Economie Olanda

CAP. 1. PREZENTAREA GENERALA A TARII

1.1 Date geografice

Suprafata: 41.526 kmp, din care 24% sub nivelul marii.

Pozitionare: Olanda este un stat situat in Nord-Vestul Europei. Se invecineaza cu Belgia la Sud si Germania la Est. La Nord si la Vest, Olanda este marginita de Marea Nordului.

Numar locuitori: 16.5 milioane locuitori.

Densitatea: 388.9 loc./kmp

Denumire oficiala: Regatul Tarilor de Jos.

Capitala: Amsterdam (750 mii locuitori); Sediul guvernului, al parlamentului si resedinta regala: Haga (450 mii locuitori).

Resurse naturale: gaze naturale, petrol, carbune, saruri de potasiu.

1.2 Populatia, limba oficiala si religia

Populatia: Olanda are o populatie estimata la 16.491.852 mil loc (8 martie 2009). Este a 11 –a tara ca populatie din Europa si a 68-a in lume .Intre 1900 si 1950 populatia aproape sa dublat de la 5.1 mil loc la 11 mil.loc. Din 1950 populatia ac rescut de la 10 mil loc. la 15.9 mil loc. Speranta de viata este ridicata in Olanda 82 de ani pentru fetele nou nascute si 77 de ani pentru baietii noi-nascuti.

Limba oficiala: Neerlandeza. Limba frizona este cooficiala in regiunea Frizia. De asemenea, limbile idis, limburgheza, neersaxona, romani sunt oficial recunoscute si protejate conform Cartei Europene a Limbilor regionale sau minoritare.

Religia: Romano-catolica (36%); protestanta reformata (20%); neoreformata (8%)

1.3 Organizare politica si administrativa

Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala, cu sistem parlamentar bicameral (Camera inferioara: 150 membri alesi prin vot universal; Camera superioara: 75 membri alesi indirect de Consiliile celor 12 provincii).

Organizare administrativa: 12 provimcii (regiuni-judete).

Seful statului: Regina Beatrix, incoronata la 30 aprilie 1980.

1.4 Moneda nationala: Euro (din 2002)

1.5 Simboluri nationale

Imnul de stat: “ Wilhelmus van Nassouwe “ .

Drapelul Tarilor de Jos: este un tricolor orizontal format din culorile rosu, alb si albastru. A fost introdus in 1572, fiind unul din primele drapele tricolore si cel mai vechi tricolor in uz astazi. Drapelul Frantei a fost schimbat de la o asezare initial orizontala a benzilor, la o asezare verticala a benzilor, pentru a evita confuzia cu drapelul Tarilor de Jos. Incepand cu data de 19 februarie 1937, drapelul a devenit in mod oficial drapel de stat al Tarilor de Jos si al Regatului Tarilor de Jos.

Deviza: Je Maintiendrai!( din franceza Voi rezista! / Voi Mentine!).

Sarbatori oficiale: 30 Aprilie - ziua nationala (ziua incoronarii Reginei Beatrix, in 1980)

5 Mai - ziua eliberarii de sub ocupatia fascista.

CAP. 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DINAMICA MACROECONOMICA

I.    INDICATORI DEMOGRAFICI

►Numar de locuitori

►Densitatea populatiei

►Natalitatea

►Mortalitatea

Tabel nr.1 – Numar de locuitori

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Interpretare: Incepand cu anul 1960 se constata un trend ascendent al populatiei Olandei, aceasta crescand cu aproximativ 1 milion de locuitori la fiecare 10 ani. Din 1960 pana azi se observa o crestere a populatiei cu aproximativ 5 milioane locuitori, din 1990 aceasta devenind mai accentuata, fapt perceput si datorita imigratiei. In 2008 populatia Olandei era de 16.405.399 locuitori, adica 2.16% din populatia Europei, ocupand locul 11 printre tarile europene. In ceea ce priveste media UE 15, UE 25 si UE 27 se constata, la fel, un trend ascendent, insa mult mai pronuntat laUE 25 decat la celelalte doua. Numarul populatiei pentru UE 25 creste mult mai rapid, mai ales intre 1960-2000. Media UE 15 mentine un trend ascendent constant de aproximativ 1 milion locuitori la o perioada de 10 ani, iar media UE 27 prezinta o crestere moderata intre 1960-2000, dupa care se mentine relativ constanta.

Tabel nr. 2 – Densitatea populatiei (locuitori/km

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Interpretare: Incepand din anul 1990, observam o crestere constanta a densitatii populatiei, de la 440,5 loc/km la 483,8 loc/km in 2006, iar in 2008 s-a constatat o densitate medie de

Olanda ocupa in prezent locul 3 in Europa din punct de vedere al densitatii populatiei, dupa Malta si Slovenia. Comparativ cu media UE 15 si UE 27, densitatea Olandei este mai mare.

Tabel nr. 3 – Natalitatea (numarul de nascuti vii intr-un an)

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Natalitatea este un indicator demografic care masoara numarul nascutilor vii in cadrul unei colectivitati umane intr-o anumita perioada de timp stabilita (de regula un an de zile). Rata generala a natalitatii se calculeaza ca: , unde N reprezinta numarul nascutilor vii iar P efectivul populatiei.

