Impactul apartenentei Romaniei la organizatii vamale internationale

Impactul apartenentei Romaniei la organizatii vamale internationale

Legaturile dintre tarile lumii s-au amplificat in ultima perioada extrem de mult, inscriindu-se ca o parte componenta indispensabila a dezvoltarii si functionarii economiilor nationale si a economiei mondiale in ansamblu. In aceste conditii o mare importanta prezinta cunoasterea organizatiilor vamale internationale si a acordurilor incheiate cu acestea, prin prisma efectelor produse asupra politicilor comerciale nationale.

Revolutia din decembrie 1989 precum si o serie de evenimente ce au urmat, au determinat modificari importante in orientarea comertului nostru exterior, deschiderea catre lume fiind o optiune ireversibila in conditiile trecerii la economia de piata. Astfel, Romania a devenit membru al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), a Acordului Central European de Comert Liber (CEFTA), ea incheind si o serie de acorduri cum ar fi: Acordul de comert liber, incheiat cu statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Acordul de asociere la Comunitatile Europene.

Organizatia Mondiala a Comertului reprezinta actul final al Rundei Uruguay, ultima in cadrul GATT. Acordul General pentru Tarife si Comert a fost semnat la 30 octombrie 1947 de reprezentantii a 23 de state si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1948, fiind un acord cu titlu provizoriu pana la infiintarea OMC. Acest organism international, specializat in probleme de comert, a fost creat pentru a actiona in directia eliminarii treptate a restrictiilor din calea schimburilor comerciale internationale.

Sub egida GATT au avut loc opt runde de negocieri orientate pe linia reducerii tarifelor vamale. Seria primelor sase runde a vizat in primul rand negocierea de concesii tarifare reciproce, ceea ce a condus la reducerea nivelului mediu al taxelor vamale la nivel mondial de la 40% in 1947 la 5% in prezent.

Raporturile tarii noastre cu GATT au debutat in anul 1971 prin ratificarea protocolului de acceptie, participarea sa la aceasta organizatie fiind o premisa pentru amplificarea schimburilor comerciale externe si a dezvoltarii economice. In 1972 Romania a devenit membra cu drepturi depline in GATT, prima runda la care a participat in aceasta calitate fiind cea de la Tokyo (1975-1979).

In cadrul rundei, Romania a acordat reduceri de taxe vamale de import de la 20% pana la 50% la un numar de 158 pozitii tarifare si consolidari de taxe vamale pentru alte 17 pozitii tarifare. De asemeni, Romania a redus cu 10% cuantumul taxelor vamale de import percepute efectiv asupra marfurilor importate in tara noastra si a eliminat taxele vamale la importul de avioane civile, ansamble si subansamble.

Romania a aderat la marea majoritate a acordurilor, angajamentelor si protocoalelor negociate la aceasta runda. Prin participarea la aceste acorduri, tara noastra beneficia de o serie de avantaje:[2]

reducerea taxei vamale la o serie de produse industriale si agricole exportate pe pietele tarilor partenere din GATT;

evitarea folosirii de catre partenerii din GATT a metodelor de evaluare vamala in scopuri protectioniste;

prevenirea deschiderii de proceduri antidumping impotriva exporturilor de produse romanesti si a impunerii abuzive de taxe antidumping asupra acestora;

asigurarea de conditii mai favorabile pentru exporturile romanesti de carne de vita si produse lactate.

Cea mai complexa runda de negocieri din cadrul GATT a fost demarata in 1986 sub denumirea de Runda Uruguay. Cele mai importante rezultate obtinute in urma Rundei Uruguay in ceea ce priveste liberalizarea accesului pe piete sunt: reducerea medie de ansamblu a taxelor vamale de import cu circa 40% in decurs de 5 ani, pentru produse industriale; diminuarea taxelor vamale mai mari de 25%; reducerea cu o treime a taxelor vamale pentru produsele textile.

Angajamentele specifice negociate ale Romaniei constau in:

pentru 75% din numarul pozitiilor tarifare s-a obtinut consolidarea taxelor vamale la nivele intre 50-375%, in functie de importanta economica a acestora;

pentru 14 grupe de produse, la care taxele vamale au fost anterior consolidate, s-a obtinut consolidarea acestor taxe la niveluri intre 275-375%;

aplicarea unor reduceri la taxele vamale negociate, in medie cu 24%, si punerea in aplicare a reducerilor pe o perioada de 10 ani;

consolidarea taxelor vamale pentru toate produsele industriale la un nivel maxim de 35%, cu exceptia produselor inscrise deja in lista de concesii tarifare a Romaniei.

