Evolutii ale sistemului bancar in contextul crizei globale. Observatii generale.

Evolutii ale sistemului bancar in contextul crizei globale. Observatii generale.

1. Contextul Statelor Unite ale Americii

Sprijinirea spiritului antreprenorial este in evident esentiala pentru sanatatea economica a regiunilor si natiunilor, fiind sursa de prosperitate economica durabila pentru natiuni, societatilor, corporatiilor regiuni si persoane fizice. Dar intr-o lume in care spiritul antreprenorial este merge, in principiu, mana in mana cu o piata bancara suprasaturata, care a inceput prabusirea, in 2008, si este inca suferinda chiar si acum, in iulie 2009 putem observa o abordare antreprenoriala a bancilor, in incercarea lor disperata de a ridica banca lor valoarea initiala, aceea de a fi indispensabila, si nu necesara.

Desi primele semne mari ale problemei au aparut in mijlocul anului 2007, anul 2008 a fost cel in care criza financiare a devenit cu adevarat globala, creand porbleme in economiile din Statele Unite, Europa si Japonia, ducandu-le intr-o recesiune simultana pentru prima data dupa al doilea razboi mondial, introducand termeni ca si 'criza creditelor',  "stimulare fiscala' , si mai ales, "subprima", in limbajul dew zi cu zi.

Cuvinetele lui George W. Bush , 'Putem furniza un antidot pentru a mentine o economie puternica fundamental sanatoasa, care va ajuta sectoarele economice care trec prin ajustari, cum ar fi piata imobiliara, pentru a nu influenta negativ alte parti ale economiei', au reusit sa dea ceva incredere, desi inca din ianuarie 2008, autoritatile americane au recunoscut ca economia americana are nevoie de o diagnoza. Dar, pentru tarile din intreaga lume si mai ales pentru Statele Unite, aceasta ajustare a pietei imobiliare ar avea, intr-adevar, efecte extraordinar de adverse (Radio Europa Libera, 09 iulie 2009).

Segmentul de subprime a fost inevident punctul de pornire al crizei. Mult prea multe familii au luat imprumuturi de start, dincolo de ceea ce si-ar putea permite sa plateasca inapoi. Implicit cele mai multe dintre ele au condus la ruinarea creditorilor, bancile anuntand pierderi uriase privind valorile mobiliare complexe legate de aceste credite ipotecare de subprima. Ca un efect scontat, acest lucru a determinat bancile sa devena mai reticente cu privire la imprumuturile acordate intreprinderilor sau altor banci.

Astfel, aerul de recesiune s-a resimtit este tot odata ce imprumuturile erau asa o problema, atat pentru mediul de afaceri, ca si pentru persoane fizice. Intrebarea era cat de grava va fi criza, si cat de mult va afecta Statele Unite. Prin martie, criza de subprima a avut primul sau incident. Una dintre cele mai mari firme de pe Wall Street, Bear Stearns, a fost preluata de rivalul sau, JP Morgan Chase, pentru o fractiune din valoarea sa anterioara. Iulie a fost inca o luna de varf. Acesta a adus caderea IndyMac, unul dintre cei mai mari creditori ipotecari din SUA. Acesta a fost, de asemenea, luna a 147 doalri per un baril, pretul petrolului si un nivel record de 1.60 dolari pentru o moneda euro (Washington Post, 14 august, 2008).

In septembrie, secretarul trezoreriei SUA, Henry Paulson, a anuntat ca guvernul va salva doi creditori impotecari uriasi, Fannie Mae si Freddie Mac, spunand ca companiile "sunt atat de extinse si atat de inradacinate in sistemul nostru financiar ca o defectiune a oricaruia dintre ele ar provoca mari turbulente pe pietele financiare". In cadrul aceleasi luni, faimoasa banca de investitii Lehman Brothers, s-a prabusit si Merrill Lynch a fost, de asemenea, preluata de o alta banca. In cateva zile, Federal Reserve a anuntat un imprumut de urgenta de ordinul miliardelor de dolari pentru a salva gigantul de asigurari AIG. Intre timp , primele interventii s-au clasat in jurul a 700 de miliare de dolari, plan guvernamental de preluare a datoriilor din strafundurile profunde ale crizei.

Multi specialisti a spus ca a fost o greseala pentru autoritatile SUA sa lase Lehman Brothers in soarta esecului. Decizia a pus rapid in miscare o reactie in lant care pune sistemul financiar, folosind cuvintele finantatorului Statelor Unite, George Soros, in 'stop cardiac'. Esecul companiei de a dus la inrobirea pietei atat de importante in' hartii comerciale', adica datoriile pe termen scurt emise de intreprinderi de a strange numerar pentru cheltuieli, cum ar fi salarile lunare. O parte imensa din datoria emisa de Lehman Brothers a devenit peste noapte fara valoare, si fondurile de piata monetara au incetat sa cumpere hartie comerciala.