Calcularea ratei generale a natalitatii este necesara pentru a masura frecventa nasterilor in raport cu populatia.

Interpretare: Perioada 1960 - 1990 reprezinta un trend descrescator in ceea ce priveste natalitatea, iar din anul 2000 acesta se imbunatateste. Insa din 2005 si pana azi revine la acelasi

trend descrescator, observandu-se si in ratele natalitatii de mai jos: de la 12,12‰ in 2000 la 10,53‰ in 2008. Din totalul de nasteri din UE 27 in 2007, Olanda are o contributie de 3,43%.

Sursa: https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?v=25&c=nl&l=en

Sursa: https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?v=25&c=nl&l=en

Tabel nr.4 – Mortalitatea (numarul de decese intr-un an )

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Mortalitatea reprezinta indicatorul demografic ce arata numarul de decese de pe un anumit teritoriu, intr-o perioada de timp determinata. Rata mortaliatii reprezinta indicele rezultat din raportarea numarului de decese dintr-o populatie, intr-o anumita perioada, la totalul populatiei respective, pe un anumit teritoriu.

Interpretare: Olanda inregistreaza un trend ascendent a numarului de decese din 1960 pana in 2000, iar in perioada 2000 -2008 unul descendent. Rata mortalitatii justifica aceste trenduri in graficele de mai jos: de la 8,72‰ in 2000 la 8,71‰ in 2008. Raportat la zona UE 27, in 2007, Olanda are 2,77% din total. Comparativ cu UE 15 si UE 27 ratele sunt mai mici si in scadere.

Sursa: https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?v=26&c=nl&l=en

Sursa: https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?v=26&c=nl&l=en

II. INDICATORII DINAMICII MACROECONOMICE = PIB-ul

►PIB-ul in preturi curente

►PIB-ul in preturi reale

►PIB-ul in paritatea puterii de cumparare

►PIB-ul in valori absolute

►PIB-ul pe locuitor

►Structura PIB-ului pe domenii economice

PIB-ul este principalul agregat macroeconomic al contabilitatii nationale, reprezentand suma valorii de piata a tuturor marfurilor si serviciilor destinate consumului final produse in toate ramurile economiei in interiorul unui stat in decurs de un an.

■ Metoda de productie:
PIB = VAB + IP + TV – SP

PIB PIB (pret de piata)

VAB = Valoarea adaugata bruta (pret de baza)
IP = Impozite pe produse
TV = Taxe vamale (drepturi asupra importurilor)
SP = Subventiile pe produse

■ Metoda cheltuielilor:
PIB= CF + FBCF + VS + (E – I

CF = Consumul final efectiv

FBCF = Formarea bruta de capital fix
VS = Variatia de stoc

E = Exporturile de bunuri si servicii
I = Importurile de bunuri si servicii

■ Metoda veniturilor:
PIB = R + EBE + AIP – ASP + IP+TV-SP

R = Remunerarea salariatilor
EBE = Excedentul brut de exploatare

AIP = Alte impozite pe productie
ASP = Alte subventii pe productie
IP = Impozite pe produse
TV = Taxe vamale
SP = Subventiile pe produse

Tabel nr.1 – PIB-ul in preturi curente ( milioane euro)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=teina010

Interpretare: Din tabel rezulta ca acest indicator a avut un trend ascendent, crescand in fiecare an cu aproximativ un milion euro, iar in comparatie cu UE 15 si UE 27 este mult mai mic, primele doua avand la fel, un trend ascendent.

Tabel nr. 2 – Volumul PIB –ului in preturile pietei ( milioane euro)

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Interpretare: Din totalul PIB al Uniunii Europene, Olanda are o contributie de 4.65% in 2009. Din 1980 si pana in 2000 se observa o crestere rapida, dublandu-se o data la 10 ani valoarea, pentru ca din 2000 pana in 2008 sa cunoasca tot un trend ascendent, dar de o mai mica intensitate.

Tabel nr.3– Schimbarea volumului PIB-ului in procente

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=teina011

Tabel nr.4 – PIB deflator

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=teina110

Tabel nr.5 – PIB nominal/cap de locuitor

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do

Interpretare: PIB-ul nominal/cap de locuitor prezinta un trend ascendent constant din 1980 pana in prezent, de la 9200 euro in 1980 la 35900 euro in prezent. Raportat la UE 15 si UE 27, PIB-ul pe cap de locuitor al Olandei este mai mare.

Tabel nr.6 – Rata de crestere PIB (%)

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_gdp_c&lang=en

Interpretare: Volumul PIB-ului a cunoscut o crestere importanta in perioada 1980 -2000, rata cea mai mare de crestere fiind in 1980 (5.3%). Din 1980 pana in 2008 se observa fluctuatii, de la 5.3% in 1980, la 4.1% in 2000,de la 2,4% in 2005, iar in 2008 creste la 2,9%. De asemenea, fluctuatii aemanatoare prezinta si UE 15 si UE 27. Comparativ cu aceasta rata de crestere PIB in Olanda in prezent este aproximativ egala.