Tot in cadrul acestei runde, Romania a inscris in lista sa de concesii angajamente vizand un numar de 11 produse sau grupe de produse, angajamente ce constau in majorarea cantitatilor admise pe piata sa in perioada 1995-2004.

Acordul privind crearea OMC este instrumentul juridic principal al rezultatelor Rundei Uruguay. Sunt anexate si fac parte din acest Acord toate celelalte acorduri si memorandumuri de acord  care includ rezultatele negocierilor pe domenii specifice.

OMC s-a constituit in baza acordului de la Marrakech la 15 aprilie 1994 si constituie forul multilateral de punere in aplicare a ansamblului masurilor de liberalizare a comertului cu marfuri, servicii si drepturi de proprietate intelectuala, precum si de supraveghere a punerii in aplicare a prevederilor referitoare la regulile, disciplinele si practicile de comert convenite.

Calitatea de membru al OMC asigura Romaniei aplicarea fata exporturi a principiilor, regulilor si disciplinelor acestei organizatii, ceea ce comporta o serie de avantaje importante, cum ar fi beneficierea de un tratament nediscriminatoriu, prin aplicarea pe o baza permanenta fata de exporturile romanesti a clauzei natiunii celei mai favorizate.

Exporturile romanesti se bucura in acest context de o mai mare securitate intrucat dispozitiile organizatiei prevad masuri pentru evitarea utilizarii abuzive a diferitelor instrumente de natura sa  influenteze importurile (taxe antidumping, licente de import, reguli de origine, standarde tehnice).

Pentru a reduce distorsiunile provocate de subventionarea producatorilor agricoli si a exporturilor de produse agricole, statele membre ale OMC s-au angajat sa restranga treptat sprijinul intern destinat agriculturii, inclusiv subventiile directe la export. Romania si-a luat angajamentul ca in perioada 1995-2004 sa reduca nivelul cheltuielilor bugetare reprezentand subventii la export pe produs cu 24%, iar cantitatea de produse subventionate cu 14%.[4]

Participarea Romaniei la OMC, ca expresie a politicii sale de integrare in economia mondiala si in sistemul comercial international, contribuie la desfasurarea reformei comertului exterior in tara noastra. Aceasta apartenenta la OMC are numeroase implicatii pozitive datorita adaptarii reglementarilor de politica comerciala autohtona la prevederile acordurilor administrate de organizatie, ceea ce contribuie la alinierea legislatiei sale la cea a Uniunii Europene (UE).

O contributie de o importanta majora la integrarea Romaniei in UE o reprezinta Acordul incheiat la data de 10 decembrie 1992 cu statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS). AELS reprezinta o zona de comert liber, adica o forma de integrare comerciala mai simpla decat uniunea vamala, ce a luat fiinta la inceputul anului 1960 in baza Conventiei de la Stockolm ca raspuns la constituirea Comunitatii Economice Europene (CEE).

Acest acord incheiat intre Romania si AELS are o semnificatie deosebita pentru dezvoltarea si amplificarea raporturilor de comert international intre agentii economici romani si cei din tarile membre, el creeaza premise certe pentru promovarea constituirii unei largi si armonioase zone de comert liber in Europa.

Sub incidenta Acordului de comert liber dintre statele AELS si Romania cad produsele industriale, produsele agricole prelucrate, pestele si alte produse marine. Produsele agricole neprelucrate nu intra in sfera de aplicare a Acordului, si ca urmare a acestui fapt Romania a incheiat acorduri bilaterale cu statele membre AELS privind comertul cu produse agricole de baza.

Acordul prevede faptul ca nici o noua taxa vamala de import sau de export nu va fi introdusa in comertul dintre statele AELS si Romania. Mai mult, se stipuleaza ca la data intrarii in vigoare a acordului se vor desfiinta toate taxele vamale de import si orice taxe cu efect echivalent aplicate in comertul dintre statele participante, cu exceptia produselor pentru care aceste taxe vor fi eliminate progresiv.

Partile au stabilit ca taxa de baza la care urmeaza sa se aplice reducerile succesive, pentru fiecare produs, sa fie taxa la nivelul natiunii celei mai favorizate aplicata la 30 aprilie 1993.[5]

Comertul dintre statele parti se va desfasura liber de orice restrictii cantitative la import si la export, precum si de orice masuri avand efect echivalent, cu exceptiile referitoare la importul anumitor produse in Austria, Islanda, Norvegia si Romania, dar care vor fi eliminate ulterior.