Oricare ar fi cauzele, criza economica a crescut tot mai mare in campania prezidentiale din SUA, si nu ultima instanta pentru ca, in mod evident, se revarsa peste alte sectoare, de la bancare, la aeriene, sau de fabricatie, toate fiind nevoite sa taie mii de locuri de munca. Pana in decembrie, s-a confirmat ca economia Statelor Unite a fost in recesiune tot anul. Reducerile de pana atunci au avut un efect limitat in stimularea de creditare, fapt ce a determinat Fed sa recurga la metode neconventionale. Printre acestea, programele de cumparare de mai bine de 2000 miliarde dolari din datoria pe termen scurt din partea societatilor; alt 1400 miliarde de dolari in garantii pentru imprumuturi bancare; si un program de$ 200 de miliarde in care Fed imprumuta pentru prima data detinatorii de investitii bazate pe credite auto, imprumuturi studentesti, precum si carduri de credit (Radio Europa Libera, 9.07.2009).

Pana la sfarsitul anului, costul potential al acestui efort masiv al guvernului american de salvare - pana acum - a fost estimat la o valoare de 8.5 mii de miliarde. Trilioane de dolari a fost elminiate din valoarea stocurilor la nivel mondial. S-au creat temeri cu privire la posibila prabusire a industriei auto din SUA. Valoare petrolului a coborat sub 50 de dolari pe baril - mai putin de o treime din valoarea sa in luna iulie. Interventia statului a fost din nou necesara.

2 Contextul European

Pana in prezent, Europa a fost oarecum aroganta fata ceea ce parea a fi o criza in SUA, dar pana la sfarsitul lunii septembrie, aroganta s-a disipat pe masura ce criza galopa de peste Atlantic. Reactii rapide de urgenta au inceput sa apara cu nationalizarea in Marea Britanie a creditorului ipotecar Bradford si Bingley, si renuntarea Belgiei, Luxemburgului, si Olandei la grupul bancar si de asigurari Fortis. Evenimentul cel mai dramatic ar fi, in continuare, sistemul bancar islandez care s-a prabusit in octombrie, fortandu-l sa caute ajutor din partea FMI. Intr-un mod chiar mai dramatice s-ar putea spune ca tara a dat faliment.

Criza americana a fost deversata peste pietele emergente, investitorii au abandonat Rusia si Europa de Est pentru tarmuri mai sigure si mai pana in octombrie s-a instalat panica ca stocurile rusesti au intrat in cadere libera, fapt care a determinat pe pietele sa inchida afacerile de mai multe ori. Prim-ministrul rus, Vladimir Putin, a blamat "iresponsabilitatea Statelor Unite' pentru criza. Si presedintele Dmitri Medvedev a anuntat sfarsitul unei ere, spunand ca 'vremurile de dominatie economica si monetara au apus pentru totdeauna.'

Degetele au fost atintite catre numerosi vinovati pentru aceasta criza: debitorii iresponsabili; Federal Reserve pentru mentinerea ratelor dobanzii scazute pentru mult timp; investitiile exotice si complexe bazate pe ipoteci; agentiile de rating care au dat note de top acestor investitii.

Noiembrie a adus cel mai mare plan de salvare, cel al Citigroup . IMF a fost rugat de ajutor pentru un numar tot mai mare de tari precum Ungaria, Letonia, Ucraina, Belarus, Pakistan care s-au alaturat, in incercarea de ajutor de urgenta pentru Islanda. Romania a urmat in curand. S-a ridicat o intrebare, de asemenea subliniata de catre toate tarile afectate de criza, a fost drept ca guvernele sa incerce sa imprumute si-sa vada de drumul lor din afara caii problemei, pasand o povara a unei datorii colosale pe generatiile viitoare? Pentru unele urechi, varianta imprumuta-si cheltuie, pentru a iesi din recesiune suna similar cu incidentul incipiet al crizei (Radio Europa Libera, 11 iulie 2009).

3 Contextul din Romania

Tara-o data in plina expansiune, astfel numita odata de partenerii occidentali, a fost bombardata cu replici ale crizei financiare mondiale. Moneda locala a fost atacata de speculatori, pariuriand ca ar putea plonja intr-o cadere valorica drastica Dar, la un moment dat in octombrie 2008, piata de capital au scazut cu 70%.