Tabel nr.7 – PIB pe cap de locuitor in standarde ale puterii de cumparare (EU-27=100)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsieb010

Interpretare Se constata ca dupa anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitor in standarde ale puterii de cumparare a inregistrat o usoara scadere de la 134,3 la 129,2, pentru ca in perioada urmatoare sa cresca constant din 2005 pana in 2007, in 2008 se observa din nou o scadere a PIB-ului. In comparatie cu UE 15 si UE 27, PIB-ul Olandei a inregistrat valori superioare in fiecare an.

Tabel nr.8 – Structura PIB-ului pe domenii

Interpretare: PIBul Olandei prezinta procentul cel mai mare pentru domeniul servicii, adica 73,6%, in timp ce domeniul industrial are 24,4% , fiind urmat de agricultura cu numai 2%.

III. DINAMICA INFLATIEI

Inflatia este un fenomen de dezechilibrare structurala a mecanismului economic, monetar si financiar reflectand existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economice. Consecinte sunt cresterea preturilor si scaderea simultana a puterii de cumparere a banilor. Unul din obiectivele esentiale ale politicii economice este, in cazul majoritatii statelor contemporane, combaterea sau macar limitarea inflatiei.

Astfel, pe piata bunurilor economice, daca cererea depaseste oferta existenta, ajungandu-se la cresteri generale de pret, starea de dezechilibru are caracter inflationist. In cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea, inflatia a devenit un fenomen aproape permanent, cu deosebiri de intensitate si amploare.

Tabel nr. 1- Evolutia ratei inflatiei (masurata prin indicele preturilor de consum), in perioada 1999 – 2008 (%)

Sursa: Eurostat

https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=0&language=en

Interpretare: Rata inflatiei in perioada 1999-2008 a cunoscut diferite valori. In 1999-2001 se observa o crestere considerabila de la 2,0% pana la 5,1%, dupa aceasta perioada rata inflatie scade de la 3,9% la 1,6%. Exceptand perioada 2003 si 2008 cand inflatia inregistra valoarea de 2,2. Comparativ cu UE 15 si UE 27 rata inflatiei a inregistrat valori mai mari in 1999-2001, dupa 2001 Olanda inregistreaza valori mai scazute.

IV. INDICATORI DE OCUPARE A FORTEI DE MUNCA

►Rata somajului

►Rata ocuparii fortei de munca

►Rata ocuparii pe domenii

►Productivitatea

Tabel nr. 1 – Rata somajului

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_rt_a&lang=en

Interpretare: Rata somajului prezinta in Olanda un trend descendent, observandu-se fluctuatii majore intre 1983 si restul anilor , astfel incat aceasta scade simtitor de la un prag de 9,2 in 1983 la 8,8 in 1990 si 2,8 in 2000, pentru ca mai apoi sa cresca la 4,7 in 2005. Din 2006 scade vizibil : 2,9 in 2006, 3,2 in 2007 si 2,8 in 2008. Comparativ cu media UE15 si UE 27 , se constata ca rata somajului in Olanda este mai mica , mediile UE fiind relativ constante si descrescande.

Tabel nr. 2 - Rata somajului pe lunga durata (%)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc070

Interpretare: Rata somajului de lunga durata este in continua scadere in perioada 2001-2003 de la 0,6% la 1,0 %, dupa aceasta perioada se inregistreaza o usoara crestere cu pana la 1,9 % in 2005 si o scadere in 2007 la 1,3%. Comparativ cu UE15 si UE27 valorile indicatorului sunt mai reduse.

Tabel nr. 3 – Rata somajului pe sexe

SEX FEMININ

SEX MASCULIN

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=une_rt_a&lang=en

Interpretare: Pentru populatia de sex feminin se constata ca rata somajului este mai ridicata decat pentru cea de sex masculin, ambele insa prezentand un trend descrescator semnificativ din 1080 pana in 2008. Se observa si fluctuatii in ambele tabele: in anul 2005 rata somajului crescand destul de mult fata de perioada anterioara pentru ambele sexe, pentru ca mai apoi sa scada din nou . Comparativ cu UE 15 si UE 27, rata somajului in Olanda este mult mai mica , media UE fiind pe un trend aproximativ constant, descendent pentru barbati si cu fluctuati pentru populatia de sex feminin.

Tabel nr. 4 – Rata ocuparii fortei de munca (%)- varsta intre 15-64 ani

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsi_emp_a&lang=en

Intrepretare: Rata de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani a crescut de la 72,9 % la 76,0 %din 2000 pana in 2007. Comparand aceste date cu media UE 15 si UE 27 este vizibil ca indicatorul are valori mai mari in Olanda.

Tabel nr.5– Rata ocuparii fortei de munca pe domenii

SERVICII

INDUSTRIE

AGRIGULTURA

Sursa https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=lfsi_grt_a&lang=en

Interpretare:

Rata ocuparii fortei de munca in domeniul serviciilor are un trend ascendent continuu de la 71,9% in 1992 la 80,1% in 2007. Comparativ cu rata de ocupare in UE, industria are in Olanda o rata e ocupare mai mare cu 11 procente.