Facilitatile convenite pentru taxele vamale de import si de export sunt extinse si la taxele vamale de natura fiscala. Se consacra astfel principiul potrivit caruia statele semnatare pot inlocui o taxa vamala de natura fiscala sau elementul fiscal al unei taxe vamale printr-o taxa interna.[6]

Evolutia comertului exterior al Romaniei cu statele membre AELS se prezinta astfel:

Tabel nr.1Comertul exterior al Romaniei cu statele membre AELS    -mil. USD-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001, Buletin statistic lunar nr.12/2002

Se observa ca in perioada analizata, atat importurile cat si exporturile au fluctuat. Intre anii 1997-1999 comertul exterior al Romaniei cu statele membre AELS s-a redus (importurile fiind cele mai afectate), insa incepand cu anul 2000 se remarca o revigorare, acesta inscriindu-se pe un trend ascendent.

Avand in vedere starea economiei noastre nationale, acordul confera Romaniei dreptul de a lua masuri exceptionale de durata limitata, sub forma unor taxe vamale majorate. Taxe vamale aplicate importurilor din statele AELS sunt identice cu cele prevazute in Acordul de asociere a Romaniei la Comunitatile Europene, ele nu pot depasi 25% ad-valorem, valoarea totala a importurilor de produse nu poate depasi 15% din importurile totale de produse industriale din AELS, iar durata de aplicare este de maxim 5 ani. Se observa ca exista un anumit paralelism intre nivelurile de concesii privind tarifele, restrictiile cantitative, taxele si masurile echivalente acestora la intrarea in vigoare a Acordului incheiat intre Romania si AELS si a Acordului de asociere a Romaniei la CE, paralelism ce se va mentine pe intreaga perioada de tranzitie.

Un alt pas important in procesul de integrare europeana a Romaniei l-a constituit aderarea in 1997 la Acordul Central European de Comert Liber (CEFTA), organizatie care are ca obiect final crearea unei zone de comert liber in domeniul produselor industriale si facilitarea comertului pentru un larg nomenclator de produse.

Acordul prevede anumite facilitati la produsele agricole, facilitati de care vor beneficia exportatorii romani. Din aceasta gama fac parte nutreturi pentru ovine, conserve de legume, grasimi, uleiuri, biscuiti, ape minerale, produse ce se pot comercializa pe pietele CEFTA fara plata vreunei taxe vamale. Carnea de porc, pasare si bovina, produsele lactate, legumele, fructele, pot circula intre tarile membre cu taxe vamale reduse, cuprinse intre 4 si 25%. In paralel cu concesiile stabilite in plan multilateral, s-au negociat cu fiecare tara membra liste de concesii bilaterale constand in taxe vamale reduse pentru cantitati nelimitate sau in limita unor contingente.

In 1997, dupa incheierea Acordului de aderare, se considera ca putem face fata cu succes climatului concurential din cadrul CEFTA intrucat nivelul economic al acestor tari este comparabil cu al nostru, puterea de cumparare este relativ apropiata, iar nivelul tehnologic de asemenea comparabil, realitatea insa a demonstrat contrariul. La numai un an, in 1998, Romania a inregistrat deficit comercial cu toate tarile CEFTA, importurile totale depasind de 2,82 ori exporturile.

Volumul comertului exterior al Romaniei cu tarile CEFTA in anul 1998 a fost de 1408,7 milioane USD, din care exporturile romanesti spre aceste tari au fost de 368,8 milioane USD, iar importurile din aceste tari s-au ridicat la 1039,9 milioane USD. Ambele componente au inregistrat cresteri fata de anul precedent, dar importurile, cu o dinamica de 162,0% fata de 1997 au devansat considerabil cresterea lenta a exporturilor de numai 107,6%.[7]

Prin reducerea sau chiar anularea taxelor vamale la unele produse agroalimentare s-a dat o puternica lovitura producatorilor autohtoni, deoarece protectia vamala a acestora a fost abandonata. Rezultatul a fost o crestere de anvergura a importurilor in timp ce exportul s-a mentinut constant sau chiar a scazut in relatiile comerciale cu diverse state.

In anul 2000, deficitul balantei comerciale la produsele agroalimentare pe relatia CEFTA s-a cifrat la 161,4 milioane USD, exportul valorand doar 51,2 milioane USD. Ungaria a exportat cel mai mult in Romania (146 milioane USD), in timp ce importurile din Romania, constand in marfuri agroalimentare, au fost doar de 27,2 milioane USD. In 2001, deficitul comercial s-a ridicat la 700 milioane USD, tendinta accentuandu-se pe parcursul anului 2002.

Datele statistice arata ca, desi de la aderarea sa la CEFTA schimburile comerciale cu tarile membre au crescut, Romania continua sa importe mai mult decat exporta in aceste state.

