cercetarii penale;

cheltuielile judiciare efectuate in cursul urmaririi penale cu expertizele si cu specialistii in domeniu.

Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata carora i-au fost deferiti inculpatii pentru judecata si stabilirea pedepselor.