Rata ocuparii fortei de munca in industrie are un trend descendent, de la 23,7% in 1992 la 16% in 2007. Fata de media UE, Olanda prezinta o diferenta semnificativa, fiind mult mai redusa.

Rata ocuparii fortei de munca in agricultura se plaseaza pe un trend descendent din 1992 pana in 2007, scazand de la 4,4% la 3,4%, din 2005 pana in 2007 scazand in fiecare an cu 0,1 procente. Comparand cu media UE se observa o diferenta mare , rata Olandei fiind aproximativ jumatate din cea a UE.

Tabel nr. 6 – Productivitatea muncii pe salariat (EU-27=100)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsieb030

Interpretare : Se observa o scadere in 2004, mai apoi inregistrandu-se o crestere constanta a productivitatii muncii pe salariat din 2005 pana in 2007. comparativ cu UE 15 si UE 27 valorile sunt mai ridicate .

V. INVESTITIILE

Investitiile de capital

Investitia straina directa poate fi definita ca fiind o relatie investitionala de durata, intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta si care implica, de regula exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit.

Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici: agentul economic emitent si agentul economic receptor al investitie. Astfel, exista doua tipuri de investitii internationale – directe si de portofoliu – care se refera la raportul ce se stabileste intre emitent si receptor.

Fluxurile de investitii straine directe (ISD) se constituie in resurse financiare dirijate spre o anume localizare investitionala internationala, care permite firmei emintente / entitatii emitente sa dezvolte operatiuni asupra carora detine puterea de decizie si control.

Nivelul de dezvoltare economica a tarii precum si evolutia acesteia, masurate prin valoarea PIB si modificarile anuale ale evolutiei influenteaza in mod direct, atat oferta de capital investitional cat si gradul de atractivitate a potentialelor economii-gazda. Sunt doua impacte majore ale investitiilor straine directe:

- Asupra PIB-ului (investitiile straine directe contribuie la cresterea clara a PIB);

- Asupra restructurarii intreprinderilor nationale.

Fenomenul de concentrare la nivelul statelor dezvoltate este una din principalele caracteristici ale fluxurilor de ISD in prezent. 97% din totalul capitalului care a imbracat forma ISD in deceniul trecut si la inceputul celui prezent isi are originea in tarile dezvoltate.

Tabel nr. 1 - Investitii straine directe in Olanda (x 1 mil. Euro)

Sursa: Eurostat (https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bop_fdi_pos&lang=en)

Interpretare: Conform datelor prezentate in tabel se observa faptul ca investitiile straine directe din UE in Olanda au crescut in mod constant in perioada 1995-2007, doar cu usoare scaderi in 2003 si 2005. In prezent investitiile straine directe ce se indreapta dinspre UE catre Olanda au valorile cele mai mari

Tabel nr.2 -Investitii ale intreprinderilor (% din PIB)

Sursa: Eurostat

Interpretare: Ca procent din PIB, investitiile intreprinderilor din Olanda inregistreaza o scadere din anul 1999 pana in anul 2005 de la 19,9% la 15,9%, ca apoi sa creasca pana la 16,6% in 2007. Fata de media UE 27 si UE 25, procentul de investitii ale intreprinderilor din Olanda are o valoare inferioara.

Formare bruta a capitalului se refera pe de o parte la formarea bruta a capitalului fix, iar pe de alta parte modificarea stocului de mijloace materiale. In formarea bruta a capitalului fix se includ:

a. bunurile durabile noi cumparate de pe piata pentru a fi utilizate in procesele de productie pe o perioada mai mare de 1 an;

b. bunurile si serviciile incorporate in mijloacele fixe existente pentru a le marii durata de viata, capacitatea de productie, performantele tehnice (valoarea reparatiilor capitale).

c. valoarea bunurilor si serviciilor incorporate in terenuri.

Formarea bruta de capital fix la nivelul unei regiuni sau unei tari consta in diferenta neta dintre achizitiile si dispunerile de active fixe facute de rezidentii acelei regiuni sau tari.

Pentru a putea analiza comparativ doua regiuni sau doua tari indicatorul cel mai relevant este raportul intre formarea bruta de capital fix si PIB. Cu cat raportul dintre formarea bruta de capital si PIB este mai mare, cu atat esta mai atractiva acea regiune sau acea tara pentru investitii. Un nivel de investitii mai ridicat duce implicit , pe termen mediu si lung, la o crestere a economiei regionale sau nationale, la un nivel de trai ridicat, la formarea de noi locuri de munca, etc.

Tabel nr. 3- Formarea bruta de capital fix (x 1 mil. Euro)

Sursa: Eurostat (https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=nama_gdp_k&lang=en)

Interpretare: Se observa o crestere constanta a capitalului fix al Olandei de la 27.474.600.000 Euro in 1980, pana la 119.467.000.000 Euro in 2008. Pentru 2009 se preconozeaza o scadere a capitalului fix. Din capitalul fix al UE, Olanda detine un procentaj de aproximativ 4 %.