Structura procentuala a comertului exterior al Romaniei cu tarile CEFTA se prezinta astfel:

Tabel nr.2 Structura importurilor Romaniei din tarile CEFTA (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Buletin Statistic lunar 2002

Tabel nr.3 Structura exporturilor Romaniei catre tarile CEFTA (%)

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Buletin Statistic lunar 2002

Se observa ponderile mari detinute de Ungaria, Cehia, Polonia la importuri, cresterea acestei ponderi in 2002 fata de 2001 pentru Cehia (cu 2,6%) si Polonia (cu 3,5%), dar si reducerea cu 1,5% a cotei detinute de Ungaria si cu 2,7% a cotei detinute de Bulgaria in structura importurilor Romaniei. In ceea ce priveste exporturile, se observa ca pe primul loc se afla Ungaria urmata de Bulgaria si Polonia, dar la mare diferenta.

Din datele prezentate anterior se observa ca cele mai multe importuri provin din Ungaria. O data cu aderarea Romaniei la CEFTA, piata romaneasca a fost invadata de importurile de carne, cu precadere de cele din Ungaria, ca urmare a reducerii substantiale a taxelor vamale, de la peste 300% la 25%. Masura luata a fost introducerea unei taxe de salvgardare la importurile de carne de porc din Ungaria, la care s-a si renuntat in 2001 ca urmare a cresterii galopante a preturilor. Noua protectie oferita producatorilor romani a intrat in functiune in 2001 si consta in acordarea de subventii pentru produse sau pentru diverse sectoare industriale.

Eliminarea majoritatii taxelor vamale in cadrul CEFTA incepand cu 01.01.2001 a condus la cresterea importurilor cu 50,4%, iar a exporturilor romanesti pe aceasta relatie cu numai 4,2%. Majorarea cu mai mult de 50% a importurilor dupa anularea taxelor vamale pentru produsele originare din CEFTA si pastrarea exporturilor la acelasi nivel constituie un semnal de alarma.

Situatia exporturilor si importurilor Romaniei cu tarile CEFTA se prezinta astfel:

Tabel nr.4 Situatia exporturilor Romaniei in tarile CEFTA

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001, Buletin Statistic lunar 2002, ,,Economistul" nr.1306/2003

Tabel nr.5 Situatia importurilor Romaniei din tarile CEFTA  

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001, Buletin Statistic lunar 2002, ,,Economistul" nr.1306/2003

Analizand datele din tabele anterioare se observa ca in 1999 importurile au devansat exporturile cu 478,9 milioane USD; in 2000 s-a produs o ameliorare a fluxurilor comerciale, activitatea de export intensificandu-se; iar in 2001 si 2002 s-a inregistrat din nou deficit comercial pe relatia CEFTA.

Nivelul ridicat  al deficitului comercial cu CEFTA a pus Romania pe o pozitie dificila si in negocierile cu organismele financiare internationale. Din aceasta cauza, Guvernul este interesat sa stabileasca impreuna cu partenerii din CEFTA solutii pentru reducerea deficitului comercial prin dezvoltarea exporturilor romanesti si nu prin restrictionarea importurilor. Pe aceasta linie s-a propus ca masurile de salvgardare sa fie utilizate doar ca mijloace de protectie fata de importurile excesive si numai in situatii speciale, urmand ca ulterior, cand conditiile pietei se schimba acestea sa fie eliminate.

Acordul Central European de Comert Liber CEFTA va trebui reanalizat dupa ce o parte dintre tarile semnatare vor fi admise in UE. Dupa aceasta data, Acordul CEFTA va continua insa la un nivel mai mic, si se va derula intre Romania, Bulgaria, Croatia si probabil tarile din fosta Republica Iugoslavia.

Intrarea in CEFTA reprezinta pentru Romania deschiderea spre piata central si est europeana, cu o structura mai apropiata de cea europeana, cu exigente si grad de competitivitate mai reduse decat cele ale UE, dar mai inseamna si acceptarea pe piata romaneasca a unor produse straine de calitate superioara care elimina pe segmente importante produsele autohtone.

Din cele analizate pana in acest moment se observa ca Romania, prin acordurile incheiate, urmareste indeplinirea conditiilor necesare pentru integrarea in Uniunea Europeana. Uniunea Europeana reprezinta, din punct de vedere vamal, o uniune a tarilor vest-europene care a luat fiinta in baza Tratatului semnat la Roma, in decembrie 1957, de catre Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg, ca tari fondatoare, la care ulterior au aderat si alte tari europene. Din punct de vedere al relatiilor comerciale, UE este o uniune vamala cu caracter inchis, care presupune eliminarea intre statele membre a taxelor vamale, a restrictiilor cantitative in domeniul importului si exportului de marfuri, precum si instituirea unui tarif vamal si a unei politici comerciale comune fata de tarile terte.