Pana in 2009 unii analisti au prezis ca rata somajului s-ar putea dubla, ganduri exprimate de unul din cele mai puternice trusturi media din lume. (Washington Post Service Externe, 05/11/2008). La fel ca vecinii sai est-europeni, Romania s-a confruntat cu o schimbare brusca de soarta. Anii de inregistrare a cresterii economice, cea mai mare parte alimentata de credite usoare si investitii straine masive, au luat forma unei incetiniri bruste, care aratasemne in transformarea in numerar. Ungaria si Ucraina au fost deja fortate sa accepte planuri de salvare de la FMI, gand care i-a batut mult si pe romani, si care in cele din urma s-a intamplat, in primul trimestru al anului 2009. Uniunea Europeana, despre care multe dintre tarile fost sovietice, inclusiv Romania, au crezut ca le-ar aduce stabilitate, nu a oferit prea mare ajutor. Adevarul era ca intreaga economie romana a fost si este inca intr-o oarecare masura in mainile companiilor straine, iar atata timp cat situatia internationala a fost buna, nu a existat nici o problema. Dar daca situatia nu ar fi fost buna, la fel ca acum, Romania ar fi in necaz, a subliniat unul dintre cei mai experimentati economist profesionist si fost oficial guvernamental.

Dificultatile economice au inceput sa fie recunoscut de catre oficiali romani, dar inca, preocuparile au fost considerate exagerate. Intr-un discurs din data de 22 octombrie, presedintele Traian Basescu a dat vina pe outsiderii 'corupti'. 'Au fost baieti destepti care au venit in Romania, care au studiat la Harvard si Oxford, si si-au dat seama cum sa creasca valoarea actiunilor altora fara a avea de fapt bani', a spus el. 'M-am saturat sa compar Romania cu statele baltice si Islanda. Ce avem in comun?' Mugur Isarescu, guvernator al bancii centrale din Romania, a declarat intr-un interviu. 'Aceasta este partea neagra a globalizarii, faptul ca avem toate aceste agentii de rating si ca se pun alte sase sau sapte tari in aceeasi galeata'.

Pana in octombrie 2008, Banca Centrala a ridicat ratele dobanzilor de sapte ori si a fost obligat sa intervina in pietele valutare pentru a sprijini leul, pe care comerciantii puneau pariuri cum ca s-ar prabusi in raport cu euro. Mai multe presiuni au aparut atunci cand Romania si-a 'amintit' ca ar trebui sa adopte moneda euro pana in 2014.

Deficitul de cont curent

Cea mai mare actuala problema a Romaniei este deficitului de cont: nivelul banilor intrati in tara este mult mai mare decat al celor care au iesit. O mare parte din bani provin de la aproximativ 2,5 milioane de romani - mai mult de 10 la suta din populatie - care lucreaza in tari precum Italia si Spania si trimit o parte din castiguri acasa. Dar cum si acele economii sufera acum, multi emigranti sunt asteptati sa se intoarca acasa cu mina goala. Deficitul s-a triplat (dupa cum se arata in figura 3.1) in ultimii cinci ani, vulnerabilizand economia romaneasca in cazul de retragere brusca a investitorilor straini. "Am fost inundati cu capital strain dupa aderarea la UE, iar acum nivelul investitilor se retrage', a spus Isarescu. El este de parere ca o incetinire a cresterii economice si deprecierea leului ar putea fi terapia potrivita pentru Romania pe termen lung - dar numai daca are loc treptat si intr-o maniera ordonata. "Trebuie sa pregati tara pentru o aterizare lina', a spus el. "Dimineata, este bine sa faci un dus rece. Recomanda asta tuturor.' (Ziarul Tricolorul, 07 noiembrie 2008).

Figura 3.1 sursa Intranetul Raiffeisen

Desi mass-media si oficialii romani au incercat sa nu creeze panica, analistii din sectorul privat au prezis timpuri grele. Un raport October Goldman Sachs a evaluat economia Romaniaei ca fiind pe locul al doilea printre cele mai vulnerabile din Europa de Est. Lumea se astepta la destabilizarea monedei nationale, dupa o perioada stabila de cateva saptamani, stiind ca atacurile speculative vin in valuri, asa cum istoria ne-a demonstrat.

De la aderarea la UE, insa, Romania a inregistrat o crestere in avansul economic. Produsul sau intern brut a crescut cu 9 la suta in al doilea trimestru din 2008, iar intr-o imagine mai plastica, strazile romanesti s-au aglomerat de Dacii nou-noute (Sedanul national).

