Globalizare si sustenabilitate

GLOBALIZARE SI SUSTENABILITATE

Nu vom incheia discutia asupra dimensiunilor etice intrinseci ale afacerilor inainte de a face o scurta analiza a schimbarilor rapide, adanci si, pe alocuri, dramatice pe care le sufera mediul de afaceri din lumea de astazi si cea imediat previzibila in contextul procesului de globalizare a economiei mondiale. Integrarea pietelor la scara planetara si miscarea extrem de fluida si de rapida a capitalurilor dintr-o parte in alta a globului determina schimbari de esenta ale dimensiunilor, formelor de organizare si de management ale firmelor si corporatiilor, precum si amploarea sau gravitatea efectelor activitatii acestora. Drept urmare, se contureaza, in zilele noastre, o serie de noi responsabilitati sociale si obligatii etice ale corporatiilor, nemaiintalnite vreodata, care tind a se subsuma unor noi valori morale si idealuri sociale, cum este ideea, tot mai des prezenta si tot mai bine articulata, de sustenabilitate a dezvoltarii economice.

Sustenabilitatea dezvoltarii economice globale

In paralel cu amplificarea noilor provocari ale globalizarii se naste un interes crescand fata de articularea si definirea unor noi strategii de abordare a impactului afacerilor asupra societatii. In tot mai multe cazuri, acest impact este profund si cu bataie lunga. Iata numai cateva ilustrari in acest sens:

Mediul este din ce in ce mai grav poluat de productia, transportul si consumul multor produse industriale, precum automobile, frigidere, ziare etc. Emisia de gaze toxice in atmosfera s-a agravat in asemenea masura, incat ne confruntam cu amenintari cu totul noi - efectul de sera si subtierea sau strapungerea paturii de ozon din stratosfera;

Sursele de energie neregenerabile, precum hidrocarburile, sau alte materii prime finite sunt in continuare exploatate intensiv;

Dominatia unei culturi risipitoare in lumea occidentala - "throw-away culture" - genereaza probleme tot mai greu de controlat in ceea ce priveste depozitarea si reciclarea deseurilor, fenomenul fiind agravat de excesele industriei ambalajelor;

Intregul continent european si mai ales tarile foste comuniste au fost in ultimele decenii afectate, la nivelul indivizilor, dar si al comunitatilor, de inchiderea sau "redimensionarea" multor unitati de productie;

Turismul de masa duce la erodarea ambientului cultural din multe parti ale lumii, stricand armonia si echilibrul peisajului traditional.

Aparitia si agravarea unor probleme de acest gen au creat un larg curent de opinie in favoarea necesitatii de a regandi pe baze cu totul noi obiectivele si consecintele activitatilor de afaceri. Dupa Rio Earth Summit din 1992, un anumit concept s-a impus cu tot mai multa autoritate (desi nu este inca universal acceptat) drept nucleu al unui nou mod de evaluare nu numai a diferitelor activitati specifice de afaceri, ci a dezvoltarii industriale si sociale in general. Este vorba de conceptul de sustenabilitate.

Sustenabilitatea a devenit treptat un termen aproape comun in retorica eticii afacerilor, fiind adoptat deopotriva de corporatii, guverne, firme de consultanta, grupuri de presiune sau cercuri academice. Pe Internet se pot gasi cu usurinta declaratii de intentii ale companiilor multinationale in care se mentioneaza conceptul de sustenabilitate.

In pofida acestei utilizari foarte raspandite, cuvantul "sustenabilitate" este folosit si interpretat in modalitati diferite. Probabil ca sensul cel mai obisnuit al termenului este legat de dezvoltarea sustenabila, pe care World Commission of Environment and Development o defineste astfel: "dez-voltarea sustenabila este dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile lor necesitati". Prin urmare, ideea initiala pe care a cautat sa o exprime termenul de sustenabilitate este aceea ca generatiile in viata nu au dreptul moral sa compromita ori sa diminueze, prin goana lor dupa bunastare si confort fara limite, sansele generatiilor viitoare de a mai dispune de resursele necesare asigurarii unui trai decent si indestulat. Aceasta acceptiune initiala exprima o idee profunda si generoasa, dar insuficient de clar conturata, expusa multor contraargumente factuale, care exprima, cu destula indreptatire, rezerve fata de criteriile de evaluare a "sanselor" generatiilor viitoare.