Relatiile comerciale si de cooperare economica intre Romania si UE au debutat la finele anilor `60 prin incheierea aranjamentelor tehnice privind preturile minime la exportul unor produse agroalimentare romanesti, si au continuat cu negocierea unor acorduri sectoriale.

In perioada 1981-1991, volumul schimburilor comerciale dintre tara noastra si Comunitatea Economica Europeana (CEE) a depasit 35 miliarde de dolari, din care exporturile au reprezentat 25 miliarde iar importurile 10 miliarde. Dupa disparitia Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), ponderea tarilor membre ale Comunitatilor Europene in comertul nostru exterior a crescut si mai mult.

Dupa 1990, cooperarea dintre Romania si UE s-a intensificat substantial, cunoscand o extindere si o diversificare mai deosebita dupa intrarea in vigoare la 1 februarie 1995 a Acordului de Asociere a Romaniei la Comunitatile Europene.

Astfel, principalul partener comercial al Romaniei a devenit UE, fapt relevat si de urmatoarele date statistice:

Tabel nr.6 Comertul exterior al Romaniei cu Europa si UE -mil. USD-

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2001, Buletin Statistic Lunar, nr.12/2002

Acordul de asociere este unul din instrumentele componente ale strategiei de pre-aderare, fiind conceput ca un mijloc de pregatire, in acest sens, sub multiple aspecte (economic, politic, cultural, legislativ).

Acest acord se diferentiaza de celelalte forme ale cooperarii dintre Romania si UE atat prin obiectivul final pe care il propune (acceptarea Romaniei ca membru cu drepturi depline), cat si prin complexitatea relatiilor economice pe care le implica realizarea graduala a unei zone de liber schimb, care sa pregateasca conditiile economice  de apropiere a economiei romanesti de standardele cerute de statutul de membru cu drepturi depline.

Zona de liber schimb se va institui gradual, intr-un termen de maxim 10 ani de la data incheierii acordului, si presupune eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si netarifare existente in relatiile comerciale dintre Romania si UE.

Pentru a fi in concordanta cu reglementarile GATT, partile s-au angajat ca de la data intrarii in vigoare a acordului sa nu introduca noi taxe vamale la import sau la export si nici noi restrictii cantitative sau masuri cu efect echivalent; sa se abtina de la orice masuri sau practici de natura fiscala interna care ar induce o discriminare intre produsele unei parti si produsele similare din teritoriul celeilalte parti; produsele exportate in teritoriul uneia din cele doua parti sa nu beneficieze de rambursarea taxelor interne peste suma taxelor directe sau indirecte care le-au fost aplicate.

In perioada de asociere, partile contractante isi propun sa ia masuri menite sa asigure: circulatia libera a marfurilor si a serviciilor, a lucratorilor si a capitalului; amplasarea de intreprinderi de catre o parte pe teritoriul celeilalte parti; concurenta loiala; armonizarea legislatiei; cooperarea economica si financiara a partilor.[8]

Circulatia marfurilor intre parti se realizeaza diferit, in functie de natura produselor (industriale sau agricole) si de tipul instrumentelor care le protejeaza (tarifare sau netarifare).

Referitor la produsele industriale (altele decat cele textile si siderurgice) s-a obtinut inlaturarea taxelor vamale si a tuturor restrictiilor cantitative la importul din Romania pentru aproximativ 90% din pozitiile nomenclatorului tarifar. Pentru produsele din sectorul siderurgic si textil, taxele vamale vor fi eliminate treptat intr-o perioada de maxim 4 si respectiv 6 ani, fiind convenite totodata si reguli specifice de comert. La produsele industriale la care se mentin taxe vamale, acestea vor fi eliminate gradual, in termen de maxim 5 ani de la intrarea in vigoare a acordului.

Spre deosebire de UE, Romania a mentinut un grad relativ ridicat al protectiei pentru produsele industriale romanesti deoarece procesul de restructurare al acesteia era in plina desfasurare. Astfel s-a convenit ca partea romana sa renunte treptat la taxe vamale la importul a circa 70-75% din produsele industriale provenite din UE, intr-o perioada de 5-9 ani, la multe din aceste produse reducerea taxelor vamale incepand abia din al patrulea an de la intrarea in vigoare a acordului.