Strainii domina sectorul financiar; trei din cele patru cele mai mari banci din Romania au bazele puse in Austria. In ultimii ani, acestea au fost vazute ca o binecuvantare. Consumatorii a luat infocati credite ipotecare si credite auto in monede, precum euro si francul elvetian, care ofereau rate de dobanda mult mai scazute. Dar, un leu slab inseamna ca devine din ce in ce mai greu sa achitam datoria externa. Ca urmare, oamenii se tem sa imprumute bani, incetinind piata imobiliara si cea de vanzari auto.

O grija majora au fost si sunt inca cheltuielile guvernamentale. Parlamentarii romani au fost dornici sa cheltuie bani generosi pentru serviciile publice neglijate pana atunci, cum ar fi mult promisa marire de salariu cu 50% pentru profesori. In timp ce aceste cheltuieli au fost accesibile in vremurile bune, au fost si inca mai sunt temeri ca politicienii nu vor fi capabili sa reduca din chelutieli. U.E ar fi trebuit sa ofere mai mult sprijin in Romania pentru a preveni o prabusire, se plang functionarii.

Aprilie 2008 vs. aprilie 2009

Cel mai bun mod de a ilustra diferenta dintre expansiunea unui 2008 timpuriu in Romania si a unui 2009 sangerand in datoriile de stat, este sa comparam aceeasi luna in cei doi ani consecutivi, subliniind maximele care ilustreza principalele elemente care se iau in discutie privind trecutul perceput in 2008 si viitorul.

Aprilie 2008

Exporturile au crescut cu 20,3% fata de anul precedent, in februarie, in timp ce importurile au crescut cu doar 14,2% fata de anul trecut. Februarie a fost a treia luna consecutiva cu crestere a exporturilor depasind cresterea de import. Desi cresterea importurilor a fost mai lenta datorita unui efect statistic de baza (nivel ridicat al importurilor in primele luni din cauza adoptarii sistemului de INSTRASTAT 2007), deprecierea leului pe parcursul ultimelor trei trimestre, de asemenea, a avut o contributie la incetinirea cresterii importurilor (si, de asemenea, la accelerarea cresterii exporturilor).

Celi mai recenti indicatori sugereaza ca activitatea economica a ramas puternica in primul trimestru din 2008. Productia industriala a crescut cu 6,9% fata de anul precedent in ianuarie-februarie, in timp ce productia in sectorul constructiilor a crescut cu 31% fata de anul precedent, ianuarie-februarie, in vanzarea cu amanuntul, de asemenea, a crescut cu 18,3% fata de anul precedent ianuarie-februarie. Ca rezultat, era de asteptat ca cresterea PIB-ului in primul trimestru al 2008 sa fie ridicat, aproape de 7,5% fata de anul precedent.

Rata anuala a inflatiei a continuat sa avanseze, ajungand la 8.63% in luna martie. Deprecierea leului si cresterea preturilor la combustibili au fost principalii factori. Era de asteptat ca presiunile inflationiste sa esueze incepand in al doilea trimestru al 2008. Cu toate acestea, rata anuala a inflatiei nu a ramas la un nivel ridicat. In iulie, se prevedea o urcare chiar peste nivelul actual, in cazul in care cresterea preturilor administrate ar fi fost mare.

Asa cum era de asteptat, BNR a majorat dobanda de politica monetara cu 50 bp la 9,5% pe 27 martie. S-a crezut apoi crezut ca noul nivel ar putea fi un varf in cadrul curent al ciclului se restrangere.

Leul s-a apreciat in mod substantial in ultimele doua saptamani din luna aprilie 2008 din pricina imbunatatirii participarii regionale si rate ale dobanzii ridicate in lei. Agentia de rating Standard and Poor a confirmat valuta "BBB-/A-3" si "BBB/A-3" in moneda locala suverana de rating de credit pentru Romania la data de 14 aprilie. Perspectivele a fost negative (Raportul lunar Raiffeisen intranet).

Aprilie 2009

Productia industriala pare sa se fi stabilizat la inceputul anului 2009. Iesirea in sectorul de productie a crescut cu 1% in ianuarie si cu 1,5% in februarie. Productia industriala a avansat cu mama 1,7% in ianuarie si a scazut doar cu 0,6% in februarie. Cu toate acestea, inca era la un nivel foarte scazut in comparatie cu 2008 (productia industriala a scazut cu 12% anual in luna februarie).