VI.   INDICATORII DE COMERT EXTERIOR

►Fluxurile de import

►Fluxurile de export

►Structura pe tari la import

►Structura pe tari la export

Tabel nr. 17 – Importuri din UE (milioane euro)

Sursa https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=bop_fdi_pos&lang=en

Interpretare: Importurile olandeze din UE au crescut constant din 1995 pana in 2007, de la 76.89 milioane euro in 1995 la 180.16 milioane in 2007.

Tabel nr. 18 – Exporturi din Olanda in UE ( milioane euro)

Sursa: https://nui.epp.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?dataset=ext_lt_intratrd&lang=en

Interpretare: Exporturile oalndeze in UE se situeaza pe un trend asecendent din 1995 pana in 2007, de la 111.91 milioane euro in 1995 la 313.78 milioane euro in 2007.

Structura importurilor pe tari Structura exporturilor pe tari

Anul 2007 : Germania 17.7%  Anul 2007 : Germania 24.4%

China 10.5% Belgia 13.6%

Belgia 9.3% Marea Britanie 9.1%

SUA 7.3% Franta 8.5%

Marea Britanie 5.8% Italia 5.1%

Rusia 5.1% SUA 4.3%

Franta 4.4%

Sursa : https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/nl.html

CAP. 3. ANALIZA INDICATORILOR DE CONVERGENTA NOMINALA

Procesul de integrare europeana impune realizarea convergentei nu numai pe axa institutionala si pe axa economiei reale , ci si pe cea nominala. Convergenta nominala este un proces multilateral prin armonizarea treptata, intr-un grad relativ ridicat, a institutiilor si politicilor nationale ale tarilor membre cu cele ale UE, in sfera monetara si financiara.

Fazele convergentei nominale sunt: faza de preaderare la UE (dureaza pana la aderarea la UE) si faza de postaderare (se intinde de la aderarea oficiala la UE si pana la intrarea tarii in zona euro).

In evolutia sa, integrarea europeana a parcurs mai multe etape: zona de liber schimb, uniune vamala, piata comuna, piata unica interne (UE), uniune economica si monetara (UEM), si ca ultim stadiu integrare economica completa.

Indicatorii de convergenta nominala sunt ratele privind inflatia, deficitul bugetar, imprumutul public, rata de schimb.

Criteriile de convergenta nominala stipulate de Tratatul de la Maastricht

- Stabilitatea preturilor ( Rata medie a inflatiei inregistrata in cursul unei perioade de un an inainte de accesul in zona euro sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflatiei a trei state membre cu cele mai bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor ).

- O pozitie fiscala sustenabila ( Deficitul bugetar sa fie sub 3 % din PIB. Datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB ).

- Stabilitatea cursului de schimb ( Respectarea benzilor normale de fluctuatie de ± 15% prevazute de mecanismul ratei de schimb cel putin in cursul ultimilor 2 ani inainte de accesul tarii in UEM si inexistenta unor actiuni de devalorizare a monedei nationale in raport cu euro, in cursul aceleiasi perioade ).

- O rata scazuta a dobanzii pe termen lung (Realizarea unui nivel al ratelor dobanzilor pe termen lung care sa nu depaseasca cu maximum 2 puncte procentuale media dobanzilor din cele trei tari cu cele mai mici dobanzi ).

Olanda face parte din Uniunea Europeana inca de la infiintarea acesteia, fiind membru fondator, inclusiv si din Uniunea Economica si Monetara (UEM). Este unul din cele sase state europene (Germania, Franta, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) semnatare ale Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului - CECO (Paris, 18 aprilie 1951), al Tratatului de infiintare a Comunitatii Europene pentru Energie Atomica - EURATOM (Bruxelles, 17 aprilie 1957) si al Tratatului de infiintare a Comunitatii Economice Europene - CEE (Roma, 25 mai 1957).

I. RATA INFLATIEI

Evolutia ratei inflatiei este prezentata in tabelul de mai jos. De asemanea de mentionat este faptul ca rata inflatiei in cursul unei perioade de un an inainte de accesul in zona euro nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale rata inflatiei a trei state membre cu cele mai bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor.

Interpretare: Din graficul reprezentat mai sus putem observa faptul ca rata inflatiei in Olanda inregistreaza cresteri cu pana la 3,9% in 2002, dupa aceasta perioada rata inflatie cunoaste descresteri si cresteri de la un an la altul, dar nu atat de drastic. Astfel Olanda incearca sa respecte criteriile de convergenta nominal stabilite de Tratatul de la Maastricht.

II. DEFICITUL BUGETAR (procente in PIB)

Un deficit bugetar apare atunci cand cheltuielile unei entitati (un guvern) depasesc incasarile. Opusul deficitului bugetar este excedentul bugetar. In principiu, un deficit este o crestere a datoriilor guvernamentale. Modalitatea corecta de a masura deficitul este de a calcula in termeni reali ceea ce guvernul datoreaza la inceputul si sfarsitul anului, si de a lua in calcul diferenta ca deficitul acelui an. Deficitul poate fi: - deficit bugetar, adica suma cu care cheltuielile bugetare depasesc veniturile bugetului, - deficit al balantei comerciale (sold pasiv), atunci cand valoarea importului depaseste pe cea a exportului, - deficit al balantei de plati (sold pasiv), atunci cand platile depasesc incasarile valutare in relatiile unei tari cu celelalte la un moment dat.