In regimul oferit de Romania pentru importul de produse industriale din UE (cel mai putin preferential dintre toate) exista trei tipuri de concesii:

eliminarea taxelor vamale la data intrarii in vigoare a acordului (pentru produsele pe care tara noastra nu le fabrica);

eliminarea treptata a taxelor vamale in primii 5 ani (pentru produsele complementare) la 80% la intrarea in vigoare a acordului, la 40% dupa 3 ani si la 0% dupa 5 ani;

reducerea esalonata a taxelor vamale (pentru produse la care Romania are inca nevoie de protectie) astfel: aplicarea unei taxe reprezentand 80% din nivelul taxei de baza (la sfarsitul celui de-al treilea an de la intrarea in vigoare a acordului), 60% (la sfarsitul anului 5), 50% (la sfarsitul anului 6), eliminarea taxei vamale la sfarsitul anului 9 de tranzitie.

In ceea ce priveste produsele agricole, partile contractante sunt mai circumspecte in liberalizarea comertului, regimul rezervat acestora fiind mai restrictiv decat cel stabilit pentru produsele industriale. In acest domeniu, partile au convenit sa-si acorde reciproc anumite concesii tarifare, sa aboleasca restrictiile cantitative la intrarea in vigoare a acordului, Comunitatea sa acorde o reducere de prelevari sau de taxe vamale la produsele originare din Romania, Comunitatea si Romania sa-si acorde anumite concesii pe o baza armonioasa si reciproca.

Principalul criteriu care a stat la baza convenirii nivelului concesiilor comunitare l-a constituit performantele inregistrate de exporturile romanesti de produse agricole in tarile membre ale UE din ultimii ani.[9]

Natura concesiilor la produsele agricole se referea la:

eliminarea oricaror restrictii cantitative la importurile romanesti din momentul intrarii in vigoare a acordului;

reducerea, pana la eliminare, a taxelor vamale, pentru anumite produse agricole;

reducerea cu pana la 60% a taxei vamale la produsele la care se aplicau taxe de prelevare sau contingente anuale.

Concesiile acordate de Romania in acest sector se limitau doar la reducerea graduala cu 25% a taxelor vamale de import, intr-o perioada de 5 ani, in principal pentru produsele complementare productiei interne si pentru cele deficitare pe piata nationala.

Pentru produsele agricole transformate (prelucrate pe baza de zahar, faina, lapte, cereale, gemuri, lactate, dulciuri) UE a stabilit inlaturarea taxelor vamale si reducerea treptata cu pana la 60% a taxelor percepute pentru eliminarea diferentelor dintre preturile interne si cele internationale. Romania a hotarat mentinerea taxelor vamale existente pentru toate produsele agricole transformate inca trei ani de la intrarea in vigoare a acordului, dupa acest termen reducandu-se treptat. La produsele piscicole s-a convenit reducerea cu 10% a taxelor vamale pentru unele dintre acestea si consolidarea avantajelor de care beneficiaza Romania pe piata comunitara.

La 1 iulie 2000 s-au pus in aplicare concesii suplimentare reciproce la importul in Romania de produse agricole originare din UE, concesii ce constau in urmatoarele:

eliminarea completa imediata a taxelor vamale la importul in cele doua parti a unor produse agroalimentare cu un grad mai redus de sensibilitate, in timp ce, pentru o alta categorie de produse, Romania va elimina gradual in 3 etape (1 iulie 2000, 1 iulie 2001, 1 iulie 2002) taxele vamale, pentru a se asigura o adaptare treptata la concurenta sporita a importurilor din UE;

in cazul unor produse agroalimentare mai sensibile (carnea de pasare, branzeturi) ambele parti au deschis contingente tarifare cu taxa vamala 0;

acordarea de concesii vamale suplimentare Romaniei la exportul in UE, fie in cadrul unor contingente tarifare, fie fara limita cantitativa, pentru produsele agroalimentare la care tara noastra dispune de un cert potential de export.

In practica, concesiile acordate de UE Romaniei pentru comertul cu produse agricole nu a avut efectul estimat. Fluxurile comerciale dintre Romania si UE releva o corelare foarte slaba intre concesiile acordate tarii noastre si dinamica exporturilor, ceea ce indica faptul ca s-a facut o negociere defavorabila partii romane.

La data intrarii in vigoare a acordului s-a renuntat la taxele cu efect echivalent taxelor vamale de import, cu exceptia taxei de 0,5% ad-valorem pentru formalitati vamale (perceputa in Romania), care va fi redusa la 0,25% la sfarsitul celui de-al treilea an si apoi eliminata.

Prin acordul de asociere intre Romania si Comunitatile Europene se urmaresc cateva obiective fundamentale:[10]

asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic intre parti, care sa permita dezvoltarea unor legaturi politice stranse;

promovarea dezvoltarii comertului, precum si a relatiilor economice armonioase intre parti, sprijinind astfel dezvoltarea economica in Romania;

asigurarea unui cadru pentru integrarea graduala a Romaniei in Comunitatea Europeana.