Cele mai multe date recente au aratat ca activitatea a pierdut brusc din viteza in sectorul constructiilor. Componenta de constructii civile (reflectand, in principal investitiile in infrastructura) a scazut cel mai mult in ultimele luni, dar sectorul constructiilor (atat rezidentiale si nerezidentiale) si-a aratat, de asemenea, punctele slabe. Indicatorul de incredere in sectorul constructiilor a scazut, de asemenea, rapid in ultimele luni.

Deficitul comertului exterior a ramas la un nivel scazut in luna februarie (790 milioane de euro). Deficitul de cont curent a fost chiar mai mic (90 EUR milioane), fiind ajutat de intrari puternice in sectiunea transferurilor curente (in special din partea Uniunii Europene). Era de asteptat ca deficitul de comert exterior sa fie la 9,1% din PIB in 2009 (in scadere de la 13,3% din PIB in 2008), dar evolutiile recente au sugerat ca ar putea fi chiar si mai mic.

Guvernul a revizuit planul bugetar, in conformitate cu ipotezele si cerintele de stand-by ale programului convenit cu FMI. Tinta deficitului bugetar a crescut de la 11.8 miliarde lei la 24.4 miliarde de lei (sau 4,6% din PIB-ul proiectat). Deficitul bugetar a fost de 1,5% din PIB in martie 2009, usor sub obiectivul convenit cu FMI (1,6% din PIB).

Rata dobanzilor a scazut rapid in aprilie. Rata lunara medie a dobanzilor efective in piata monetara a scazut de la 14% in martie la 11% in aprilie. ROBOR in prima luna a scazut de la 15% la mijlocul lunii martie la 12% la sfarsitul lunii aprilie (Raporul lunar Raiffeisen Intranet).

Alte probleme

La data de 04 mai 2009, consiliul executiv a FMI a aprobat un imprumutul de 19 miliarde de euro convenit intre autoritatile romane si echipa de negociere FMI pe 2 ani. Imprumutul urma sa fie platit in urmatorii doi ani. Aranjamentele din rezerva vor fi combinate cu alte sprijin financiar multilateral. Pachetul total de sprijin financiar international s-ar ridica la suma de 19.9 miliarde, cu Uniunea Europeana, oferind 5 miliarde de euro, din care Banca Mondiala ar acorda 1 miliard EUR, iar Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Banca Europeana de Investitii (BEI), si International Finance Corporation (IFC) impreuna,1 miliard  de euro. Aproximativ 4.9 miliarde de euro a intrat in contul Bancii Nationala la scurt timp dupa ce imprumutul a fost aprobat (pe 6 mai). Restul va fi disponibil in rate supuse unor revizuiri trimestriale.

Aici este o comparatie intre EUR / RON un USD / RON in relatiile de doua luni:

Figura 3.2 si 3.3 sursa Intranetul Raiffeisen

Au avut loc multe dezbateri despre riscurile unui deficit temporar de lichiditate pe piata monetara la sfarsitul lunii aprilie 2008 si la inceputul lunii mai 2008. Chiar BNR a sugerat bancilor, din pricina bugetului public care era de asteptat pentru luna aprilie, sa consolideze sistemele de gestiune de lichiditate pentru a face fata cu succes platilor masive. Toata lumea a crezut ca BNR ar reduce obligatiunile rezervelor minimale ale bancilor pentru pasivele in moneda locala, la reuniunea de politica monetara din martie, dar acest lucru nu s-a intamplat. Incertitudinea in ceea ce priveste evolutia in lichiditatile de pe piata a fost in mod clar reflectata in cresterea recenta a ratelor dobanzilor pe piata monetara in mod substantial peste nivelul ratei dobanzii de politica monetara. O schimbare in economie a inceput sa fie semnalata de tot mai multe evenimente.[7]

Imprumuturile neperformante si rezervele bancilor sunt in plina ascensiune in 2009. Mai  mult de atat, deteriorarea portofoliilor de credite ale bancilor s-a accelerat in ultimele luni. Cresterea creditelor neperformante nu este o surpriza, avand in vedere deteriorarea performantelor financiare ale companiilor si presiunea din ultimele trimestre asupra bugetelor gospodariilor. Rata dobanzii pentru creditele restante in lei (la gospodarii si societati) a crescut de la 13,5% in februarie 2008 la 18,1% in februarie 2009. In cazul imprumuturilor in valuta, cresterea ratei dobanzii nu a fost foarte importanta. Dar in acest caz, costurile debitorilor au crescut ca urmare a deprecierii leului (cu 12% intre martie 2008 si martie 2009). De asemenea, rata somajului a crescut de la 3,8% in martie 2008 la 5.2% in martie 2009. Rata somajului inregistrate a crescut de la 4,1% in octombrie 2008 la 5.2% in martie 2009. Somajul a crescut cu aproximativ 150.000 de indivizi in aceasta perioada, ajungand la 516.621 indizivi in martie. Si este de asteptat sa creasca la un maxim de 600.000 de indivizi pana la sfarsitul anului (dupa cum se arata in figurile 3.4 ,3.5, 3.6.). Iar pentru a sublinia panta dramatica din economiei, mai jos avem indicatori pe termen scurt, PIB real, activitati de constructii (actiuni sapat de aur, o data foarte in voga) si productiei industriale.