Deficitul bugetar trebuie sa fie sub 3 % din PIB, conform Tratatului de la Maastricht.

Tabel nr. 1. Deficitul bugetar raportat la PIB (% din PIB)

Sursa: Eurostat (eurostat.ec.europa.eu/tgm/table)

Interpretare: In perioada 1999- 2000 Olanda nu a inregistra un deficit bugetar ci dimpotriva un extedent, avand venituri mai mari decat cheltuieli. Din 2001 se observa o crestere a deficitului public de la – 0,2% in 2001 la – 3,1% in 2003, dupa aceasta perioada cheltuiala publica incepe sa scada la – 1,7% in 2004 si la – 0,35 in 2005. In 2006 si 2007 olanda inregistreaza din nou un excedent bugetar. Astfel Olanda respecta criteriul de convergenta nominal stipulate in Tratatul de la Maastricht.

III. DATORIA PUBLICA (procente in PIB)

Pe masura evolutiei lor si sub constrangerea a numeroase necesitati economico-sociale, statele si-au asumat sarcini si atributii din ce in ce mai ample si complexe, care au generat o crestere apreciabila a volumului resurselor banesti necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice impuse de realizarea acestor sarcini si atributii

Datorie publica este datoria pe care o are statul fata de terti, precum persoane private, persoane juridice, banci, intreprinderi, din tara sau din strainatate, care au cumparat obligatiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale statului

Datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, conform prevederilor Tratatului de la Maastricht.

Tabel nr. 2 -Datoria publica raportata la PIB (% din PIB)

Sursa: Eurostat (eurostat.ec.europa.eu/tgm/table)

Interpretare: Ca procentaj din produsul intern brut al Olandei, datoria publica a fost intr-o continua scadere din 1999 pana in 2002, de la 61,1% la 50,5%, dupa aceasta perioada s-a inregistrat o usoara crestere de la 52,0% la 52,4% in 2003 si 2004, din 2005 putem vorbi din nou de o scadere a datoriei bublice pana la 47,7% in 2008.

Din tabel putem observa faptul ca Olanda indeplineste criteriul de convergenta nominala, datoria publica a tarii nu depaseste pragul de 60% din PIB, cu exceptia anului 1999.

IV. RATA DOBINZILOR PE TERMEN LUNG (procente pe an)

Cota procentuala ce se aplica de catre banci la creditele acordate si se incaseaza de catre acestea la datele convenite prin contractele de credit sau la disponibilitatile care sunt pastrate in conturi bancare aceasta este rata dobanzii pe termen lung. Marimea ratei dobanzii este data de cererea si oferta de resurse pe piata bancara, taxa oficiala a scontului, puterea economica a unui stat, rata inflatiei, politica adoptata de fiecare banca in parte. Conform Tratatului de la Maastricht tara membra trebuie sa practice a rata.

Tabel nr.3 - Rata dobanzii pe termen lung

Sursa: Eurostat (https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tec00036)

Interpretare: Dupa cum putem observa si in tabelu de mai sus rata dobanzii pe termen lung in Olanda a inregistrat o crestere in perioada 1999-2002, de la 4,63% la 4,89%, insa dupa aceasta perioada se observa o scadere a ratei dobanzii pana la 3,37 in 2005, din 2006 se inregistreaza din nou cresteri ale ratei pana la 4,28 in 2008.

V. CURSUL DE SCHIMB FATA DE EURO

Rata de schimb: pana in 2002, in Olanda ca moneda s-a folosit gulden-ul olandez, dupa aceasta data moneda tarii a fost inlocuita definitiv cu euro. Valoarea euro pentru vechea moneda este urmatoarea: 1 eur = 2,20371 guldeni olandezi (NLG - Olanda).

CAP. 4. ANALIZA SISTEMULUI DE INDICATORI STRUCTURALI

Consiliul European de la Lisabona (2000) a fixat drept principal obiectiv devenirea Uniunii Europene, pana in 2010, drept „ cea mai competitiva si dinamica economie, bazata pe cunoastere, din lume”. De asemanea, Strategia de la Lisabona a stabilit ca, pana in 2010, UE sa atinga cinci obiective:

Ocuparea sa atinga nivelul de 70%, ceea ce inseamna ca 70% din populatia cuprinsa intre 15 si 64 de ani sa beneficieze de o slujba.

Cresterea nivelului de educatie al populatiei, incurajarea formarii profesionale continue si cresterea numarului de absolventi ai invatamantului superior in matematica, stiinta si tehnologie.

Reducerea impedimentelor pentru comertul cu servicii, in special prin adoptarea principiului tarii de origine (circulatia serviciilor).

. Reducerea birocratiei (timpul si costurile suportate de firme in contractul cu administratia).

Cresterea cheltuielilor pentru CD&I ( sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare ), la 3% din PIB-ul fiecarei tari membre.