Punerea in aplicare a prevederilor acordului in domeniul comertului si a aspectelor legate de comert, s-a inscris in calendarul convenit. Astfel, de la 1 ianuarie 1998 s-a realizat liberalizarea exporturilor romanesti spre UE, s-a pus in aplicare o noua etapa de reduceri tarifare la importul in Romania de produse originare din UE, s-a eliminat taxa de 0,25% perceputa pentru formalitati vamale precum si cotele la importul in UE de produse textile si articole de imbracaminte.

La data de 1 ianuarie 2002 s-a finalizat procesul de suprimare graduala a taxelor vamale la importul produselor industriale din UE. Trebuie de mentionat ca nu este vorba despre eliminarea totala a taxelor vamale ci de incheierea ultimei faze din calendarul de reducere esalonat pe ultimii noua ani, care presupune desfiintarea cotei reziduale din taxele vamale la importurile de produse industriale (in UE, aceste cote reziduale se situeaza in general intre 0,6% si 6%).

Pe plan vamal, aderarea Romaniei la UE implica suprimarea taxelor vamale la ansamblul importurilor din aceasta grupare regionala si adoptarea Tarifului vamal comun al UE. Tot ca o expresie a adaptarii mecanismului fiscal la cerintele celui european, pe langa  noul Tariful vamal de import, este si introducerea in practica vamala romaneasca, de la 1 ianuarie 1991, a regimului de "drawback". Acesta consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau dupa ce sunt transformate, prelucrate sau reparate in vederea exportului, ori sunt incorporate in produse livrate la export.

Alinierea la Tariful vamal comun al UE pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate, va conduce la diminuarea protectiei vamale la produsele industriale, insa, la un numar redus din acestea adoptarea acestui nou tarif va avea un efect invers, de sporire a protectiei vamale (de exemplu la pacura, gaz natural).

Si in domeniul politicii agricole, preluarea si aplicarea acquis-ului comunitar constituie o problema complexa, data fiind sensibilitatea sectorului agricol care beneficiaza de o protectie mult mai mare decat sectorul industrial. In domeniul vamal, adoptarea acestui acquis presupune suprimarea reciproca a taxelor vamale in comertul dintre Romania si UE, precum si aplicarea tarifului vamal comun al UE fata de tarile terte, atat pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate, cat si pe baza preferentiala.

In sectorul agricol, ca si in cazul produselor industriale, Romania va trebui sa procedeze la reducerea semnificativa a protectiei vamale in vederea alinierii la Tariful vamal comun. Alinierea la taxele vamale utilizate la importul de produse agroalimentare, prevazute in Tariful vamal comun, va avea un triplu efect: eliminarea sau reducerea semnificativa a taxelor vamale la unele produse, majorarea sensibila a taxelor vamale la alte produse, mentinerea sau schimbarea minora a taxelor vamale la o a treia categorie de produse.

Potrivit Acordului de asociere a Romaniei la UE, eliminarea taxelor vamale sau diminuarea acestora la importul de produse agroalimentare din UE se realizeaza numai partial, insa aderarea la structurile europene va implica suprimarea totala a taxelor vamale la ansamblul produselor importate din aceasta grupare regionala.

Principalele produse agroalimentare la care alinierea la Tariful vamal comun va majora semnificativ nivelul taxelor vamale sunt: orez (taxa vamala se mareste cu 117-141,4%), carnea de bovine (128,3%), tomate (99-105,5%), mere (97,6-104,2%), lamai (66,4-70,4%).

Utilizarea noului tarif, precum si suprimarea taxelor vamale la importul din UE, vor face ca produsele agroalimentare care beneficiaza de o protectie vamala ridicata (de exemplu bauturile, tutunul, carnea, laptele, ouale) sa fie afectate de o concurenta sporita din partea UE din momentul aderarii Romaniei, care ar urma sa intervina la 1 ianuarie 2007.

Concurenta cu care se va confrunta agricultura romaneasca in UE va fi cu atat mai dura cu cat, in momentul aderarii Romaniei la aceasta grupare de integrare, este de asteptat ca vor fi membri ai acesteia si alte tari din Europa Centrala si de Est, cu un important potential agricol de export, in special Ungaria, Polonia si Bulgaria.[11]

Impactul suprimarii taxelor vamale la produsele agroalimentare mentionate anterior va fi oarecum atenuat de faptul ca, la unele din aceste produse, Romania a acordat contingente vamale, cu taxe vamale reduse sau exceptate de taxe vamale la importul din UE.