  

Figura 3.4 sursa Intranetul Raiffesien

Figura 3.5

Figura 3.6 sursa Intranetul Raiffesien

4 Evolutii ale sistemului bancar romanesc

La sfarsitul anului 2008, in Romania existau 42 de banci cu active totalizand 79 miliarde EUR.

Sistemul bancar romanesc este dominat de banci cu capital majoritar strain, activele acestora reprezentand 88,1% din totalul activelor bancare in decembrie 2008. Cota de piata a bancilor cu capital de stat era de numai 5,3% la sfaraitul lui 2008. Competitia in sistemul bancar a ramas puternica, bancile continuand sa iai extinda rapid reteaua de unitati. Numarul unitatilor bancare se situa la 6.549 in decembrie 2008, in createre cu 19,5% fata de sfaraitul lui 2007.

Ritmul de createre a creditului neguvernamental a ramas ridicat in 2008 (+25,8% in termeni reali in decembrie 2008) chiar daca s-a injumatatit comparativ cu cel din 2007 (+50,5%). Ponderea in PIB a creditului neguvernamental a crescut de la 35,9% in 2007 la 39,3% in 2008. De asemenea, activele institutiilor de credit au crescut de la 63,1% din PIB in 2007 la 67,4% din PIB in 2008.

Totusi, gradul de intermediere financiara din Romania (masurat prin ponderea activelor bancare in PIB) ramane cel mai scazut dintre tarile membre ale Uniunii Europene.

Dinamica creditarii a ramas ridicata pana in septembrie, insa a franat rapid in ultimul trimestru al anului, atunci cand piata internationala a creditului s-a blocat (iar capacitatea bancilor locale de a atrage fonduri din exterior a scazut). Incepand cu luna octombrie, aversiunea fata de risc a bancilor a crescut, iar acestea au inceput sa iai restrictioneze conditiile de creditare. De asemenea, createrea primei de risc pentru Romania a determinat o createre a costului de finantare externa a bancilor ai a ratelor dobanzii la creditele in valuta, in timp ce disparitia excesului de lichiditate din piata interna a  determinat cresterea ratelor dobanzii pentru creditele in lei. Ca urmare, soldul creditelor acordate de catre banci a scazut in ultimele luni ale anului.

In cea de-a doua jumatate a lui 2008, bancile si-au concentrat atentia in principal catre atragerea de depozite. Acestea au crescut agresiv ratele dobanzii platite pentru depozitele atrase de la populatie ai companii, atat in moneda nationala, cat ai in valuta. Createrile ratelor dobanzii platite la depozite au fost mai mari decat createrile ratelor dobanzii solicitate la credite ai aceasta a inceput sa puna presiuni de scadere asupra marjei nete din dobanzi in ultimul trimestru al anului.

De asemenea, interesul bancilor pentru plasamente in titluri de stat a crescut, deoarece acestea reprezinta un stoc de lichiditate ai le permit bancilor sa obtina rapid lichiditate de la Banca Centrala prin apel la facilitatea permanenta de creditare.

Banca Centrala a ramas preocupata de expansiunea rapida a creditului, in special in prima

jumatate a anului. In februarie, BNR a decis sa introduca masuri prudentiale suplimentare prin creasterea gradului de provizionare in cazul creditelor in valuta acordate debitorilor neacoperiti la riscul valutar. De asemenea, BNR a decis sa introduca o procedura de "stress test" pentru creditele nou acordate. Bancile au fost obligate sa adopte noi reguli de creditare ai sa implementeze aceasta procedura incepand cu luna octombrie. In principiu, noile reguli de creditare au presupus o diminuare a capacitatii de indatorare a populatiei neacoperite la riscul valutar, datorita reducerii nivelului maxim acceptat pentru ponderea in venitul disponibil al serviciului datoriei debitorului (cu aproximativ 10-15 puncte procentuale de la 65%-70% initial). BNR a permis bancilor sa renunte la procedura de "stress test" in cazul creditelor ipotecare ai a celor garantate cu ipoteci la inceputul lui 2009, dupa ce dinamica creditului a decelerat rapid.