In Strategia de la Lisabona reinnoita ( 2005 ), CE a propus concentrarea eforturilor pe obtinerea unei puternice cresteri econimice pe termen lung, alaturi de crearea de locuri de munca mai multe si mai bine platite. Au fost stabilite actiuni in scopul cresterii economice si competitivitatii, precum si pentru ca Europa sa devina un loc mai atractiv pentru investitii si forta de munca.

Indicatorii nominali sunt:

PIB pe cap de locuitor in SPC - Produsul intern brut (PIB) exprimat in Standarde ale Puterii

de cumparare (SPC) (EU-27=100);

Productivitatea muncii pe salariat - PIB exprimat in Standarde ale Puterii de cumparare

(SPC) pe salariat in UE-27 (UE-27=100) ;

Rata de ocupare a fortei de munca - Salariatii cu varsta intre 15-64 de ani ca procentaj din

populatia totala din aceeasi grupa de varsta;

4. Rata de ocupare a fortei de munca pentru lucratorii mai in varsta - Salariatii cu varsta

intre 55-64 de ani ca procentaj din populatia totala din aceeasi grupa de varsta;

5. Cheltuieli interne brute de C&D (CBCD) - Cheltuieli interne brute de Cercetare &

Dezvoltare ca si procentaj din PIB;

Nivelul de studii in randul tinerilor - Procentaj al populatiei cu varsta intre 20 si 24 de ani

care au absolvit cel putin invatamantul liceal;

Nivele de preturi comparative - Nivele de preturi comparative pentru consumul final al

gospodariilor, inclusiv taxele indirecte;

Investitii ale intreprinderilor - Formarea bruta de capital fix de catre sectorul privat ca procentaj

din PIB;

Rata riscului de saracie dupa transferurile sociale - Procentul de persoane cu un venit disponibil sub pragul riscului de saracie, care este fixat la 60% din venitul national median disponibil;

Dispersia ratelor regionale de ocupare a fortei de munca - Coeficientul de variatie al ratelor de ocupare a fortei de munca intre regiuni (NUTS nivel 2) in interiorul statelor;

11. Rata somajului de lunga durata - Somerii de lunga durata (12 luni sau mai mult) ca procentaj din populatia activa totala;

12. Totalitatea emisiilor de gaze cu efect de sera - Indice pentru emisii de gaze cu efect de sera si obiective in conformitate cu Protocolul de la Kyoto / Decizia Consiliului UE pentru 2008-2012;

13. Intensitatea energetica a economiei - Consumul intern brut de energie impartit la PIB (in preturi constante, 1995=100), masurat in kilograme de echivalent petrol la 1000 Euro;

Volumul transportului de marfurirelativ la PIB - Indicele pentru transportul intern de marfuri relativ la PIB, masurat in tone-km / PIB;

Tabel nr.1 – PIB pe cap de locuitor in standarde ale puterii de cumparare (EU-27=100)

Sursa: : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsieb010

Interpretare : Se constata ca dupa anul 2000 PIB-ul pe cap de locuitor in standarde ale puterii de cumparare a inregistrat o usoara scadere de la 134,3 la 129,2, pentru ca in perioada urmatoare sa cresca constant din 2005 pana in 2007, in 2008 se observa din nou o scadere a PIB-ului. In comparatie cu UE 15 si UE 27, PIB-ul Olandei a inregistrat valori superioare in fiecare an.

Tabel nr.2 – Productivitatea muncii pe salariat (EU-27=100)

Sursa: : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsieb030

Interpretare : Se observa o scadere in 2004, mai apoi inregistrandu-se o crestere constanta a productivitatii muncii pe salariat din 2005 pana in 2007. comparativ cu UE 15 si UE 27 valorile sunt mai ridicate .

Tabel nr.3 – Rata ocuparii fortei de munca (%)- varsta intre 15-64 ani

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiem010

Interpretare: Rata de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani a crescut de la 72,9 % la 76,0 %din 2000 pana in 2007. Comparand aceste date cu media UE 15 si UE 27 este vizibil ca indicatorul are valori mai mari in Olanda.

Tabel nr.4 – Rata ocuparii fortei de munca (%)- varsta intre 55-64ani

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiem020

Interpretare: Rata ocuparii fortei de munca a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 55-64 ani a crescut de la 39,6 % la 50,9% in perioada 2000-2007. analizand in comparatie cu UE 15 si UE 27 observam faptul ca Olanda inregistreaza in fiecare an valori mai mari, astfel incercand sa atinga unul din obiectivele Tratatului de la Lisabona - cel de ocupare a fortei de munca.

Tabel nr.5 –Cheltuieli interne brute de cercetare si dezvoltare (% din PIB)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiir020

Interpretare: Ca procent din PIB cheltuielile interne brute de cercetare si dezvoltare inregistreaza usoare scaderi de la 1,80% la 1,70% in perioada 2001 -2007. Comparativ cu media UE15 si UE 27 aceste cheltuieli sunt mai mici. din acest punct de vedere, Olanda nu indeplineste unul dintre obiectivele Tratatului de la Lisabona, acela de crestere a cheltuielilor pentru sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare, la 3% din PIB-ul fiecarei tari membre.