Incepand cu 1 aprilie 2003, Romania si UE au convenit sa aplice contingente tarifare cu taxa vamala zero pentru o serie de produse agroalimentare. Astfel, printr-un protocol incheiat cu UE, Romania poate exporta in tarile comunitare, fara taxe vamale, in cadrul unor cote anuale, 230.000 tone de grau, 150.000 tone de porumb, 3.000 tone de faina, 2.600 tone de branzeturi si 3.900 tone de carne de pasare.

Socul eliminarii taxelor vamale la import va putea fi diminuat si prin continuarea reducerii progresive a protectiei vamale la importul de produse agricole pana la data aderarii, pentru a se asigura producatorilor romani timpul necesar spre a se adapta la noile conditii de concurenta. Este foarte important ca in timpul ramas la dispozitie sa se depuna eforturi sustinute pentru sporirea competitivitatii produselor agricole romanesti, acest lucru fiind de o reala necesitate mai ales in contextul in care politica agricola a UE are la baza sustinerea producatorilor comunitari si protejarea lor in fata concurentei din afara uniunii.

Pentru integrarea Romaniei in UE este necesar sa se determine un set de politici similare cu cele practicate pe piata europeana, menite sa stimuleze producatorul local, sa il protejeze in fata concurentei, cel putin la nivelul subventiilor pe care tarile exportatoare le practica, sa ii asigure certitudinea ca productia realizata va putea fi valorificata la un pret cel putin egal cu nivelul costurilor medii.[12]

Acordul de asociere mai prevede ca in cazul in care un produs a fost importat in cantitati atat de mari si in asemenea conditii incat cauzeaza sau ameninta sa cauzeze un prejudiciu serios producatorilor nationali de produse similare, partea lezata poate adopta masuri adecvate (masuri de salvgardare). Este deja cunoscut faptul ca Romania a aplicat masuri de salvgardare in cadrul CEFTA la importul din Ungaria de carne de porc, carne de pasare, preparate din carne de porc si de pasare (din iulie 1999).

In 2003, Romania a solicitat UE o perioada de tranzitie de 5 ani (pana la 31 decembrie 2011), de la data aderarii, pentru a adopta masuri de salvgardare la importul de produse agricole din statele membre ale UE. Aceasta solicitare se refera la eventualele situatii in care se pot produce perturbari ale pietei interne, avand in vedere avantajele relative ale produselor importate, care provin din sectoare agricole beneficiare ale reformelor structurale si ale instrumentelor specifice organizarii comune de piata pe o perioada mai indelungata.

In prezent, Romania are doar statutul de tara asociata la Uniunea Europeana, cu toate acestea, peste 50% din comertul exterior al Romaniei se desfasoara cu tarile din aceasta regiune vamala.

In anul 2002, situatia principalilor parteneri comerciali la export, pe grupe de tari, se prezenta astfel:

Graficul nr.1 Partenerii comerciali la export in 2002

In ceea ce priveste exportul, principalul partener comercial al Romaniei este UE, acest lucru fiind valabil si in cazul importului, dupa cum rezulta din graficul urmator:   

Graficul nr.2 Partenerii comerciali la import in 2002

Se observa ca UE reprezinta pentru Romania principalul partener comercial, cea mai mare pondere din importul si exportul romanesc revenindu-i acesteia.

Calitatea de membru al UE va avea un impact major asupra tuturor laturilor vietii economice, politice si sociale. Implicatiile economice vor fi precumpanitoare, insa se vor inregistra mutatii radicale si in domeniile politic, social si cultural. Din perspectiva politicului, mecanismele de luare a deciziilor vor trebui reconfigurate, in sensul unui transfer de competente catre institutiile comunitare, in acelasi timp insa, Romania va beneficia de posibilitatea de a participa, in cadrul Uniunii, la complexele procese decizionale colective, putand astfel sa-si promoveze mai bine interesele.[13]

Un rol deosebit de insemnat in procesul de pregatire sustinuta pentru a deveni membru deplin al UE il joaca Strategia de dezvoltare a economiei Romaniei. Strategia elaborata nu este destinata sa duca Romania la nivelul UE sau la nivelul tarilor membre, ci sa stabilizeze mecanismele economice si sociale pentru a atenua socurile rezultate din aderare.

Pentru aderarea la UE, Romania trebuie sa isi concentreze eforturile suplimetare pentru completarea armonizarii legislatiei vamale, in special in ceea ce priveste regulile de origine, statutul zonelor libere, bunurile cu dubla utilizare.

Din cele prezentate rezulta ca statutul de asociat al Romaniei la UE ne ofera un tratament mai favorabil decat in trecut, deoarece taxele vamale, alte taxe cu efect echivalent si restrictiile cantitative vor fi reduse treptat pana la completa lor eliminare, ceea ce va favoriza schimburile comerciale si cooperarea economica dintre partile contractante.