Tabelul urmator prezinta principalele evolutii inregistrate la nivelul bilantului monetar agregat al institutiilor de credit (banci comerciale, banci de economisire ai creditare in domeniul locativ, cooperative de credit) ai fondurilor de piata monetara din Romania in anul 2008.

Figura 4.1 sursa Raportul anual RZB 2008

Rezultate financiare ale Grupului

Raiffeisen in Romania

Figura 4.2 sursa Raportul anual RZB 2008

Figura 4.3 sursa Raportul anual RZB 2008

Venitul net

Veniturile operationale au crescut cu 46% fata de anul precedent, veniturile nete din dobanzi avand o pondere de 44%, iar cele din comisioane 37% in suma totala.

Cheltuielile cu personalul au inregistrat o createre de 22%, iar cele administrative au crescut cu 29%, dezvoltarea retelei fiind factorul principal. Cu toate acestea, raportul venituri/cheltuieli s-a imbunatatit, ajungand la 56%.

In 2008 Grupul Raiffeisen in Romania a inregistrat un profit net cu 92% mai mare fata de anul precedent.

Figura 4.4 sursa Raportul anual RZB 2008

Managementul Riscului

Riscul este o categorie sociala, economica, politica sau naturala a carei origine se afla in incertitudinea care poate sau nu sa genereze o paguba datorita ezitarilor si a inconstientei in luarea deciziilor.

Riscul spre deosebire de incertitudine, se caracterizeaza prin posibilitatea cunoasterii probabilitatii de manifestare a rezultatelor scontate.

Riscul economic

Este cauzat de schimbari in activitatea economic datorate recesiunii, progresului ethnic si tehnologic, sau schimbarilor de pe piata.Riscul datorat inflatiei este o componenta importanta a riscului economic si are ca si cauza modificarea puterii de cumparare a cetatenilor.

Riscul financiar

Este datorat imprumuturilor angajate de firma, care prin dobanyile practicate in sistem, influenteaza afacerile desfasurate.

Riscul in afaceri

Cuprinde toate categoriile de risc mentionate: riscul economic, riscul financiar.Riscul in afaceri genereaza  riscul de faliment.Evaluarea riscului consta in identificarea riscurilor existente si evaluarea consecintelor economico financiare directe si indirecte ale acestora.

Conform strategiei Grupului, care vizeaza consolidarea managementului riscului prin

transformarea acestuia dintr-o functie de suport intr-una de management, Raiffeisen Bank a initiat un proces de centralizare a activitatilor de gestionare a riscului in intreaga organizatie.

Consiliul de Supraveghere este responsabil cu implementarea ai monitorizarea cadrului de gestionare a riscurilor. In acest scop, acesta a infiintat Comitetul de Gestionare a Activelor si Pasivelor (ALCO), Comitetul de Credit ai Comitetul de Risc, care raporteaza Directoratului si sunt responsabile pentru dezvoltarea ai monitorizarea politicilor de gestionare a riscului Bancii in ariile specificate.

Politicile Raiffeisen Bank de gestionare a riscului sunt stabilite pentru a identifica ai analiza riscurile la care este expusa Banca, pentru a stabili limitele adecvate de risc si control, precum si pentru a monitoriza riscurile si respectarea limitelor de risc. Politicile si sistemul de gestionare a riscurilor sunt revizuite periodic, pentru a reflecta schimbarile in conditiile pietei, produselor si serviciilor oferite.

In prezent, toate functiile de gestionare a riscului sunt reunite pe un singur nivel de management superior ai direct, independent de unitatile Bancii care au generat expunerea de risc. Aceasta centralizare permite o evaluare sistematica, in conformitate cu noile standarde internationale recomandate si impuse de autoritatile de reglementare a industriei bancare.

Functiile de gestionare a riscului de creditare sunt in prezent centralizate la nivelul administratiei centrale. Analiza riscului de creditare si functiile de evaluare pentru toate segmentele de activitate sunt complet centralizate ai constituie in prezent un singur punct de referinta pentru intreaga

Banca. Activitatea legata de riscul de creditare este organizata pe linii de industrie ai specializata pe segmente de clienti. Astfel, se poate reactiona prompt la orice schimbare majora in cadrul micro sau macroeconomic al Bancii sau al clientilor. Administrarea riscului de creditare si functiile de control sunt de asemenea complet centralizate. Astfel create eficienta si calitatea serviciilor, iar Banca beneficiaza de o structura flexibila, orientata spre vanzari.