Iata de ce, intr-o acceptiune ceva mai rezervata si mult mai realista, conceptul de sustenabilitate este astazi construit pe ideea de nedepasire a limitelor sistemului global de a functiona in continuare la parametri acceptabili - cum ar fi, de exemplu, necesitatea de a asigura ca impactul activitatilor economice asupra pamantului sau a biosferei sa nu puna in pericol viabilitatea lor pe termen lung.

Legand dezvoltarea sustenabila de potentialul generatiilor viitoare de a-si satisface, la randul lor, nevoile macar la nivelul celor prezente, sustenabilitatea pune in discutie problema echitatii intergenerationale, adica egalitatea sanselor de bunastare ale diferitelor generatii.

Avandu-si radacinile in miscarea ecologista, sustenabilitatea a fost multa vreme sinonima cu grija fata de conservarea mediului natural. In ultimul deceniu insa, conceptul de sustenabilitate a capatat o mai mare amplitudine, ingloband, deopotriva, aspecte economice si sociale. Aceasta evolutie era inevitabila, deoarece este nu numai nepractica, ci adesea chiar imposibila abordarea aspectelor ecologice fara a se lua in consideratie aspectele economice si sociale din viata unei comunitati. De exemplu, in vreme ce ecologistii s-au opus multa vreme constructiei de autostrazi, datorita efectelor negative ale acesteia asupra mediului, alte grupuri de presiune au scos in evidenta beneficiile programelor de extindere a retelei de autostrazi asupra comunitatilor locale vizate, prin decongestionarea traficului din zonele intravilane si oferta de noi locuri de munca pentru locuitorii din zonele respective. Gasirea unui compromis sau a unui echilibru rational intre aspectele ecologice, economice si sociale nu este de loc una usoara.

Cu putin timp in urma, cele doua mari companii aviatice rivale din Marea Britanie, British Airways si Virgin Atlantic (implicate acum un deceniu intr-un urias scandal de competitie neloiala) au cazut la pace si au lansat un program de utilizare in comun a tuturor facilitatilor celor doua com-panii, numit Freedom to Fly - "libertatea de a zbura", cu scopul declarat de a stimula cat mai multi calatori sa se deplaseze peste tot in perimetrul insulelor britanice cu avionul. Acestui proiect s-au opus insa numeroase comunitati locale, preocupate de zgomotul si aglomeratia cauzate de cresterea volumului de calatori pe liniile aeriene tot mai extinse; contestatarii proiectului Freedom to Fly s-au grupat sub deviza sugestiva de "Freedom to Sleep" - libertatea locuitorilor din micile asezari de a dormi in liniste. Si la noi s-au remarcat astfel de dispute in ultima vreme, de exemplu, in cazul exploatarilor aurifere de la Rosia Montana, constructia autostrazii Brasov - Oradea de catre firma Bechtel sau proiectul de constructie a "Catedralei Mantuirii Neamului" in Parcul Carol din Bucuresti. Un alt argument pentru extinderea ariei de probleme vizate de conceptul de sustenabilitate este acela ca, daca este sa extindem criteriile de echitate asupra generatiilor viitoare, este logic sa avem in vedere si prioritatile generatiilor prezente - cea mai presanta fiind eradicarea saraciei si a decalajelor economico-sociale printr-o dezvoltare economica sustinuta a zonelor defavorizate.

Iata de ce definitia cea mai potrivita a dezvoltarii sustenabile in termenii cei mai compatibili cu perspectivele dominante ale prezentului ar suna astfel: sustenabilitatea se refera la mentinerea pe termen lung a capacitatii functionale a sistemelor interconectate ale societatii contemporane, avand in vedere considerente ecologice, economice si sociale. Daca aceasta definitie poate fi suficienta pentru a determina continutul esential al conceptului de sustenabilitate, este evident ca fenomenul sustenabilitatii ca obiectiv realizabil, si nu doar ca deziderat pios, presupune definirea unor tinte mai precise. Sustenabilitatea ca obiectiv si responsabilitate a companiilor isi gaseste un continut mai strict determinat in notiunea de "triplu bilant".