Logistica de distributie

Logistica de distributie

Un produs nu-si poate indeplini rolul, ratiunea sa de a fi, decat in momentul in care intra in consumul final, satisfacand nevoia consumatorului care l-a cumparat. Dar, drumul de la producator pana la consumator nu este in general, nici simplu, nici scurt si nici ieftin. Din acest motiv, legatura dintre productie si consum s-a infaptuit prin intermediul circulatiei marfurilor. Activitatea de distributie aparuta odata cu productia de marfuri, a cunoscut o dezvoltare rapida odata cu revolutia industriala, devenind in prezent una dintre cele mai dinamice activitati.

In economia de piata, accentuarea diversificarii productiei a consumului si a relatiilor de piata, confera distributiei produselor un rol tot mai important.

In teoria si practica economica se utilizeaza mai multe notiuni, carora li se confera aceeasi acceptiune si anume: miscarea marfurilor, comercializarea marfurilor, dar distributia pare sa fie cea mai cuprinzatoare.

Distributia este notiunea pe care o intalnim si in literatura universala, ce defineste "totalitatea proceselor economice si tehnico-organizatorice privind dirijarea si transmiterea fluxului de bunuri si servicii de la producator la consumator, in conditii de eficienta maxima". Ea acopera o mare diversitate de activitati si operatiuni si arata cum pot fi gestionate relatiile ce apar intre intreprinderi in dubla lor calitate de producator si consumator, pentru sporirea avantajelor puse la dispozitia consumatorilor.

Ca urmare, ea poate fi definita si ca "alegerea si gestionarea modului de optimizare a disponibilitatilor unui produs sau serviciu pentru un numar maxim de consumatori relevanti la un cost minim. Nu implica numai furnizarea bunurilor sau serviciilor ci si miscarea acestora in interiorul organizatiei".

Pentru unii distributia fizica este echivalenta cu camioanele de transport si cu depozitele aflate la dispozitie. Distributia fizica traditionala a inceput cu produsele aflate la locul fabricatiei si s-au incercat solutii care sa ofere costuri reduse pentru expedierea acestor marfuri catre clienti.

Astfel, distributia, care include totalitatea activitatilor ce au loc in timp si spatiu, de la terminarea produsului pana la intrarea lui in consumul final, detine rolul de intermediar intre productie si consum, asigurand finalizarea activitatii oricarui producator si obtinerea de catre consumator a bunului care-i satisface necesitatea. Prin vanzarea produsului, se recupereaza cheltuielile efectuate de producator si distribuitori si se obtine profitul - scopul final al activitatii oricarui intreprinzator.

Astfel, distributiei ii revine rolul hotarator in asigurarea cursivitatii proceselor economice, intrucat ea finalizeaza activitatea unui producator, incheind ciclul de productie si asigurand resursele banesti pentru reluarea activitatii economice.

Rolul distributiei de asigurare neintrerupta a fluxului de produse catre consumator, consta in:

realizarea unei corelatii optime intre cerere si oferta, exercitand o influenta activa asupra productiei pe baza cunoasterii cererii consumatorilor;

deplasarea produsului la locul cererii prin organizarea rationala a fluxului fizic al marfurilor;

asigurarea momentului optim al livrarii in raport cu cererea, ceea ce conduce la regularizarea miscarii marfurilor si atenuarea oscilatiilor sezoniere;

realizarea minimului rational de cheltuieli pentru punerea la dispozitia consumatorului a produsului dorit, cheltuieli pe care acesta le suporta.

Distributia indeplineste rolul de ajustare dintre cerere si oferta si este creatoare de servicii, adaugand astfel valoare produsului respectiv. Aceasta inseamna, ca produsul livrat de producator sufera o serie de transformari, pana sa ajunga in posesia consumatorului final, transformari care dau produsului valoare adaugata. A. Tordjman ("Le commerce: son prix, ses services" - Analyse financiére, 1984, nr.561 p.41-48) reluand teoriile lui P. Avril, grupeaza aceste transformari in trei categorii:

transformari materiale si fizice: operatii ce privesc impartirea produselor in cantitati mai mici, transportul si stocarea lor. Ele sunt de natura industriala, deci functii industriale;

transformari spatiale si temporale - considerate ca functii distributive propriu-zise, ce constau in aducerea unui produs in starea sa de:

loc - unde se gaseste produsul;

lot - cantitatea omogena a produsului;

sortiment - lista produselor propuse in acelasi loc si acelasi timp;

data - la care va fi observat produsul.

transformarile psihologice si comerciale - completeaza functiile industriale si distributive, permitand adecvarea dintre: "starea cererii din amonte" si "starea cererii din aval".

Distributia se realizeaza pe doua cai principale :

prin contact direct intre producator si consumator (specifica pentru bunurile de productie);

prin canale specializate, caz in care producatorul si cumparatorul nu vin in contact direct - este calea cea mai uzitata in cazul bunurilor de larg consum.

In practica, activitati de distributie realizeaza atat producatorii cat si intermediarii, ponderea pe care o detine fiecare depinde atat de mediul ambiant cat si de situatia concreta a intreprinderii. In general, pe baza de contract cei doi stabilesc conditiile si activitatile ce le desfasoara fiecare. Evident, fiecare ar dori sa faca cheltuieli cat mai mici si sa obtina in final profituri cat mai mari, iar interesul comun este acela de a vinde intreaga cantitate de produse la un pret, care sa le permita ambilor obtinerea unui profit. Contradictia ce apare intre ei se rezolva prin negociere, fiecare asumandu-si anumite riscuri.