Scopul tuturor actiunilor este de a imbunatati eficienta proceselor interne si, mai mult, de a consolida capacitatile de vanzare ale Bancii, aducand astfel un plus de valoare clientilor si actionarilor.

Incepand din 2008, Grupul a implementat cerintele impuse prin Acordul de Capital Basel II si transpuse in legislatia romaneasca printr-un set de regulamente emise de Banca Nationala a Romaniei  (BNR) in decembrie 2006. Astfel, Grupul calculeaza cerinta de capital in conformitate cu abordarea standard pentru riscul de credit, abordarea de baza pentru riscul operational ai cea standard pentru riscul de piata.

Cerintele de capital pentru 31 decembrie 2008 la nivel de grup se impart pe clase de active si pe tipuri de riscuri confrom situatiei de mai jos:

Figura 4.5 sursa Raportul anual RZB 2008

5 Criza, muza inovatiei antreprenoriale

Deci, ce are antreprenor de zi cu zi au in comun cu criza in afara de, evidenta, inovatie. Un instrument specific antreprenorial este cultivat si adus la viata de criza globala. Cu alte cuvinte, criza este muza, mama, inovatiei. Recesiunea, criza creditelor ipotecare, criza de credit, de piata in lipsa de valori, de afaceri sau orice industrie nu e cu putinta sa nu faca parte din lumea actuala globalizata.

Un sistem bancar sanatos este o componenta esentiala a infrastructurii economice, fiind ca primul nivel in piaramida de nevoi a lui Maslow , desigur, vazuta din perspectiva antreprenoriala. In timp ce observam numeroase dezavantaje majore ale situatia economice actuale, am putea identifica si unele aspecte pozitive. Adevarul este ca unii au fost un pic prea satisfacuti, prea lenesi si prea dispusi sa cumpere orice, cu un credit de la orice banca care se focuseaza in principal pe raportarile financiare pe termen scurt prin achizitii, in loc sa faca cheltuieli pe inovatie adevarata si pe dezvoltarea de produse de baza. Odata ce criza creditelor a lovit din greu, oamenii se orienteaza din nou spre obtinerea celor mai bune rezultate pentru investitile lor, si se gandesc la profitabilitatea pe termen lung. Iata motivul pentru care suntem indreptatiti sa sustinem faptul ca criza creditelor poate fi benefica pentru inovare. Sa urmarim cateva exemple:

In loc sa se avante pe piata doar ca sa faca un ban in plus, tot mai multi tineri se decid sa ramana in scoala sa se educe in continuare in timp ce asteapta revenirea cresterii economice. Acest eveniment va ajuta cu siguranta mai tarziu companiile pentru care vor lucra.

Cresterea sectorului bancar a provocat un fel de exod al creierelor. In contextul crizei bancare actuale, cei mai buni si mai straluciti nu vor mai urma in mod automat calea banilor usor de facut la un loc de munca in sectorul bancar, astfel incat resursele umane ale intreprinderilor bancare vor trebui sa faca tot posibilul pentru a pastra angajatii actuali fericiti si motivati, astfel dand intr-un final replica pozitive.

Odata ce banii se imputineaza, intreprinderile si consumatorii devin mai constienti de costuri si se axeaza pe beneficii pe termen lung.

Cutia cu sugestii

In cadrul mai multor organizatii s-a adoptat politica montarii unor cutii de scrisori in care angajatii pot sa depuna in scris si recomandabil semnate, orice sugestii care ar conduce la rezolvarea unei probleme existente sau propuneri pentru dezvoltarea si imbunatatirea activitatii.Aceste sugestii trebuiesc insa semnate deoarece fiecare angajat trebuie sa-si asume responsabilitatea propriilor declaratii si actiuni.

Rezultatele obtinute pot fi remarcabile deoarece stimuleaza imaginatia si elimina barierele de comunicare existente.De multe ori sunt persoane care cunosc problemele existentiale la locul de munca si au solutii pe care insa nu le comunica din diverse motive.La firma americana Sollac de exemplu prin aplicarea acestei metode se primesc anual 20.000 de idei din care 18.000 sunt aplicabile.

Gandirea antreprenoriala este deosebit de importanta pentru societate in timpul unor astfel de crize economice, ideile inovatoare jucand un rol crucial in scoaterea  pietei din actuala stare generala de rau. Si cum intreaga economie moderna se bazeaza pe sistemul bancar, tocmai acesta va trebui sa fie inundat cu cele mai inovatoare si versatile idei.