Impactul modificarii ratei de economisire asupra parametrilor de crestere economica in modelul solow

Impactul modificarii ratei de economisire asupra parametrilor de crestere economica in modelul solow

Impactul modificarii ratei de economisire

Parametrul din modelul Solow care este cel mai succeptibil influentelor de politica economica este rata de economisire (s). Impartirea achizitiilor guvernamentale intre bunuri de consum si bunuri de investitii; a veniturilor intre taxe si imprumuturi si a modului in care sunt tratate economisirea si investitia, este foate posibil sa afecteze partea din venitul agregat care este investita.

Cresterea lui s ridica curba investitiei reale, => k* creste. Dar, k nu sare imediat la noua valoare a lui k*

Initial k = vechea valoare a lui k*. La acest nivel, investitia reala depaseste acum investitia de prag critic - i.e. este alocat un volum de investitie peste cel necesar mentinerii constante a lui k - si astfel k' > 0. => k incepe sa creasca si va continua sa creasca pana ce va intanli noul prag k*, unde va ramine constant.

(n+g++d)k  

s_nf(k)  

s_vf(k)

k*_v k*_n Fig. 3. Efectul unei cresteri a ratei economisirii asupra investitiei.

Cat priveste output/lucrator Y/L, atunci cand k este constant, aceasta creste in ritmul g (rata lui A). (Y/L = Af(k)).

Cand k creste, Y/L creste si datorita lui A si a lui k. Rata de crestere a lui k depaseste pe g. Dar cand k devine = k*, din nou cresterea lui Y/L este datorata doar lui g. =>

ca o crestere permanenta a ratei economisirii produce doar o crestere temporara a ratei de crestere a productiei pe lucrator (alminteri ea este constanta la nivelul g): k creste doar un timp, dar la un punct unde economisirea suplimentara este necesara in intregime pentru a mentine nivelul ridicat a lui k. (vezi figura 4)

s

t₀ t

k

t₀ t

Rata

crest

Y/L

g

t₀ t

lnY/L

t₀ t

Fig. 4 Efectele unei cresteri in rata economisirii

t₀ - momentul cresterii ratei de economisire.

Prin ipoteza s sare la momentul t₀ si ramane constanta la acest nivel.

k creste gradual de la vechea valoare k* la noua valoare. Rata de crestere a productiei/lucrator, ce era initial g, va creste in momentul t₀, si apoi va reveni gradual la vechiul nivel.

In concluzie, modificarea lui s are un efect de nivel, dar nu un efect de crestere: aceasta va modifica calea de crestere echilibrata a economiei, si astfel nivelul productiei/lucrator la orice moment de timp, dar nu va afecta rata de crestere a productiei/lucrator pe calea de crestere echilibrata.

In modelul lui Solow numai schimbarile in rata progresului tehnologic au efecte de crestere, celelalte au doar efecte de nivel.

Impactul asupra consumului

Aceasta presupune introducerea gospodariilor in model: bunastarea lor depinde de consum nu de productie, iar investitia este o problema de viitor.Initial consumul va descreste brusc apoi va creste pe masura cresterii lui k si a mentinerii lui s la noul nivel. (fig. 1.5).

c

t₀   t

Efectul asupra productiei agregate pe termen lung.

Efectul pe termen lung a unei cresteri a lui s asupra productiei agregate, este dat de

y*/ s = f'(k*) k*(s,n,g,d s  (1.16)

y = f(k*) - nivelul productiei/unitatea de munca efectiva pe o cale de crestere echilibrata. Astfel pentru a gasi y*/ s, este necesar sa fie aflat k*/ s. Pentru aceasta se reaminteste ca k* este definit a.i. k' = 0, => k* satisface relatia:

sf(k*(s,n,g, d)) = (n+g+d k*(s,n,g, d (1.17)

Unde k*f'(k*)/f(k*) - elasticitatea productiei in raport cu capitalul k*, notata

a_k(k*) =>

i.e. daca pietele sunt competitive si nu exista externalitati, capitalul atinge productivitatea sa marginala. In acest caz, volumul total primit de capital (/unit de munca efectiva)pe o cale de crestere echilibrata este k* f'(k*). Astfel daca acest capital atinge productivitatea sa marginala, partea din venitul agregat care revine capitalului este k* f'(k*)/f(k*) (sau a_k(k*)).

In cele mai multe tari, partea de venit ce revine (este platita) capitalului este de circa o treime. Daca utilizam aceasta data in estimarea lui a_k(k*) => ca elasticitatea productiei in raport cu rata economisirii pe termen lung este de circa 1/2. De exemplu, pt o crestere de 10% a ratei economisirii (de la 20% la 22%). produce o crestere a productiei pe lucrator de circa 5% in raport cu calea care ar trebui sa fie urmata. Chiar la o crestere de circa 50% in s, y* numai de 22% crestere. =>

modificari insemnate in rata econmisirii au doar un efect moderat asupra nivelului productiei pe o cale de crestere echilibrata