Tabel nr.6 - Nivelul de studii in randul tinerilor – pers. cu varsta intre 20 – 24 ani (%)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsiir110

Interpretare: Nivelul de studii in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 20-24 ani inregistreaza un trend ascendent de la 72,7 % pana la 76,2% in perioada 2001-2007. Comparativ cu UE 15 si UE 27 nivelul de studii este mai redus in fiecare an. conform unuia dintre obiectivele Tratatului de la Lisabona, acela de crestere a educatiei a populatiei, Olanda indeplineste acest obiectiv.

Tabel nr.7 - Niveluri de preturi comparative (UE-27=100)

Sursa :https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsier010

Interpretare: nivelul de preturi comparative a crescut in perioada 2001-2003 de la 102, 9 la 107,8, dupa aceasta perioada indicatorul inregistrand o scadere. comparativ cu media UE15 si UE27 nivelul de preturi comparative este mai mare in fiecare an.

Tabel nr.8 - Investitii ale intreprinderilor (% din PIB)

Sursa : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsier140

Interpretare: Investitiile intreprinderilor ca procent din PIB inregistreaza o scadere din 2001 pana in 2005, de la 17,9 % la 15,9%, dupa aceasta perioada observandu-se o usoara crestere cu pana la 16, 6% in 2007. comparativ cu media UE 15 si UE 27 investitiile intreprinderilor olandeze au o valoare mai redusa.

Tabel nr.9 - Rata riscului de saracie dupa transferurile sociale (%)

Sursa : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc030

Interpretare: Rata riscului de saracie dupa transferurile sociale se mentine constanta la valoarea de 11% in anii 2001 si 2005, existand o variatie superioara in 2003 de 12% si in 2007 de 10 %. in comparatie cu UE 15 si UE 27 rata riscului de saracie este inferioara.

Tabel nr.10 - Rata somajului pe lunga durata (%)

Sursa : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc070

Interpretare: Rata somajului de lunga durata este in continua scadere in perioada 2001-2003 de la 0,6% la 1,0 %, dupa aceasta perioada se inregistreaza o usoara crestere cu pana la 1,9 % in 2005 si o scadere in 2007 la 1,3%. Comparativ cu UE15 si UE27 valorile indicatorului sunt mai reduse.

Tabel nr.11 - Dispersia ratelor regionale de ocupare a fortei de munca

Sursa :https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsisc050

Interpretare: Variatia ratelor regionale de ocupare a fortei de munca in Olanda s-a mentinut la valoare de 2,3% din 2001 pana in 2003, in urmatorii ani inregistrandu-se o scadere cu pana la 2,0% in 2005 si o crestere cu pana la 2,2% in 20007. Comparativ cu UE15 SI UE 25 observam ca acest coeficient de variatie a ratelor a fost mereu superior.

Tabel nr.12 - Totalitatea emisiilor de gaze cu efect de sera (in echivalent CO2)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsien010

Interpretare: In perioada 2001-2007 totalitatea emisiilor de gaze cu efect de sera este intr-o continua descrestere de la 101,1 la 94,0, exceptie facand 2003 cand se inregistra o usoara crestere de 101,5. Comparativ cu UE 15 si UE 27 emisiile de gaze cu efect de sera sunt mai ridicate.

Tabel nr.13 - Intensitatea energetica a economiei (kg de echivalent petrol la 1000 euro)

Sursa : https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsien020

Interpretare: intensitatea energetica a economiei a inregistrat o crestere de la 198 , 59 la 204,77, in 2005 scazand la 198,70. comparativ cu UE15 si UE 27 indicatorul are un nivel inferior.

Tabel nr.14 - Volumul transportului de marfuri relativ la PIB (tone-km/PIB)

Sursa: https://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&plugin=1&language=en&pcode=tsien060

Interpretare: Nivelul volumului transportului de marfuri relativ la PIB a scazut de la 97,4 la 96,2 in periaoada 2001-2003 dupa aceasta perioada inreg o crestere cu pana la 98,1 in 20005 si din nou o scadere la 88,0 in 2007.

BIBLIOGRAFIE :

Carti

1. Gamblin, Economia lumii 2004, Editura Stiintelor Sociale si Politice, Bucuresti, 2004, pag.

2. Luciana Alexandra Ghica, Enciclopedia Uniunii Europene, Editura Meronia, Bucuresti, 2006, pag.

3. Kimmo Kiljunen, Statele lumii si drapelele nationale, Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 2001

4. Ion Nita, Economia tarilor membre ale uniunii europene, Editura Lumina LEX, Bucuresti, 2007, pag.

5. Routledge , Economies of the world, Gutenberg Press, Tarxien, Malta, 2005, pag.

Site-uri

https://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal - site-ul portalului Uniunii Europene

https://www.worldbank.org/ - site-ul Bancii Mondiale

https://www.indexmundi.com    - site ce contine diverse statistici ale tarilor

https://ro.wikipedia.org

www.nationmaster.com

https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/mt.html